58 matches
-
spre deosebire de Pantazi, odată cu povestea evgheniei neamului său. Tot cea a străbunicului, balcanică însă pe de-a-ntregul, fără sonorități de Occident: Se împlinise cam un veac de cînd cel dintîi cu acest nume, la care se adăogase porecla Măgureanu după o moșioară de danie domnească, fugind de undeva, de prin părțile turcești, ca să scape de ispășirea unui îndoit omor, se aciuase în Valahia și ajunsese armaș mare. O tristă faimă supraviețuise omului pătat de sînge ce nu fusese văzut rîzînd niciodată. La
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
brumă de avere. Cu toate diferențele dintre ei, mama și tata s-au întâlnit, s-au împăcat unul cu altul și au trăit foarte bine. - V-ați născut lângă Fălticeni.... - Da, aici aproape, în sătucul Arghira, unde tata avea o moșioară. Când a venit vremea să merg la școală, părinții s-au gândit că o școală primară, a unui sat rătăcit pe undeva, e una și o școală de oraș, încadrată în toate sistemele de învățământ, e cu totul altceva. Mai
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
bunicul viitorului prozator, dramaturg și eseist, descindea din Lituania. După confiscarea averii de către guvernul țarist, ca represalii pentru implicarea în răscoala poloneză de eliberare națională din 1863, șlahticul persecutat se mută din Samogiția în Regat, cumpărând cu economiile salvate două moșioare modeste - mai întâi Jakubowice, apoi Maloszyce. Aici, la a doua proprietate, aproape de orășelul Opatów, se va naște și scriitorul la 4 august 1904, al patrulea copil al unei familii cu stare mijlocie; fusese precedat de doi frați, Janusz și Jerzy
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
Theodorescu, promitea, neapărat solemn-academic, cum îi este stilul, că urbea aceasta mustind de istorie, cultură etc. va beneficia de tot sprijinul său. În caz de... Pentru că - vorba unor agasante reclame - merită! Născut, de altminteri, pe aceste meleaguri, cu oleacă de moșioară și un conăcel la Ruginoasa (în paranteză fie spus, redobândite prin voința politică a mult huliților țărăniști), așadar, legat cu ceva fire de capitala veche a Moldovei, dl. Theodorescu, ajuns senator, a întărit promisiunile. Optimismul oamenilor din cultură creștea de la
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
cu care am ținut legătura - la insistențele lui - cu toate că Îi spusesem că mă găsesc sub urmărirea Securității pentru participarea la o organizație de rezistență anticomunista. Polovragii se afla la 20-25 de km de comună Alunu, unde mama mea moștenise o moșioara, și eu aflasem mai demult - prin telegrafia naturală a solidarității Împotriva teroarei - de scăparea de sub escortă a colonelului și existența sa clandestină, atunci când, În Încercările noastre de a lua legătura cu partizanii din munții Gorjului, noi crezusem - În mod greșit
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
definească mai bine profilul și într-un fel ruperea lui de tradiția patriarhală a familiei, Sadoveanu simte nevoia fixării unor antecedente. Părintele criticului, Teodor V. Lovinescu, directorul gimnaziului din Fălticeni, cobora din neam de răzeși, stăpânind în acea vreme o moșioară. Fiul n-avea nimic din dârzenia răzășească: era delicat și cuminte "ca o duducă", studios, "își vedea numai de bucoavne" și nu ieșea să se joace cu copiii. "Primitivul" Sadoveanu își vede colegul ca pe o ființă care-și renega
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
dispoziție de a căuta o finalitate în tot ce se petrece în jurul meu?" Avea 78 de ani, (în 1946) mai era membru al Academiei, avea o pensie care, în condițiile inflației, nu însemnă nimic și trăia, de fapt, din veniturile moșioarei din Butoiesti (moștenita), acum redusă, prin reforma agrara din 1945, la jumatate (vreo 50 ha). Dar nici așa nu o putea scoate la capăt, vînzînd pogoane din moșie pentru a se putea întreține. Norocul lui era că a doua sa
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
frecventînd boema ieșeană din anii '80. Era absolventul unei școli postliceale bucureștene și se ocupa cu depanarea radio-t.v. Nu urmase facultatea din cauza ,,dosarului". Tatăl său fusese în America în tinerețe și, revenit în România înainte de război, cumpărase o moșioară la Manoleasa, pe Prut, din fostul județ Dorohoi. Nu se știe cum, dar Securitatea l-a convins pe Paul Andriescu (șantaj? bani?) să-l asasineze la Paris pe celălalt Paul, mult mai faimos, Goma. Andriescu a acceptat să ia o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
