99 matches
-
spaimă și dușmănie pentru progres în aceste pledoarii pentru neființă. Autorul acestor propoziții etichetante este Ov.S. Crohmălniceanu, alături de Ion Vitner, care ne vorbește despre "conștiința mistificată" a poetului, prin al cărui scris s-ar fi pronunțat "gura vetustă a marii moșierimi"". Propozițiile citate despre Eminescu sînt neîndoios oripilante, însă ele apar aci reproduse în virtutea unei logici etniciste. Kominternismului vrăjmaș al națiunii i se atribuie cu larghețe isprăvi care-i depășesc în bună măsură nociva sferă de acțiune: "Eticheta de reacționarism, aplicată
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
e interesant și pentru că unele dintre cuvintele formate cu ajutorul său au cunoscut în ultimele decenii o intensă folosire ideologică: burghezime, muncitorime, burghezo-moșierime primeau definiții rigide și conotații oficiale clare, pe care le-au pierdut în edițiile mai noi ale dicționarelor; moșierime nu mai e, în DEX 1996, o "clasă socială exploatatoare...". în textele actuale sînt destul de frecvente derivatele, mai vechi sau mai noi, în -ime, cu sens ironic: șefime ("șefimea de la PRO TV", Evenimentul zilei, 1707, 1998, 2; "șefimea de la Prefectura și
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
diferite nu și-au putut conserva în scris memoria: lăsînd la o parte cazul popoarelor colonizate, cu populație majoritar analfabetă și fără acces la cultura scrisă, la fel s-a întîmplat, în plin secol XX, cu intelectualii, nobilimea, burghezia și moșierimea românească aneantizate de comunism, și abia după 1990 poveștile lor au început să fie cunoscute. Într-o astfel de tradiție recuperatorie se-nscrie și cartea de interviuri a Marinei Spalas (om de teatru și de radio), ale cărei personaje sînt oameni
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
identificat, prin expunerea unei genealogii și denunțarea vinovățiilor sale istorice. Căci "astăzi foștii exploatatori ai țării române ponegresc și dușmănesc eliberarea poporului și înălțarea statului crimă și mai oribilă."4 Tuturor celor neinițiați în arcanele universului guvernat de burghezie și moșierime, clasicul li se propune ca un Vergiliu ce cartografiază bolgiile infernului. Uitarea rămâne la fel de culpabilă ca și asocierea cu Dușmanul, cu acel dușman omniprezent pe care actul fundamental de la 1952 ambiționează, rațional, să îl extermine sau să îl neutralizeze, prin
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
pune la dispoziție scriitorului o grilă de lectură infailibilă. Acolo unde precursorii cauționau ipoteze explicative "diversioniste", Sadoveanu rămâne fidel unui materialism dialectic care tranșează, o dată pentru totdeauna, chestiunea relației dintre structură și suprastructură. Apariția capitalului apusean, alianța dintre burghezie și moșierime, rolul monarhiei străine, rămășițele feudale sunt tot atâtea realități a căror identificare probează o familiarizare cu exigențele lecturii partinice al unui trecut care devine transparent în ochii inițiaților. Din manualul de istorie, evenimentul trece în cronica clasicului și imaginea mișcării
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
țară) sau precum Gh. Mîrzescu, P. Poni, M. Pherekyde, Ludovic Steege, Const. Stoicescu, N. Voinov, Emil Costinescu nu au avut descendentă boiereasca (și mai sînt și alții). Această realitate, bine evidențiata în cartea pe care o comentez, dovedește faptul că moșierimea intrată în politică liberală s-a antrenat (că, de altfel, și cea devenită, sub raport politic, conservatoare) la relații capitaliste, determinînd evoluția civilizației românești. Dar această realitate a originii sociale (să-i spun de clasă?) mai dovedește ceva. Și anume
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
să-l tolereze pe Kogălniceanu pentru moderația sa a "căii graduale" în comparație cu radicalii munteni (Bălcescu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti). Dar pentru contribuția sa esențială la reforma agrară, înfăptuită ca un act al loviturii de stat, datorată îndărătnicei împotriviri a moșierimii din Corpurile legiuitoare, dizolvate de Cuza, la îndemnul primului său ministru, n-a fost iertat deloc în epocă și mai tîrziu. I s-a amintit mereu de acel act revoluționar sau numai impus pe calea forței, fiind stigmatizat drept "omul
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
luminilor (1952) de Nicolae Jianu, În orașul de pe Mureș (1954) de Francisc Munteanu. Petru Dumitriu, june prim al proletcultismului, amestecă temele și epocile într-o proză obiectivă, balzaciană pe alocuri, în care perspectiva ideologică a actualității (detestarea burgheziei și a moșierimii, favorizarea țăranilor și a muncitorilor ca personaje învingătoare): Drum fără pulbere (1951) idealizează penibil contrucția canalului Dunăre-Marea Neagră; Pasărea furtunii (1954) pune în context marinăresc conflictul de clasă; Cronică de familie (1955, versiune restrânsă, promoțională; I-III, 1957) oferă o
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
