6 matches
-
scuteau 10 liuzi... Legiuirile de la 1857, ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-au văzut proțesuri înființate de unde nu aveau ființă; s-au văzut semnele cele mai firești răsturnate, movilele seculare schimbate în moșinoaie, râurile întoarse din cursul lor, podișurile prefăcute în văgăuni și șesurile suite pe vârfurile dealurilor și ale munților; s-au văzut reclamații că moșia cutare împresura cu o bucată de loc pe moșia cutare și judecata a hotărât ca moșia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vrabie sau de altceva, îl mănîncă furnicile. Ouăle de furnici mari sînt cele mai bune de pus în undiță. Calci a rău cînd calci într-un furnicar. De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd strici moșinoiul* de furnici, are să ploaie. Să nu cumva să moi un băț în scuipat și apoi să-l pui în furnicar, și pe urmă, înăcrit cum e, să-l pui în gură, că te otrăvești. Cînd vezi cel întîi furnicar primăvara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lungă. Cînd îmbobocesc toamna liliecii, are să fie toamnă lungă. Cînd înfloresc copacii spre toamnă sau se fac două rînduri de fragi, are să fie toamnă lungă. Dacă zboară toamna multe ațe de paingăn, va fi toamnă lungă. Cînd furnicile își fac moșinoaie sus, pe paiele de iarbă, iarna va fi geroasă. Dacă se călătoresc cucoarele, apoi iarna nu va întîrzia. Cînd se fac scorușe [fructele scorușului] multe, are să fie strașnică iarnă. Cînd o fi jîr mult e semn de iarnă grea. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
torni apă pe cîne. Copiii care au ochii verzi să ia cîte un mosor, să se uite prin el pe coș și apoi să sufle în foc cînd este nor, că stă ploaia. Cînd nu plouă, să zgîndărești furnicile în moșinoi. Cînd luna plină este curată și n-are pete vinete, nici țarcalan roșu împrejur e semn de vreme bună, iar dacă are două-trei cercuri împrejur și pete vinete, va ploua și va fi vreme urîtă. Vremea de Apoi Se zice
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin lanurile de popușoaie unde eu nu vedeam nimic. Nu pot uita nici astăzi o întâmplare nostimă ce am avut cu el în niște ogoare țărănești. Eu și câinele meu, osteniți, ne odihneam și ne uscam la soare pe un moșinoi. El intrase în niște popușoaie și trăgea la focuri, de se spărgea; când iată că un țăran, atras de împușcăturile lui, alergă furios înspre mine. Da bine, cucoane, îmi zise el, nu-i pacat de Dumnezeu să ne stricați ogoarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]