120 matches
-
internaționali. B. Moore ține seama de contribuțiile teoretice și empirice prezentate mai sus. În primul rând, el prezintă cum democrația engleză a fost rezultatul presiunilor clasei muncitoare, organizată în diferite sindicate și (mai târziu) în Partidul Laburist, față de o aristocrație moșierească integrată într-o agricultură comercializată și față de o burghezie industrială puternică care, în secolul al XX-lea, era chiar mai puternică, decât aristocrația ce accepta o democrație de masă în măsura în care nu erau percepute amenințări la interesele sale (rezultat al ideologiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cu proprietarii mici și mijlocii și cu clasa de mijloc urbană. În aceste țări (Suedia, de pildă), lipsește sau e foarte slabă acea clasă socială care - după cum a subliniat de Moore - se dovedește, de cele mai multe ori, contrară soluțiilor democratice: aristocrația moșierească. Este aceeași aristocrație care, în Franța și Anglia, își asumă poziții politice moderate fiind, însă, foarte slăbită. În țările din Europa de Nord, un factor extern (un război, de exemplu) accelerează democratizarea. Astfel, chiar și în Suedia, după 1918, conservatorii acceptă sufragiul
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
arată ura țăranului Împotriva exploatării boierești. Ocolirea acestui sentiment ar fi Însemnat o Încălcare gravă a realității, o denaturare a ei, prea evidentă. Dar chiar la acei scriitori rușinoși și grijulii față de opinia publică, acea ură a țăranului Împotriva exploatării moșierești, este redată nu ca un element episodic și accidental (ura Împotriva moșierului prea câinos), ascuns de cele mai multe ori, fie sub imaginea poftei animalice de pământ, ca la Rebreanu, fie sub vălul mistic al religiozității. (Ă). Este neîndoielnic că Desculț constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
realism», de alta, s-au amestecat deavalma cu epitete care de care mai umflate (evident, și mai seci) duse până la absurd, ca: «o operă sălbatică și stufoasă», după cronicarul Națiunii, sau «un filon de aur», «expresia formidabilă a hâdei exploatări moșierești», cum se exprimă domnul profesor Stelian Păun În Teleormanul liber de la Turnu Măgurele. Alteori, semnatarii „cronicilor” literare Își dau seama de anumite aspecte ale lucrării asupra căreia referă, dar, faptul că nu mânuiesc sau se feresc să mânuiască un aparat
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care nu se întrezărea nicio posibilitate a dezvoltării, datorită existenței moșiei Mărgineni și a Țarinei, în Sud - cimitirul comunal și, din nou, Țarina, în Est - râul Bistrița. Altfel spus, orașul Bacău încheie perioada modernă cu o reașezare în paradigma complexului moșieresc. Citadinitatea se poticnea, din nou, de pietrele hotarnice. În perioada interbelică suprafața Bacăului a crescut tentacular fie prin parcelarea dirijată a terenurilor rezultate în urma exproprierii Țarinei orașului (cazul cartierului C.F.R., 1924), fie prin includerea în administrația urbană a localităților învecinate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au deschis, adeseori, calea spre arbitrar și abuzuri. Istoricul băcăuan Radu Rosetti considera că prin acest sistem „95% din națiunea română erau puse în afară de orice lege”. În anii premergători izbucnirii răscoalei din anul 1907, structura proprietății județului Bacău era preponderent moșierească. Din suprafața totală a județului - aproximativ 441.000 hectare -, peste 215.000 hectare se aflau în stăpânirea marilor moșieri sau în proprietatea statului. Este aproape inutil să amintim faptul că jumătatea „moșierească” de județ se afla în mâinile a câtorva
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anul 1907, structura proprietății județului Bacău era preponderent moșierească. Din suprafața totală a județului - aproximativ 441.000 hectare -, peste 215.000 hectare se aflau în stăpânirea marilor moșieri sau în proprietatea statului. Este aproape inutil să amintim faptul că jumătatea „moșierească” de județ se afla în mâinile a câtorva sute de proprietari, în vreme ce numărul total de locuitori ai județului întrecea, la 1907, cu puțin cifra de 200.000 (în 1912 - 232.954 locuitori). Dintr-un total de aproximativ 240 de moșii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de-a doua decade a secolului XX a fost puternic marcat de legislația socio economică reformatoare inițiată de guvernul liberal. Noua lege electorală, ce prevedea introducerea votului universal - deziderat conținut de toate actele de Unire -, precum și legea privind exproprierea pământului moșieresc și trecerea lui în proprietate țărănească (decretul lege nr. 3.681 din 14 decembrie 1918) au generat în rândul majorității românilor așteptări dintre cele mai optimiste. În ziua de 31 octombrie 1920, în comuna Fântânele - situată în imediata apropiere a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
regele Mihai este constrâns să abdice și să părăsească țara, gest exploatat masiv mai apoi de către propaganda comunistă. Îndepărtarea regelui apărea ca și consecință a unui proces firesc. Pentru militantul comunist Gheorghe Vasilichi, " Era deci normal ca acum, când clasa moșierească și capitalistă ca și bancherii nu mai au nici o (sic!) putere, monarhia, care rămăsese ca o coadă, să rămână ca ceva atârnat în aer și să fie și ea lichidată". În acest sens, unul dintre imperativele propagandistice imediate ale noului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
simulate" Traseul comunismului românesc și est-european în general în intervalul cronologic circumscris acestui capitol (1945-1955) comportă, în discursul oficial al regimului, o dublă metamorfoză. Etapa "democrației populare", adică a cuceririi graduale a puterii și a abolirii vestigiilor vechiului regim "burghezo- moșieresc", desfășurată între 1945 și 1947, va lăsa loc în anul următor etapei "revoluției socialiste". Transformarea este deosebit de importantă, deoarece de abia din acest moment genealogia comunismului românesc devine superpozabilă în raport cu experiența legitimatoare a leninismului fondator. Se ajunge astfel la "dictatura
