36 matches
-
care avea la Gârla Mare 6 făcăi, Ștefan Gănescu 4 făcăi la Obârșia, iar la Caraula, în aceeași parte, clucerul Constantin Brăiloiu deținea alte 6 făcăi etc. 23. O a doua categorie importantă de mori, în funcție de apartenența lor, erau cele moșnenești, aflate în partea de nord a județului, concentrate mai ales în plasa Baia unde de altfel exista un număr mare de moșneni. În această plasă erau proprietatea moșnenilor, după cum reiese din catagrafia morilor din județ, 4 mori și 20 de
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Plaiul Cloșani proprietatea moșnenilor Roșuleți.25 Cu toate că în părțile de nord ale Mehedințiului existau multe proprietăți ale moșnenilor, prielnice amplasării morilor , datorită posibilităților financiare reduse, a costului destul de ridicat al construcției unor astfel de instalații, numărul morilor și făcăilor, proprietate moșnenească era mic. În unele cazuri moșnenii proprietari de asemenea locuri se asociau cu proprietarii sau arendașii vecini, cu întreprinzători din alte părți, contribuind financiar și material la construirea în comun a unor mori, devenind coproprietari asupra acestora. În alte cazuri
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
moară, pecepând pentru aceasta un embatic anual ce constituia o sursă importantă de venituri 26. Întâlnim astfel atestați de documente coproprietari asupra unor mori sau făcăi pe Nicolae Rogoz și moșnenii din Câlceștii de Sus ce aveau împreună pe moșia moșnenească 2 mori și o făcae, altă tovărășie de acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
și o făcae, altă tovărășie de acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori pe moșia moșnenească 27. De altfel, nu numai moșnenii închiriau locuri pentru mori ci și proprietarii de moșii( mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate 5 locuri de moară 28, iar la Turcenii de Sus trei. Mitropolia închiria
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
care să supravegheze măsuratul vinului 686. În alte cazuri (la Gârla Mare în 1834), locuitorii erau opriți să lucreze viile, să sădească sau să cumpere altele 687, sau câteva decenii mai târziu la Preșneni, unii proprietari acaparează părți din hotarul moșnenesc nepermițând țăranilor să-și ia venitul de la viile și pomii ce-i aveau sădiți acolo 688. Evident, țăranii au reacționat cu hotărâre împotriva acestor tendințe. În primul rând refuzau să plătească obligațiile sporite. Printre cei ce procedează în acest fel
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
o dată cu creșterea demografică și dezvoltarea orașelor sporesc cerințele de făină, astfel că apariția unui număr mai mare de instalații de morărit este inevitabilă. Acestea aduceau și importante venituri devenind mai atractive pentru noii întreprinzători care se adaugă celor tradiționali(comunitățile moșnenești, boierii și mânăstirile). Se poate spune că morăritul a fost unul dintre domeniile principale unde au avut loc, încă din perioada de după Revoluția de la 1821, dar și înainte, importante plasamente de capital. Dispunând de o rețea hidrografică bogată și ușor
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
dacă în scrisoarea sa Neacșu folosește cuvinte slavone, popa Bratu ne prezintă o limbă română curată, clară, lipsită total de slavonisme, melodioasă, aproape poetică. Se știe că încă de la începutul secolului al XVII-lea, aici, ca și în alte sate moșnenești, începe lupta de eliberare din rumânie, care avea să se desăvărșească la Rucăr în perioada 1633-1641. Se mai știe că după răscumpărarea din rumânie, sătenii, determinați de "iuțeala vremurilor", încep să-și înstrăineze delnițele avute până atunci în devălmășie. Și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
zona de nord a Mehedinților, acolo unde statisiticile ulterioare din 1831, 1838, 1855, 1899 și 1912 au consemnat cea mai mare densitate de moșneni. În 1899, numai în plaiul Cloșani și plasa Motru de Sus erau înregistrate 125 de sate moșnenești dintr-un total de 150, proporția moșnenilor în cadrul populației (după numărul „menagelor”) atingând 75,39% și respectiv 94,20%. Am putea spune că această parte de țară a fost și pe timpul revoluției de la 1821 cea mai moșnenească având în vedere
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
125 de sate moșnenești dintr-un total de 150, proporția moșnenilor în cadrul populației (după numărul „menagelor”) atingând 75,39% și respectiv 94,20%. Am putea spune că această parte de țară a fost și pe timpul revoluției de la 1821 cea mai moșnenească având în vedere faptul că asemenea proporții reliefează o structură socială omogenă, spre comparație, în doar alte câteva plăși și plaiuri dintre Carpați și Dunăre mai întâlnim situații asemănătoare în care moșnenii să depășească media celor mai moșnenești județe Gorj