spectrul vechiului poet -/ Individualist estet,/ Suprarealist, obscurantist,/ Hermetist, evazionist -/ În sfârșit, Ťfostulť scriitor,/ Sedentar bugetivor,/ Cântând ce se plătea în piață:/ Moartea, neantul, sila de viață,/ și obligatoria oroare/ De națiunile conlocuitoare". Epoca s-a schimbat și norodul a lichidat "moșierimea, ciocoimea, bancherimea, profitorimea, trântorimea, plus tronul regal", aruncân-du-i "Ca pe niște balegă de cal,/ Peste râpă prăval". Poetul trebuie să coboare din turnul de fildeș și să se adapteze. Ritmul versurilor și rimele sunt de un comic involuntar: "Eu astralul
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
a emis chiar o teorie care avea menirea să justifice cosmopolitismul în știința istoriei: Ťîntrucît intrăm în era atomică - a declarat el în 1947 -, trebuie să dăm atenție istoriei universaleť". Sau: "Reprezentant al intereselor politice și culturale ale burgheziei și moșierimii românești, Maiorescu declară patriotismul prohibit în literatură și artă! Pe cărarea bătătorită de Maiorescu au mers și ceilalți exponenți ai criticii literare reacționare. În această privință sunt semnificative caracteristicile pe care aceștia le dau poeților români. Astfel, pentru Vl.Străinul
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
o „muncă de lămurire a maselor, de dezrădăcinare în masă a ideii monarhice”. Acest lăcătuș-tinichgiu spunea că monarhia a împiedicat dezvoltarea naturală a țării. De asemenea, Vasilichi zice că monarhia, ca reprezentant al celor două clase care au susținut-o - moșierimea și burghezia - a luat partea acestora și nu s-a îngrijit și de interesele țăranilor și muncitorilor; „ca atare, politica monarhiei nu putea fi alta decât a marilor moșieri și capitaliști.” Vasilichi a prezentat câteva idei care ar putea fi
Antimonarhiștii preiau cuvânt cu cuvânt ideile unui analfabet din 1948 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/52966_a_54291]
-
cheltuit oamenii aceștia cu zestrea dată fetelor, cu recepții - și cu ce a părăsit țara Carol II în 1940 și familia regală care a plecat acum, ce averi imense au acumulat în timp de 80 de ani, cum burghezia și moșierimea s-au grăbit să le facă cadou moșii pe care le lucrau mii și mii de robi români, palate etc.” O altă idee-cheie propusă de Vasilichi este cea a desființării mitului monarhului constituțional ca factor de echilibru între partidele politice
Antimonarhiștii preiau cuvânt cu cuvânt ideile unui analfabet din 1948 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/52966_a_54291]
-
a stingerii unei clase (boierimea). Scrisă în spiritul realismului balzacian, care nu favorizează, nu idealizează și nici nu împinge în caricatură (cel puțin în intenție), cartea poate fi socotită o replică la Romanul Comăneștenilor: ea anunță epuizarea rolului istoric al moșierimii, fără să-i "înfiereze" reprezentanții - cum, fără doar și poate, ar fi dorit activiștii din cîmpul culturii. Prinse într-un flux romanesc impresionant, sute de personaje - din lumea politică, din armată, din funcționărime etc. - își întretaie destinele cu cele ale
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
Complexitatea personajelor aparținînd apusei lumi bune - și nu numai, ca pînă atunci, clasei muncitoare conduse de P.M.R. pe un "drum nou" - a îmbogățit cu substanță umană romanul românesc, compus pînă atunci pe schemele dezolant de previzibile ale realismului socialist. Dispărînd, moșierimea a furnizat și prozatorilor români șansa (pe care o oferise, în Uniunea Sovietică, unor autori de felul lui Alexei Tolstoi) de a ieși din cvasianonimatul detașamentului de scriitori realist-socialiști. A fost o probă de intuiție artistică și de evaluare corectă
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
poemele postume „La Fin de Satan“ (1886), „Dieu“ (1891). MARȚI, 24 MAI PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL În 1875, Ioan C. Brătianu și C.A. Rosetti au fondat, la București, Partidul Național Liberal. Formațiunea s-a bazat pe burghezie, o parte din moșierime, profesiile liberale, intelectualitatea satelor. Organele sale centrale de presă au fost „Românul“, „Voința națională“, „Viitorul“, „Liberalul“. Dintre partidele României moderne, P.N.L. s-a aflat cel mai mult la guvernare și a avut activitatea politică și legislativă cea mai bogată. A
Agenda2005-21-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283729_a_285058]
-
regiuni în care agricultura suferise grav ca urmare a desfășurării războiului și a efectelor secetei din anii 1945-1946. Țăranii de aici au constituit o masă de manevră foarte vulnerabilă la presiunile administrative ale partidului-stat, mai ales în urma eliminării și deportării moșierimii. În același timp, au fost vizate satele din zone considerate nesigure de către partid, dar și cele în care mișcările de rezistență anticomunistă erau mai puternice, așa cum au fost în Dobrogea și Maramureș. Așa se face că în aceste zone colectivizarea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
bombe; Petre și Cleo mor în beciurile anchetatorilor, iar Irina se alienează din cauza suferințelor psihice și fizice insuportabile la care e supusă. Drama cea mare a decăderii e resimțită dureros mai ales de Cleo, descendenta unor familii de referință pentru moșierimea românească, ajunsă bătrână și săracă să cadă sub loviturile bestiale ale unui psihopat, investit cu putere de viață și de moarte asupra oamenilor de rând. Tragismul alternează uneori cu candoarea descrierii anilor de școală ai lui Mugurel, prea puțini comparativ
