18 matches
-
postpoliomielitice, când de fapt era vorba de o tetrapareză spastică, mai precis, boala se chema Maladia Little, fapt pe care l-am aflat abia când devenisem student. Mama Moașa se cinstea cu țuică, așa cum făcea de fiecare dată după o moșire, sfâr- șind prin a se îmbăta criță, tot de fiecare dată. - Lasă fă, cumnată, nu mă măi dădăci atâta, sunt șî ieu muiere-n toată firea, oi știi ce am de făcut, ce moartii, zău așa! - îi tot zicea maică
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477081861.html [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
e la coafor? George Sand scria pe undeva (ușor autobiografic - să fi fost în Lelia?) că gândul are nevoie de opoziția mediului pentru a înainta, tot așa cum pasărea are nevoie de opoziția aerului pentru zbor. E o viziune deosebită de moșirea împreună, care are și ea frumusețea ei. Poate că nu concordia ne lipsește (nu întotdeauna posibilă), nici manierele de salon (adesea ipocrite, desi preferabile mojiciei răuvoitoare), ci bună-credință. Nimic mai reconfortant decât o polemică viguroasa atunci cand “războiul” se poartă intru
Farmecul pierdut al dialogului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82485_a_83810]
-
care le ascultai, ci le puneau întrebări. În numeroasele sale dialoguri, Platon îl reprezintă pe Socrate că pe un partener de discuție care nu privește de sus la interlocutor, ci mai degrabă îl ajută să-și recunoască erorile cugetând. Artă moșirii avea că scop acceptarea ideilor într-o discuție. Platon însuși a practicat această artă în școală să. În 399 i.en., spiritul critic al lui Socrate a nemulțumit autoritățile ateniene, fiind acuzat de impietate și de coruperea tinerilor. Refuzând evadarea
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
lumea are o finalitate”, la care Boethius ezită din nou. Filosofia va intra într-o sub-temă, cea a omului. 2bi) „Dacă-ți amintești că ești om”. Boethius confirmă, acceptând și termenul de „amintire”, ce trimite direct la strategia socratică a „moșirii” adevărului. 2bii) „Ce este omul?” - „Un animal rațional și muritor”, vine răspunsul doct al lui Boethius. 2biii) „Ce altceva este omul?” - întrebare la care Boethius se oprește, răspunzând, precum sclavul lui Menon: „nu-mi mai amintesc nimic”. În urma acestui schimb
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
e însărcinat cu formarea unui nou cabinet. E prea adevărat că d. Dumitru Brătianu n-a inventat iarba de pușcă și, afară de O datorie de conștiință către țara sa, absolut nimic alt nu-l autoriză a se crede chemat la moșirea cabinetului no. 39 sau 40. Ca ministru plenipotențiar la Țarigrad d-sa era dobrei ciolovek, întreba la Poartă din când în când cum stă cu sănătatea M. S. Sultanului, mai dezbătea vro mare chestie europeană cu vro aga sau vrun
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scurtcircuitată de actualitate, iar reveriile sadice ale eroului își găsesc ecou în abominațiile secolului al XX-lea. Elocventă în acest sens este lunga discuție între Tommaso și Reginald de Piperno, unde maestrul îi ține discipolului o adevărată prelegere despre arta moșirii „revoluției”, a cărei țintă este haosul, „adică starea din care se naște ordinea”. Deși se dezvoltă după aceeași rețetă a deversării contemporaneității în istorie, celelalte romane ale ciclului rămân pe o treaptă literară inferioară, fapt explicabil prin tezism și inflație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
ale unei degradări profunde pe care, în cel mai bun caz, o mai aducem uneori în atenție. Pe lângă imaginea sumbră conturată de ideile acestui text, sperăm că se întrevede în fiecare secvență nevoia sprijinirii comunităților acolo unde ele mai există, „moșirea” lor acolo unde pot apărea și reconfigurarea masivă a habitatului urban acolo unde ele nu au existat vreodată. Considerăm că este o soluție reală, viabilă, posibilă. Și utopică, ar putea spune mulți, cu suficientă îndreptățire. Pentru că nu este realist să
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sale este mai mare; așadar, el "nu poate fi cel mai înțelept". Facultatea de a raționa trebuie trezită în om pentru ca adevărul (care există în stare latentă) să fie scos, din umbră, la lumină. Scoaterea la lumină se face prin "moșire", maieutică (cuvânt provenit de la "moșit", în limba greacă). Metoda întrebărilor, dezvoltată de Socrate și descrisă în scrierile lui Platon, a rămas celebră prin importanța dată calității întrebării și angajarea în îndoieli care apropie de adevăr. Metoda dialectică a cercetării impune
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de meditatori din facultate sau din afară) ființa unei rostiri. Pentru o clipă (reluată în următoarele "cursuri practice) am trăit cu sentimentul că semnificația nu poate fi scoasă cu forcepsul, că trebuie s-o facem să iasă la lumină prin "moșire". Aveam în față un inedit "mix" (ca să vorbim în neo-romană) de Socrate și Diogene. *** AS "concluzionează"4 Conectarea celor două amintiri ar fi deja o primă de-fragmentare. Dar ancorarea (auto)biografică își are limitele proprii, există riscul limitării accesului