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
cea mai moșnenească având în vedere faptul că asemenea proporții reliefează o structură socială omogenă, spre comparație, în doar alte câteva plăși și plaiuri dintre Carpați și Dunăre mai întâlnim situații asemănătoare în care moșnenii să depășească media celor mai moșnenești județe Gorj (57.98%) și Vâlcea (55,02%), anume: plășile Oltețu de Sus-județul Vâlcea cu 91.81%, Amaradia-Novaci 73,81% și Gilort (j. Gorj) 66,06%, plaiul Horezu (j. Vâlcea) 65,39%, plasa Olt-Vedea (j. Olt) 60,84%, plaiul Cozia
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
Autorului Dr. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNIC LUPU MEHEDINȚEANU - UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 Face parte dintre boierii noi ridicați prin meritocrație din rândurile micilor boieri Urdăreni și ale rudelor lor moșnenii Izverceni , cu moșul lor Lupu9. Originea modestă, moșnenească -boierească nu l-a împiedicat pe Lupu Mehedințeanu să acceadă la demnitățile de mare paharnic și mare spătar și să adune o mare avere, datorită vitejiei sale . În acest sens este elocvent Hrisovul din 1595 prin care Mihai Viteazul întărește
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
și abilități socio-culturale și artistice erau în mod necesar legate sau influențate de activitatea și preocuparea de bază, moștenită de zeci de generații împreună cu toate implicațiile sociale și cultural-spirituale aferente.(1) O trăsătură aparte a acestei regiuni o constituie starea moșnenească de existență a locuitorilor, aceasta presupunând proprietatea țăranilor moșneni asupra unor suprafețe mari de pământ ce cuprindeau pe lângă „hotarul satului” și întinse zone submontane și montane formate din dealuri și munți cu păduri și ape, goluri alpine cu pășuni, în
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_florin_ovidiu_bala_repe_varvara_magdalena_maneanu_1389946237.html [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
este trecut ca boier, dar eu cred că se exagerează, el nu era decât un locuitor mai înstărit. Trebuie menționat faptul că satele ce compun astăzi comuna Grădiștea au fost sate de moșneni, excepție făcând satul Străchinești. Dar printre proprietățile moșnenești se găseau și proprietăți ale boierilor din familiile Pârâianu și Pleșoianu, familii ce-și aveau conacele în satele Pârâieni respective Pleșoiu - azi aparținătoare de comuna Livezi. Și dacă este așa, atunci târgul de la Grădiștea devine târg moșnenesc din anul 1899
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
Dar printre proprietățile moșnenești se găseau și proprietăți ale boierilor din familiile Pârâianu și Pleșoianu, familii ce-și aveau conacele în satele Pârâieni respective Pleșoiu - azi aparținătoare de comuna Livezi. Și dacă este așa, atunci târgul de la Grădiștea devine târg moșnenesc din anul 1899 și nu de la 1912; - târg al moșnenilor de la 1912 când afost cumpărat de obștea sătească grădișteană de la Barbu Tomescu, odată cu întreaga moșie a acestuia. Târgul se desfășura în centrul comunei, pe un platou ce ținea de punctul
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
zona de nord a Mehedinților, acolo unde statisiticile ulterioare din 1831, 1838, 1855, 1899 și 1912 au consemnat cea mai mare densitate de moșneni. În 1899, numai în plaiul Cloșani și plasa Motru de Sus erau înregistrate 125 de sate moșnenești dintr-un total de 150, proporția moșnenilor în cadrul populației (după numărul „menagelor”) atingând 75,39% și respectiv 94,20%. Am putea spune că această parte de țară a fost și pe timpul revoluției de la 1821 cea mai moșnenească având în vedere
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
125 de sate moșnenești dintr-un total de 150, proporția moșnenilor în cadrul populației (după numărul „menagelor”) atingând 75,39% și respectiv 94,20%. Am putea spune că această parte de țară a fost și pe timpul revoluției de la 1821 cea mai moșnenească având în vedere faptul că asemenea proporții reliefează o structură socială omogenă, spre comparație, în doar alte câteva plăși și plaiuri dintre Carpați și Dunăre mai întâlnim situații asemănătoare în care moșnenii să depășească media celor mai moșnenești județe Gorj
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
cea mai moșnenească având în vedere faptul că asemenea proporții reliefează o structură socială omogenă, spre comparație, în doar alte câteva plăși și plaiuri dintre Carpați și Dunăre mai întâlnim situații asemănătoare în care moșnenii să depășească media celor mai moșnenești județe Gorj (57.98%) și Vâlcea (55,02%), anume: plășile Oltețu de Sus-județul Vâlcea cu 91.81%, Amaradia-Novaci 73,81% și Gilort (j. Gorj) 66,06%, plaiul Horezu (j. Vâlcea) 65,39%, plasa Olt-Vedea (j. Olt) 60,84%, plaiul Cozia
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
