120 matches
-
la dispoziția maiștrilor, a inginerilor care își băteau joc de ei. Ne săram inima la ședințele de partid, când îi discutau pe directori, ingineri că se culcă cu muncitoarele, ba îi acuzau că le violează, că vorbesc urât, au apucături moșierești. Secretarul de partid ne ascultă, ne încuraja să îi educăm, să simtă că partidul e cu ochii pe ei, ce se cred boieri că au făcut o facultate, uită că noi muncitorii suntem detașamentul partidului, clasa dictatoare și ei niște
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
să aibă și ea origine sănătoasă, era un sânge albastru transferat în roșu de mârlă, comunistă. Ferească Dumnezeu că fata să aibă la a 7-a spița de rudenie vreun legionar, țărănist, deținut politic, chiabur, ce mai, din clasa burghezo moșiereasca. Am cunoscut un caz, în care el, care era milițian și avea o dragoste în sat, a înaintat actele fetei. S-a descoperit că undeva în arbore era o rămurica legionara. I s-a interzis să o ia. Între timp
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
se abăteau din drumul de pe valea Bârladului, trecând peste curmătura de la Dobrina și îndreptându-se spre drumul de pe Prut. Cu toate acestea, nici pericolul turcesc, nici desele incursiuni prădalnice ale tătarilor din Bugeac și nici conflictele cu proprietatea bisericească sau moșierească ce au existat în această lungă perioadă de timp n-au oprit procesul de populare în această regiune. Avantajele economice pe care le oferă lunca Prutului din est, dealurile mici cu vegetație de silvostepă și cu terenuri bune pentru agricultură
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
paraliziei mâinii de lucru! ș.a.m.d., ș.a.m.d., n-ai cum să le enumeri pe toate, domnilor, și de aceea să trecem direct la subiect. S-a întâmplat o anecdotă bizară cu una dintre progeniturile fostei noastre boierimi moșierești (de profundis!*), de altminteri una dintre progeniturile ai căror bunici și-au pierdut toți banii la ruletă, ai căror tați erau nevoiți să slujească în armată ca iuncheri și locotenenți, murind de obicei în timp ce erau judecați din pricina unei inocente găuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
obiceiurile - ai exemplul românei față de latină. Pe loc, În spurcăciunea aceea de Maldavskaia Ésésésér, nici vorbă de „specific național” - care specific: maldaviniesc? Iar dacă Încearcă să spună că ei sunt ceea ce sunt - na Sibir cu ei, pentru... naționalism burghez... - ... și moșieresc, să nu uiți, zice tata. Și regalisto-fașist... - Ai auzit, la radio Chișinău, ce limbă le-au impus să vorbească, să gândească: o limbă care nu există! Comisarii au fabricat-o! - Dimpreună cu tovarășele comisar, chicotește tata. - Șșșt! Copilul! - mă arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ar fi dat peste o stupidă instrucțiune venită de la centru. O instrucțiune ce constituia secret de serviciu, desigur. Potrivit acesteia, toți lucrătorii din sistem trebuie să nu aibă legături directe de familie, înrudiri sau mezalianțe, cu exponenții fostelor regimuri burghezo moșierești. Printre acești exponenți sunt enumerați și preoții. A încercat să argumenteze că tatăl ei nu e un preot ca toți ceilalți, ci unul progresist, cu idei valoroase, e unul din puținii popi care au fost de acord, încă de la început
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
treacă de la un strat de viață la altul. Lenora din Mizil făcea în tărâmul existenței salturi mari. împrejurările trecând peste trupul ei senzual și simplist nu o doborau. Era totuși cât pe-aci să fie învinsă, crezuse că înstărirea ei moșierească e stadiul suprem și își cheltuise pentru ea toată seva; dar suflase vânt străin, și timpul nou, cinic, o sfidase cu ochii perverși pe care ea îi zugrăvise cu italianul, lui Mika-Le. Simțind primejdia, azvârlise pe Mika-Le, pe Doru, se
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
însă era preconizată din punctul de vedere al marelui proprietar de pământ - negustor. S-a observat pe bună dreptate că N. Suțu a fost ,,un industrialist de nuanță agrarianistă, susținând necesitatea industrializării exclusiv din punctul de vedere al intereselor agriculturii moșierești”. Înfăptuirea cu succes a acestui proces era însă indisolubil legată de îmbunătățirea căilor și a mijloacelor de transport. ,,Crearea de noi debușee - spunea N. Suțu - și, mai ales, deschiderea de căi de comunicație expeditive și economice, introducerea treptată a artelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
condiționa progresul Moldovei de dezvoltarea și perfecționarea industriei ușoare, în primul rând alimentare. S-a observat, pe bună dreptate, că N. Suțu a fost „un industrialist de nuanță agrarianistă, susținând necesitatea industrializării exclusiv din punctul de vedere al intereselor agriculturii moșierești”. Acest punct de vedere era împărtășit și pus în practică de marii proprietari de pământ, care, având la dispoziție materia primă obținută prin exploatarea moșiilor, conduși de străduința de a-și spori beneficiile, convinși de rentabilitatea acelei ramuri de industrie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