ION CATRINA – TĂRÂMUL UMBRELOR – O REEDITARE MAI MULT DECÂT NECESARĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342947_a_344276]
-
față de situația de la granițele de sud ale Imperiului și a comerțului au devenit mai vizibile. După înfrângerea decembriștilor, țarul n-avea interes să se certe cu nobilimea ci, dimpotrivă. El rămânea partizanul zelos al contrarevoluției, dar știa că vârfurile militare, moșierimea și burghezia, erau nemulțumite de politica jumătăților de măsură a lui Alexandru I în problema orientală. Țarul Nicolae I era deplin conștient - continuă A. V. Fadeev - că trebuia să-și întărească prestigiul personal și autoritatea în ochii nobilimii, care privea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în trecut interesul pentru regiunea Dunării de Jos în particular. După înfrângerea revoluțiilor din 1848-1849, stăpânit de o îngâmfare ce depășea limitele imaginabilului, țarul a socotit că venise momentul să tranșeze în favoare sa chestiunea orientală. El dorea, în interesul moșierimii ruse, să obțină controlul asupra strâmtorilor și să-și întărească pozițiile în Balcani, în vreme ce Anglia și Franța urmăreau, în interesul burgheziei lor, să îndepărteze Rusia din aceste regiuni. Așa cum am mai arătat, exportul Rusiei, între 1826 și 1851, prin Marea Baltică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deosebit de scăzute de trai, mai ales în provincie, reformele proclamate de șah au turnat gaz pe foc. Programul agrar care viza exproprierea pământurilor aparținând marilor moșieri și clerului au făcut ca la mișcarea condusă de Frontul Național să se alăture moșierimea, care, în mare parte, trăia în Occident, clerul și o bună parte a comercianților din bazar. Ideile cuprinse în programul anunțat de șah nu au fost îmbrățișate. Nici celelalte măsuri cuprinse în programul Revoluției Albe nu au fost primite cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
era o confruntare între concepțiile reprezentanților celor două poziții extreme, diametral opuse, față de problema țărănească din România: cea a național-țărăniștilor, care readuceau în discuția publică exproprierea și împroprietărirea ca soluție pentru ameliorarea stării de lucruri de la sate, și cea a moșierimii, care se opunea cu cerbicie oricărei schimbări de natură agrară ce i-ar fi afectat interesele. Oricum, la scurtă vreme după încheierea polemicii dintre Mihalache și Garoflid, o serie de reviste cu profil economic și social, prin excelență „Pagini agrare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
front frustrați de dreptul asupra pământului de către cei care realizaseră repartiția lui57. Atacuri violente au fost aduse și punctului din programul național-țărănesc care preconiza exceptarea de la expropriere a fermelor model, apreciat ca o încercare a partidului de a apăra interesele moșierimii. „Toți moșierii - scria «Scânteia» - vor dovedi că proprietățile lor sunt ferme-model și le vor sustrage de la exproprierea treptată pe care promit s-o facă național-țărăniștii. În orice caz, ei ar avea grijă ca legea, pe care conducătorii național-țărăniști o făgăduiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din proiectul național-țărăniștilor care excepta fermele-model ale marilor proprietari de la expropriere 59. Or, de data aceasta, nici unul din organele de presă ale grupărilor politice de stânga nu au apreciat-o ca pe o încercare a comuniștilor de a apăra interesele moșierimii. Nu se poate spune că celălalt partid zis istoric, Național-Liberal, ar fi ieșit din câmpul atacurilor dirijate de comuniști. Aceștia au făcut imputații dintre cele mai grave tuturor organizațiilor, instituțiilor sau persoanelor care nu le împărtășeau programul, optica și metodele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
platformei-program din 24 septembrie 1944. Dovada este oferită de faptul că ei au lansat, prin Frontul plugarilor, ideea creării unui asemenea organism, acesta nefiind - așa cum s-a afirmat ulterior în istoriografia comunistă • „«momeala» la care au recurs partidele burgheziei și moșierimii și majoritatea reacționară din guvernul Rădescu pentru a înșela masele țărănești“67. Mai mult decât atât, după prima zi de dezbateri, „Scânteia“ aprecia drept pozitivă • A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 230
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
căreia i-ar fi spus că Partidul Național Țărănist era hotărât să sprijine exproprierea totală cât mai curând posibil, fără trecerea proiectului legii prin Parlament, și că pentru o asemenea formulă optase chiar Iuliu Maniu 77, toate acestea au îngrijorat moșierimea, care s-a decis să abandoneze politica de expectativă pe care o practicaseră până atunci reprezentanții ei. În urma acestei informații, conducerea Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole din România a organizat, la 4 ianuarie 1945, o consfătuire în care au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]