obștea devenind bicefală. În partea a doua a lucrării sunt anexate o serie de documente care atestă veridicitatea studiilor din arhive, dar și pe baza Ocolniței Brezoi. Lucrarea „ Istoria Obștei Moșnenilor Brezoieni” va rămâne o vie mărturie a continuității tradiției moșnenești pe aceste meleaguri mioritice al Văii Lotrului. Referință Bibliografică: Istoria Moșnenilor Brezoieni / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 846, Anul III, 25 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Istoria_mosnenilor_brezoieni_ion_nalbitoru_1366880683.html [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
și data de autenticitate, numărul și data transcrierii, autoritatea și prețul vânzării; 5. Numărul dosarului în care se găsesc actele referitoare la această cumpărare; 6. În toate cazurile cînd prin cumpărări de drepturi indivize, Statul va deveni coproprietar în proprietățile moșnenești, va fi reprezentat în consiliul de administrație al obștei și la adunările generale prin silvicultorul-��ef al ocolului respectiv. Toate aceste dispozițiuni se referă la vînzările fondului cu pădurea. În ce priveste însă vînzarea numai a materialului lemnos, adică exploatarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
impartelei făcute în conformitate cu art. 36 din codul silvic. Pentru reconstituirea obștiilor se va observa procedura următoare: Moșnenii divizați vor cere individual sau colectiv ministerului de domenii scoaterea padurei în exploatare. Același drept îl au și terții care au dobîndit drepturile moșnenești, în conformitate cu dispozițiunile art. 7 din lege. În termen de 15 zile dela dată primirii cererii, ministerul de domenii va înștiință pe judecătorul de ocol în circumscripția căruia cade pădurea, să proceadă la convocarea și constituirea moșnenilor în obște. Pentru îndeplinirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
Pentru îndeplinirea acestei dispozițiuni, judecătorul de ocol va observa întocmai normele stabilite de art. 37 din codul silvic. Adunarea astfel constituită se va prezida de judecătorul de ocol, care va declara pe moșneni constituiți în obște de exploatare. Stabilirea titlurilor moșnenești și verificarea drepturilor dobândite de tertile persoane, se va face de către judecătorul de ocol, luînd de bază actul de împărțeala, făcut în conformitate cu art. 36 din codul silvic. După verificarea titlurilor moșnenești, se va proceda la alegerea administratorilor obștei. Despre îndeplinirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
pe moșneni constituiți în obște de exploatare. Stabilirea titlurilor moșnenești și verificarea drepturilor dobândite de tertile persoane, se va face de către judecătorul de ocol, luînd de bază actul de împărțeala, făcut în conformitate cu art. 36 din codul silvic. După verificarea titlurilor moșnenești, se va proceda la alegerea administratorilor obștei. Despre îndeplinirea tuturor acestor formalități se va încheia un proces-verbal în trei exemplare, din care unul se va opri în arhiva judecătoriei, altul va fi înaintat ministerului de domenii, Casa pădurilor și al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
datează din 10 februarie 1494, când într-un hrisov al lui Vlad al IV-lea Călugărul, se acorda unor slujitori ai voievodului drept de proprietate asupra unei moșii în zona satului Bădeni. Pe aceste moșii, împărțite la început între una moșnenească (la vest) și alta aparținând boierilor (la est), s-a dezvoltat satul Pietroasa de Sus. Aici, el a fost populat și cu refugiați din Transilvania și din Câmpia Dunării. În 1901, pe locul comunei actuale funcționau trei comune distincte în
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
din Ardeal. Astăzi există familii întregi cu numele de Ungureanu, fapt ce întărește ipoteza enunțată. Numele localității a mai fost menționat și în anul 1835 când clăcașii din Chiojdeanca și Trenu se plângeau ocârmuirii județului Saac (Săcuieni), că arendașii moșiilor moșnenești, neprielnice pentru culturi și cereale au măsurat și locuri sterpe, i-au obligat să plăteasca ocaua și pe respectivele suprafețe. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Prahova, având aceeași componență ca și
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
testament să o lase ca danie Mânăstirii Pasărea după moartea lui. La 1840 hotarele moșiei erau următoarele: La răsărit moșia Izvorul a lui Tache Budișteanu și moșila lui Aga Costache Bellu din Tătărăști. La apus moșia Ciocești și Băbeni- Negoiu, moșnenească. La miazăzi se învecinează cu moșia Râculeasa a răposatului medelnicer 1 Tudorache Serdarul și cu moșia Chelească moșnenească. La miază noapte din Valea Bucovului până în Valea Burdea cu moșia Strâmbeni, moșnenească. Moșia Strâmbeni a fost a sfintei Mânăstiri Aninoasa din
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]