scormone În imensa cantitate de cărți, după autori și titluri care trebuiau ,,neapărat citite. Avea de altfel, o memorie extraordinară și o ordine În această memorie a lecturilor, desăvârșită. Vânduse de mult, Înainte de cel de-al doilea Război Mondial, o moșioară moștenită de la un unchi, și cumpărase În buricul capitalei, cele două Încăperi. Una servea drept locuință, și În alta erau rânduite cărțile pe care le vindea. Nu era carte care să-i fi trecut prin mâini și să nu fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
anul Caragiale!) rămîne în actualitate cu oferta total depășită a lui Ipătescu: "Moșia de la Zăvoiu a dumitale". În 2001, grîul românesc, etichetat inferior, este "exportat", plimbat dintr-un port în altul și reimportat, la preț triplu. Ăsta da, tun. Ce moșioara Zăvoiu? "Prea puțin, onorabile". Magda U. știe de ce: "Lîngă chibrit apartamentul unde locuiesc, se stă la coadă, la pubele, ca să se scormonească în gunoi civilizat, exemplar, disciplinat. Așa-i cînd avem social-democrați și la Putere, și-n Opoziție. Te alegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
românesc, a personalităț ii generalului Henri Berthelot. Șef al Misiunii Militare Franceze în timpul Primului Război Mondial (1916-1918), generalul a devenit cetățean român, participând în această calitate la Consilii de Coroană capitale pentru viitorul țării noastre. După război, a fost împroprietărit cu o moșioară în Transilvania, pe care, după moarte (survenită în 1931), a donat-o Academiei Române. A numit România „a doua sa patrie” și a activat neobosit pentru intensificarea legăturilor economice și politice dintre Franța și noi. Memoriile sale de pe frontul românesc, publicate
Generalul Berthelot pe frontul românesc by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4037_a_5362]
-
totdeauna bune din cauză că satul Lunca este format numai din oameni veniți din Bucovina. Situația lor era de clăcași pe moșia boierului Rosetti și nu se compara cu răzeșii din 99 satele Mărăști, Brad, Balaia, Oțelești și Fruntești - care aveau fiecare moșioara lui - chiar dacă era numai o jireghie de pământ. Ei nu munceau pe moșia boierului, ci numai pe delnițele lor. Răzeșii nu se căsătoreau cu fete sau nu-și măritau fetele cu flăcăii din satul Lunca. Nu făceau afaceri cu oameni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de nemulțumire, imitat de soldați. - Ai descoperit cine a construit... asta? Întrebă priorul. - Nu, Încă nu. Sunt pământuri ce aparțin familiei Cavalcanti, ți-am mai spus, necultivate de mult, fără intrări la cadastrul recoltei și nici măcar impozitate. Există doar o moșioară prin părțile astea, dar e la mai mult de două leghe de aici. Intendentul e cel care a anunțat că este incendiu, la corpul de gardă de la poartă. - Și altceva nu știa? Cine a lucrat aici? Bargello ridică din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
căsătorindu-se cu Raluca (Rareșa, Ralu) Iurașcu din Joldești, fiica stolnicului Vasile Iurașcu și dau naștere, după tradiția timpului, la unsprezece copii. Filiația Ralucăi, mama poetului, e dusă până la marele vornic Dumitrașcu Ștefan. Stolnicul Vasile Iurașcu, tatăl Ralucăi, avea o moșioară în Joldești, se căsătorește cu Paraschiva Brihulescu Donțu și au avut opt copii, Raluca fiind al șaselea copil. Dacă este să dăm crezare unor cercetători ( Maiorescu, Slavici, Caragiale, Kremnitz etc.), Vasile Iurașcu a transmis urmașilor lui, deci și Ralucăi, o
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
cea mai răsfățată. Ea s-a măritat cu Costel Aldea, pâinea lui Dumnezeu, învățator în comuna lui, Valea Teancului. Costel a murit tânăr de inima. Vasile Olărescu avea avere mare în Gura Nișcov și nu știu cum de cumpărase o sfoară de moșioară de 50 de pogoane în comuna Făurei din județul Brăila. El a împărțit averea lui în 8 și a dat la toți copii lui parte frățească, atât în Gura Nișcov, cât și în Făurei, unde mamii i-a revenit o
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
credit și economii în urma tristului fapt că poporul nostru era tratat cum nu se poate mai rău de băncile streine, îndeosebi maghiare. În zadar cerea Românul bani pe credit, nu primea sau chiar dacă se întâmpla să primească, pentru datorii neînsemnate, moșioara românului era vândută fără cruțare“ (Monografia-almanah p.309). „Bihoreana“ va fi un real sprijin pentru micile gospodării țărănești, pentru școală și biserică, dar și pentru mica industrie. Ea reușește să susțină financiar și pe unii studenți de la Academia de Drept
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