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Caragiale o cunoștea, și care înseamnă a duce cu vorba pentru a nu plăti, a plăti cu vorba. Ar trebui, deci, ceea ce de altminteri textul permite, dar forțând puțin nota, ca „maimuța” să se refere nu la poliță, ci la „moșirea” ei ; a moși cu maimuță o poliță (adică a obține cu palavre neprotestarea și amânarea sine die). Interesantă e oricum originea acestei expresii. În Parisul medieval trecerea Senei se făcea cu un pod plutitor, la care, osebit de taxa obișnuită
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
însemnat o lărgire de orizont și de sensibilitate. În plus, mi-am dat seama, la seminarii, făcute de asemenea împreună, de importanța metodei tatonărilor pe text. Ceea ce a putut să pară atunci unora ezitare era, de fapt, provocare a opiniilor, moșire a ideilor, „maieutică”. Luînd cuvîntul, Al. Husar și-a citat cu recunoștință profesorii: N. Iorga, C. Rădulescu Motru, I. Petrovici, Tudor Vianu, Dimitrie Gusti, Dimitrie Caracostea. Apoi a povestit întîlnirea sa cu Iorga într-un anticariat, insistînd asupra salutului neobișnuit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
găzduiește La Centre Départamental de Résidence d’Ecrivains Européens. Un spațiu pentru odihnă și concentrare la masa de scris. Ce utilitate mai potrivită ar fi putut căpăta fosta proprietate a autoarei Memoriilor lui Hadrian, decât ca loc de creație și „moșire” a unor opere literare?... Un alt spectacol, Le Temps des Marguerites, inspirat din scrierile lui Yourcenar, susținut de aceeași trupă, de data aceasta mult mai pașnică în atitudini, pe o rampă cu microfoane, lângă vila scriitoarei, spre care am plecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Nichita Stănescu să se fi investit atâtea speranțe după primul volum. E drept că între timp Claudiu Komartin a devenit un excelent manager - cu alură de misionar - al poeziei de ieri și de azi, de la noi și de aiurea, prin moșirea câtorva instituții puternice. Clubul de lectură și Editura Max Blecher au descoperit și publicat deja nume tinere de rezonanță precum Matei Hutopila, Teodora Coman sau Anatol Grosu (foarte recent, Vlad Drăgoi), în timp ce Poesis Internațional, recentă mare victimă a crizei economice
Suferința în formă fixă by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3532_a_4857]
-
critici literari cu experiență didactică, profesori universitari din diferite centre culturale românești cum sunt Iași, Craiova ori Baia Mare: Șerban Cioculescu, Constantin Ciopraga, Al. Săndulescu ș.c.l. Cel care parcurge aceste biografii, duce o muncă de recunoaștere dar și de moșire a ideilor, apelează la maieutica socratică pentru că poartă o discuție strânsă cu și fără intermediar, o discuție dublă, cu un critic și cu o capodoperă. Au loc reconfigurări și reconfirmări, benefice sau nu pentru literatura română, inevitabile și necesare. Profesor
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
în legătură cu sunetele muzicii, Cioran afirma că reprezintă o nebunie a tăcerii. Sătul de atâtea răni și mânat de nebunii inocente, un grup de desant al Radiodifuziunii în frunte cu Mihaela Doboș, au purces acum mai bine de șase ani la moșirea unui canal în albia căruia marea muzică să se zbenguie în voie, nepieptănată de timp și nemachiată de cuvinte. A fost botezat Radio România muzical, poreclit apoi George Enescu (cu acea veselie cu care numai noi românii știm să împărțim
O ureche imensă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13878_a_15203]
-
care se naște din senzualitatea combativității. Lucrul era prea bine știut de curtezana ateniană Teodota, care, în conversația purtată cu Socrate așa cum o relatează Xenofon în amintirile sale, încântată fiind de metoda lui de cercetare sau mai bine zis de moșire a adevărului, îi propunea filozofului să-i devină codoș ca s-o ajute la vânătoarea de prieteni. (Synthérates, co-vânător, spune textul, potrivit lui don Miguel, profesor de greacă, întrucât lui îi datorez această informație extrem de interesantă și atât de revelatoare.) Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Karl Popper și Paulo Freire. În debutul Banchetului, Socrate ajuns mai târziu pentru că era frământat de o problemă nerezolvată, este poftit de gazda sa, Agathon, să se așeze lângă el pentru a-i împărtăși și lui din înțelepciunea dobândită prin "moșirea problemei" respective; la aceasta Socrate răspunde: "Ce bine ar fi, Agathon, dacă înțelepciunea ar avea darul să se scurgă, ori de câte ori ne atingem unii de alții, de la cel ce are mai multă la cel cu mai puțină; să fie așa, ca
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și în același scop, traduce Manualul pentru îngrijitori și îngrijirea de bolnavi al lui François Fodere (1764 - 1835). Tot în București apare, în 1839 școala de moșit condusă de Iosif Sporer (1780 - 1850). Directorul școlii scrie pentru eleve manualul Meșteșugul moșirii pentru învățarea moașelor la Institutul Maternității din București. în cadru Institutului Gregorian din Iași ia ființă în 1852 o școală de moașe sub conducerea lui Anastasie Fătu. În activitatea lor complexă, am putea spune renascentistă, luministă și de occidentalizare culturală
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]