XVIII-lea existau în Moldova vreo 800 de velnițe. Ulterior, după cum vom vedea, numărul lor a crescut datorită, pe de o parte, tendinței tot mai pronunțate de prelucrare pe domeniile agricole a materiei prime, a accentuării caracterului comercial al gospodăriilor moșierești, iar pe de altă parte, datorită condițiilor grele de transport, care obligau pe proprietarii funciari să-și transforme pe loc cerealele în rachiu. Această din urmă cauză a sporirii numărului de velnițe este valabilă mai ales pentru nordul Moldovei, o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însemnări relative la plata meșteșugarilor, ceea ce înseamnă că meșteșugul de tip feudal, propriu gospodăriei naturale închise, era înlocuit prin meșteșugul de tip nou, caracteristic relațiilor capitaliste. Acest fenomen este un rezultat al progreselor pe care le-au făcut atât gospodăria moșierească, cât și cea țărănească [...]. În meșteșugurile țărănești din Moldova remarcăm existența, pe de o parte, a unor țărani înstăriți, care ajung meșteșugari patroni (ca de pildă țărani proprietari sau posesori de pive, dârste, ferăstraie, fierării etc.), iar pe de altă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu vite numeroase..., cu moară..., cornute... și cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi:...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa copiii în spirit mic-burghez și moșieresc... asta-i. Gh. P. unu: Bun...! (dumirindu-se brusc) Da tu n-aveai copii cu ea...! Gh. P. doi: Păi, da..., n-aveam... încă..., dar dacă aveam...? Gh. P. unu: Măi tovarășe Paleu, da eu am auzit că ai, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
monstruozitate morală: "Femeie ne femeie, la bine și la rău/ Turtită ca o tavă și-un sul de rogojină/ Sătulă de-ntuneric, scârbită-i de lumină/ Făptură neîmplinită și fată fătălău." Doinele din cuprinsul poemului sunt niște satire la adresa lumii moșierești: "Îi țes țării, pe gherghef,/ fire-n jur, ca de sidef/ Să ne sugă ca pe muște/ Când se tem să nu ne-mpuște." Ceea ce caracterizează poemul este marea simplitate,vibrația discursului liric, vorbirea suculentă specifică țăranului, umorul negru, grotescul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ai bisericii noastre drept slăvitoare (stil vechi) și nu vom recunoaște niciodată pe alți arhierei, preoți și monahi decât cei după credința noastră. Astăzi când la conducerea poporului român avem oameni încercați prin diferite suferinți sub regimurile trecute burgheze și moșierești care veghează cu vigilență contra dușmanilor dinăuntru și dinafară. S-au strecurat în aparatul de stat clerici ai Bisericii Oficiale, dușmani de moarte ai comunismului. Clericii Bisericii Oficiale au fost aceia care, sub regimurile trecute, s-au pus în slujba
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de Siguranță, dar, în mod miraculos, i se dă drumul. Nu a trădat, dar tovarășii o supun unei perioade de carantină. Este urmărită de Siguranță și, de astă dată, ucisă. Încolțit și el, la malul mării, de bestiile poliției burghezo- moșierești, Radu o ia îmbrăcat spre larg, dar apa e rece, așa că se întoarce. Încă din primele secunde ale filmului, Pintilie subminează schema pe dinăuntru. În astfel de pelicule, fiecare secvență dura atât cât era necesar ca să înțeleagă spectatorul cum curge
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
exploatative rezultate din cele trei evenimente politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul de rupere. Întorsătura naționalistă a ideologiei oficiale a regimului comunist a reinstalat retorica unionistă pe matca ei tradițională formată încă din a doua
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ei fac parte dintr-o epocă profund realistă, iar calitatea comică nu este decât un înveliș al lor. Ridicolul personajelor caragialiene subliniază elementul odios din ele. O scrisoare pierdută este apreciată de N. Barbu ca sacră sistemă a oligarhiei burghezo moșierești, sinteza calităților odioase ale politicienilor vremii, relațiile dintre diferitele categorii sociale. Dramaturgul posedă arta tipizării: Fiecare din personajele lui rezumă comportarea, poziția, mentalitatea, cultura unei întregi categorii, păstrând totuși atribute individuale, concrete - apte a le face viabile. Astfel, Prinstanda e
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
venal. N. Barbu propune chiar termenul de cațavencism, reprezentând comportarea demagogică, lipsită de scrupul, în scopul profitului imediat ori al parvenirii. El subliniază totodată faptul că în această piesă Caragiale nu face o critică a liberalismului, ci a politicianismului burghezo moșieresc. 5.3. DOBROGEANU-GHEREA, CONSTANTIN: „Studii critice“ II, București, ESPLA, 1956, p. 66-90. Dobrogeanu-Gherea își începe studiul cu o lungă digresiune în care explică alcătuirea socială după căderea feudalității, prefacerile de după 1848, condițiile speciale românești. Criticul arată cum în Europa, burghezia