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu vite numeroase..., cu moară..., cornute... și cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi: ...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa copiii în spirit mic-burghez și moșieresc... asta-i. Gh. P. unu: Bun...! (dumirindu-se brusc) Da tu n-aveai copii cu ea...! Gh. P. doi: Păi, da..., n-aveam... încă..., dar dacă aveam...? Gh. P. unu: Măi tovarășe Paleu, da eu am auzit că ai, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
doilea rând, În condițiile existenței acestui surplus, apare necesitatea existenței unei piețe de desfacere. Făcând distincție Între feudalismul de tip est-european și cel vest-european, autorul trasează o linie de separație aproximativă reprezentată de Elba: Europa de Est era caracterizată de un feudalism moșieresc, pe când În zonele vest-europene predomina feudalitatea de tip occidental. Moșierimea a fost În Europa de Est atât produsul, cât și elementul care au adâncit relativa Înapoiere (p. 141). De asemenea, această tipologie a zonelor agrare europene mai are În componență și zona
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
esențial pentru acest fenomen este războiul ruso-turc (1806-1812), în urma căruia turcii au pierdut monopolul asupra cerealelor românești. Grâul nostru devenind liber la export (pe bani buni), din ce în ce mai multe terenuri au fost folosite pentru cultivarea lui, aceste terenuri mărind suprafețele latifundiilor moșierești, pe care drepturile țăranilor au fost din ce în ce mai mult batjocorite. Sumbrul peisaj românesc al mijlocului de veac XIX este întregit de un călător francez, Xavier Marmier (1809-1892): „Familiile românești se adăpostesc subt colibe în care noi, în Franța, n am aduce
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Dim. Sturdza De la Ministerul de Externe francez la Europa Liberă Interviu realizat, transcris și editat de Armand GOȘU Mam născut la București, În 1934, unde locuia familia mamei mele, o familie socotită de viță veche și cît se poate de moșierească. Familia tatălui meu locuia la Iași, unde mi-am petrecut toată copilăria, pînă la spargerea frontului În 1944, cînd ne-am mutat cu toții definitiv la București. Clasele primare le-am făcut la Iași, liceul l-am făcut la „Dimitrie Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
primăvara anului 1962, cîteva procente din suprafața agricolă a țării rămânînd În proprietate particulară. Impropriu este și să se scrie despre „reforma agrară din 2 martie 1949” (p. 106), cînd, după cum aminteam mai sus, atunci au fost confiscate ultimele proprietăți („moșierești”) de 50 de ha, ele trecînd În patrimoniul statului. Această exprimare nefericită se mai Întîlnește și În alte locuri din carte. Fuzionarea PSD cu PCR nu a fost În noiembrie 1947 (p. 73), ci În februarie 1948 (cum de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trăind o transformare fundamentală în momentul înrolării în lupta comunistă. Întâmplările sunt plasate în diverse momente ale instalării comunismului: în timpul războiului, ca în Zâmbetul (1961), în perioada de ilegalitate a comuniștilor, precum în romanul Arderi (1959), care vaticinează societatea „burghezo- moșierească”, sau în timpul „construcției socialiste”, a înființării șantierelor naționale, unde comuniștii sunt confruntați cu presupuse situații de sabotaj, ce determină „intensificarea vigilenței”, ca în romanul Probleme personale (1974). Sentimentul ce animă psihologiile simpliste ale „revoluționarilor” este ura de clasă. Oarecum mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288649_a_289978]
-
Georgescu 712. Lupta pentru controlul birocrației de partid a continuat în anii ce au urmat. Pauker, Luca și Georgescu încercau să cîștige sprijinul țărănimii, care era nemulțumită de colectivizarea rapidă inițiată de Gheorghiu-Dej. Aceștia optau pentru o producție de tip moșieresc și pentru încetinirea colectivizării. În august 1951, "moscoviții" i-au învinuit pe "băștinași" de criza agricolă și industrială. Gheorghiu-Dej a ripostat, insistînd pentru necesitatea unei doctrine pure. Directivele din 1949 privind agricultura nu permiteau o producție susținută de tip moșieresc
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
moșieresc și pentru încetinirea colectivizării. În august 1951, "moscoviții" i-au învinuit pe "băștinași" de criza agricolă și industrială. Gheorghiu-Dej a ripostat, insistînd pentru necesitatea unei doctrine pure. Directivele din 1949 privind agricultura nu permiteau o producție susținută de tip moșieresc, dar le îngăduiau țăranilor să se grupeze în asociații agricole voluntare, asemănătoare cu TOZ-urile sovietice. Gheorghiu-Dej a inițiat apoi încă o reformă monetară, pentru a termina cu chiaburii și speculanții de la oraș. Apărînd interesele românilor și fațeta ortodoxă a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exploatative rezultate din cele trei evenimente politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul de rupere. Întorsătura naționalistă a ideologiei oficiale a regimului comunist a reinstalat retorica unionistă pe matca ei tradițională formată încă din a doua
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ruxandra, soția acum decedatului Mihail Balș, apar singurii semnatari ai actului de vânzare a moșiei lor, Torceștii, cumpărător fiind grecul Hector Economos și soția sa, Ecaterina, născută Negropontes. Potrivit legislației agrare din anii 1918-1921, cea mai mare parte din proprietatea moșierească a Torceștilor a fost expropriată și împărțită țăranilor fără pământ, completându-i-se fiecării familii până la suprafața de 5 ha. Despăgubirea în bani primită de boierii expropriați s-a ridicat la suma de 6.159.060 lei pentru 2.809
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]