Rareșa, Ralu) Iurașcu din Joldești, fiica stolnicului Vasile Iurașcu și dau naștere, după tradiția timpului, la unsprezece copii. tatăl și mama poetului Filiația Ralucăi, mama poetului, e dusă până la marele vornic Dumitrașcu Ștefan. Stolnicul Vasile Iurașcu, tatăl Ralucăi, avea o moșioară în Joldești, se căsătorește cu Paraschiva Brihulescu Donțu și au avut opt copii, Raluca fiind al șaselea copil. Dacă este să dăm crezare unor cercetători ( Maiorescu, Slavici, Caragiale, Kremnitz etc.), Vasile Iurașcu a transmis urmașilor lui, deci și Ralucăi, o
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
pârg, simbolizează dorința dreptei de a obține o viață mai îmbelșugată prin unirea micilor proprietăți în puternice asociații spre a obține o viață mai prosperă fără taxe și impozite. Nu degeaba președintele statului și-a pus fica să încropească o moșioară unind prin cumpărare proprietățile unor zeci de foști prprietari, Astfel poate hrănii aproape tot județul nu numai câteva guri. Galbenul pare o culoare mai curată. Orice pată se vede clar și poate fi spălată. Nu ca roșu pe care sângele
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
anul 1848 înființa chiar un târg de vite, Belguni lângă Pleșoiu de Romanați, ambele trecute fiului său Virgiliu, odaia Manciului (Ilfov), vecină cu Baloteasca, 6 mori la Baloteasca și 2 prăvălii noi la București 66. Spre sfârșitul vieții adaugă o moșioară la Strâmbeanca pe Moștiștea primită ca adaos la zestre 67. Dobândea astfel, după multe zbateri, o relativă bună stare care-i permitea să dispună de moșii și conace în diverse locuri 68. Deși locuia în mod obișnuit la București, își
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
păduri umbroase. Cum să nu ia în stăpânirea sa și acel sat minunat, acum când avea ocazie atât de mare, când voievodul era așa de mărinimos? Iuți pașii, făcând un ocol larg satului celui minunat, alipindu-l la viitoarea lui moșioară. Nici nu înconjură acel sat, când văzu altul încă și mai minunat. Cum să-l lase altora? Găsi un drum de ocolire și pentru acesta. După încă o oră de alergat, începu să-și facă socoteli cât de bogat este
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
românească, întreprinderi agricole care sunt mai mult decât rentabile. Un politican de vază, sesizând efectul obținut din concentrarea unei suprafețe mai mari de teren care să permită investiții în irigare ameliorare și prelucrare a materiei prime și-a încropit o moșioară de 300 hectare. Suprafața este practic la limita necesară unei agriculturi mecanizate. Terenul nu mai era în stăpânirea primăriilor ci a zeci de mici proprietari care abia obțineau cele necesare unui trai decent de pe ele. De colectare parcelelor în vederea concentrării
NANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347789_a_349118]
-
rămășițele PNȚ-cd. Politrucul Klaus Johannis mărturisește, bâlbâindu-se un sfert de ceas, cum a dobândit cele șase case prin meditații aprofundate. Pisicul Ponta, printr-un nou plagiat de maidan, a găsit calea spre orizonturile roșii, prin eliberarea sclavilor primari de pe moșioara J&B, pentru marea latifundie a PSD-ului. Sensei Monica Macovei visează partide noi cu doar trei fondatori. Poate minieri! Ghișe insistă să-i citim platforma. Manechinul Tăriceanu se opune, dar nu știe la ce! Iepurele Diaconescu aleargă ca Don Quijote
TABLETA DE WEEKEND (77): LUME, LUME ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376279_a_377608]
-
glorie a vestului sălbatec. Stătea și privea, trăgând amarnic din niște țigări din cotoare, umede și verzulii. Era prea dimineață și nu apucaseră să se dreagă după beția din seara trecută așa că erau cam posomorâți și evident stresați. Adică cum, moșioara lor, aia pentru care moșii și strămoșii lor luptaseră de-a lungul veacurilor, era acum cotropită de americani? Păi, cum vine asta?! Viteaza noastră armată ce face? Nu ei trebuie să-i alunge pe cotropitorii ăștia care deja s-au
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
bine. Ție-ți place poezia, El lucrează versuri bune, Toate versurile sale Tu pe muzică li-i pune. De-i cânta veți face duo, Glasul vostru se combină, De te-i pune la piano Te-a-nsoți din violină. Tie-ți place moșioara, Pe a ta [vrei] s-o lucrezi, Iar el știe plugăritul, Gospodar e precum vezi! Moșioara lui altdată Era tot părăduită, Vezi acuma ce-i aduce Cât de bine-i rânduită. Așadar nu sta la gânduri, Prea ușor alegi din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i pune. De-i cânta veți face duo, Glasul vostru se combină, De te-i pune la piano Te-a-nsoți din violină. Tie-ți place moșioara, Pe a ta [vrei] s-o lucrezi, Iar el știe plugăritul, Gospodar e precum vezi! Moșioara lui altdată Era tot părăduită, Vezi acuma ce-i aduce Cât de bine-i rânduită. Așadar nu sta la gânduri, Prea ușor alegi din două, Eu îți zic să-ți iei vecinul: Ia-l cu mînile-amîndouă. [ANA] Toată ziua se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]