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
înfipte în orânduirea burghezo-moșierească. Din aceste rătăciri ale gândirii logice, Caragiale își face o armă de maximă ridiculizare a asupritorilor poporului, un mijloc de necruțătoare satirizare. 5.6. ALEXANDRESCU, SICĂ: „«O scrisoare pierdută» - cea mai viguroasă critică a regimului burghezo moșieresc“. În: „Contemporanul“, 1952, n. 5, 1 februarie, p. 3. Sică Alexandrescu înlătură orice prezumție potrivit căreia comicul caragialian este comicul pur al mahalalei și provinciei. Prin această falsă concepție se încearcă o denaturare a conținutului satiric al comediei, o abatere
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
trece de la instaurarea oligarhiilor competitive la o primă instaurare democratică pe baza unui proces continuu ai cărui factorii determinanți sunt următorii: a) Primul factor constă în existența unui "echilibru care împiedică afirmarea unei monarhii prea puternice sau a unei aristocrații moșierești prea independente". Mai precis, o experiență de monarhie absolută este un element favorabil al succesului democratic în măsura în care puterea monarhului este în măsură să controleze excesul de putere al aristrocrației moșierești. Pe de altă parte, o experiență persistentă și puternică a
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
împiedică afirmarea unei monarhii prea puternice sau a unei aristocrații moșierești prea independente". Mai precis, o experiență de monarhie absolută este un element favorabil al succesului democratic în măsura în care puterea monarhului este în măsură să controleze excesul de putere al aristrocrației moșierești. Pe de altă parte, o experiență persistentă și puternică a monarhiei absolute, pe termen lung, slăbește capacitatea de acțiune autonomă a nobilimii, și, prin urmare, contribuie în mod negativ la succesul democrației. Așadar, echilibrul devine esențial. b) Al doilea factor
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
pe termen lung, slăbește capacitatea de acțiune autonomă a nobilimii, și, prin urmare, contribuie în mod negativ la succesul democrației. Așadar, echilibrul devine esențial. b) Al doilea factor constă în trecerea la forme adecvate a agriculturii comerciale atât pentru aristocrația moșierească, cât și pentru cea țărănească, Transformarea economică, realizată în primul rând în sens "mercantil", și, apoi, în direcția industrializării, este esențială pentru schimbările politice. Cu toate acestea, Moore nu face din industrializare o cerință esențială pentru transformarea democratică. c) Al
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
realizată în primul rând în sens "mercantil", și, apoi, în direcția industrializării, este esențială pentru schimbările politice. Cu toate acestea, Moore nu face din industrializare o cerință esențială pentru transformarea democratică. c) Al treilea factor este reprezentat de "slăbirea" aristocrației moșierești. Existența unei aristocrații independente, cu bază economică proprie, este un element esențial. Nobilimea se transformă îmbrățișând activități comerciale sau industriale. De asemenea, este decisiv faptul că hegemonia politică a aristocrației moșierești este "fărâmată" sau "transformată", dar și faptul că agricultorii
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
c) Al treilea factor este reprezentat de "slăbirea" aristocrației moșierești. Existența unei aristocrații independente, cu bază economică proprie, este un element esențial. Nobilimea se transformă îmbrățișând activități comerciale sau industriale. De asemenea, este decisiv faptul că hegemonia politică a aristocrației moșierești este "fărâmată" sau "transformată", dar și faptul că agricultorii sunt integrați într-un mecanism economic orientat către producția de piață. d) Al patrulea factor este absența unei coaliții aristocratico-burgheze dirijate împotriva țăranilor și a muncitorilor. Dacă "căsătoria dintre secară și
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
unei coaliții aristocratico-burgheze dirijate împotriva țăranilor și a muncitorilor. Dacă "căsătoria dintre secară și oțel" (sau coaliția aristocrație moșierească- industriași) este cale sigură spre soluții autoritare, un antagonism considerabil între elementele mercantile și industriale, pe de o parte, și aristocrația moșierească, de altă parte, favorizează o competiție pentru câștigarea unui sprijin popular cât mai larg, care, în cele din urmă, integrează clasa muncitoare în regimul democratic. Deoarece există doar presupuneri privitoare la "antagonism" și "concurență", este esențială existența unei burghezii urbane
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]