84 matches
-
germane - în Transilvania trupa austriacă Seipp, iar la București - în Teatrul de la Cișmeaua Roșie al domniței Ralu, fiica cu înclinații artistice și literare a lui Ioan Caragea, de la care parcă ne e greu să ne imaginăm că le-a putut moșteni - unde o trupă germană a reprezentat Faust-ul lui Goethe, Hoții de Schiller și Flautul fermecat de Mozart, după cum mai târziu au urmat trupele lui Müller, Zimmermann sau a Catherinei Friese. Iar din Jurnalul lui Timotei Cipariu pe anul 1836 aflăm
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Roșu de inundații, instituită duminică de Administrația Națională Apele Române (ANAR) pentru cinci comune din județul Teleorman, a fost prelungită până luni, la ora 12:00. Codul Roșu vizează râul Teleorman, pentru comunele Tătărăștii de Sus, Tătărăștii de Jos, Trivale Moșteni, Olteni și Orbeasca. "Menționăm că în zona Tătărăștii de Sus, râul Teleorman este îndiguit, la ora actuală mai existând o gardă de apărare de circa 30 cm, Codul Roșu fiind menținut prevenitiv pentru localitățile menționate mai sus. Se impune monitorizarea
Codul Roșu de inundații a fost prelungit până luni by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/36122_a_37447]
-
de Apă Argeș-Vedea, a instituit cod roșu de inundații. Avertizarea este valabilă pentru râul Teleorman, județul Teleorman, pentru următoarele comune: Tătărăștii de Sus (sectorul este îndiguit și mai există o gardă de apărare de 20 cm), Tătărăștii de Jos, Trivale Moșteni, Olteni și Orbeasca, și pentru râul Vedea sectorul SH Buzești - SH Văleni, județul Olt, în zona localităților Icoana și Ursoaia. Ultima zonă menționată nu este apărată de lucrări de îndiguire. Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Olt a intervenit cu
Alertă de inundații. A fost instituit COD ROȘU by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/36156_a_37481]
-
Sânpetru Mare, Râmeț, Balc, Poiana Ilvei, Mănăștiur, Boldur, Ponor, Macin, Horoatu Crasnei, Sulina, Bolintin-Deal, Ghizela, Mărișelu, Sacoșu Turcesc, Ceamurlia de Jos, Țârcâia, Arieșeni, Miceștii de Câmpie, Coșteiu, Câmpeni, Bistrița Bârgăului, Vîntu de Jos, Lunca Ilvei, Dumitra, C. A. Rosetti, Livezile, Moșteni. Bibliografie Barbu, Daniel, Republica absența. Politică și societate în România postcomunistă, Editura Nemira, București, 1999. Barkan, Joel D., "Elections în Developing Countries", în Richard Roșe (ed.), Internațional Encyclopaedia of Elections, CQ Press, Washington D.C., 2001. Boamfă, Ionel, Geografie electorală, Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Stoenești. 7 Ialomița (5) PDL›PSD: Andrășești, Bărcănești, Ciulnița, Ciocârlia; PNL›PSD: Gură Ialomiței. 8 Teleorman (19) PNL›PSD: Băbăița, Bragadiru, Contești, Dracea, Drăcșenei, Poroschia, Rădoiești, Răsmirești; PDL›PSD: Beuca, Bujoreni, Călmățuiu, Crevenicu, Crângeni, Gălățeni, Stejaru, Ștorobăneasa; PPDD›PSD: Dobrotești, Moșteni, Poeni. 9 Tulcea (9) PDL›PSD: C. A. Rosetti, Macin, Nalbant, Sulina, Valea Teilor; PNL›PSD: Ceamurlia de Jos, Chilia Veche, Mahmudia, Nufăru. 10 Vrancea (7) PNL›PSD: Bălești, Bordești, Broșteni, Mărășești, Mera, Reghiu; PDL›PSD: Gură Călitei. Sursa: Expert
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ce nu au alte țări, De aceea vin din cele patru zări Să ne cucerească, vărsând sânge de-al nostru și-al lor. Slăvit să-ți fie numele, zeu al dacilor! 15 Ne apărăm pământul pentru urmașii ce-l vor moștenii! DACIA DEAPURURI A DACILOR VA FI! Deocamdată, pentru mâine, avem sărbătoare. Zalmoxis a însemnat pe răboj o zi mare. Răgaz și odihnă să fie pentru lumea toată, Să se știe că Dochia, iubita mea fată, Însoțite-va tehomire, destoinic vlăstar
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
usca Prin ger de cer nu bâzâie nici musca Cei ce fac fărădelegea pierd turma Descoperă Domnului calea ta grea Nu râvni după cel ce sporește-n gând Să nu viclenești pe ei din jur plângând Si cei blânzi vor moștenii chiar de n-ar vrea Iar cei ce viclenesc de tot vor pieri Mult mai bun este puținul celui drept Decât unui bogat păcătos să-i ceri De gura celui drept e acest spirit În vreme de necaz spre cuget
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
la religia creștină în articolul Considerațuni asupra termenilor Vlah și rumîn pe baza documentelor interne ale Țării Romînești din veacurile XIV-XVII de St. Ștefănescu. Documentul de la 14 Ianuarie 1617, prin care Alexandru Ilias întărește satului Văslăneștii și tuturor bătrînilor și moștenilor satului dreptul de stăpânire. Locuitorii acestui sat au fost vecini ai jupaniței Baloșina. Înainte de a muri, aceasta a vrut „să-i dea mănăstirii, să le fie de pomană. Iar apoi s-au gândit că nu e nici un folos de nicăieri
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
șapte-opt ani, când a scos caii pe câmp, să pască. Ca printr-un făcut, aceștia au ajuns pe pământul lui. Când l-a auzit pe Marin țipând și înjurând, a apucat să încalece un cal și a tăiat-o spre Moșteni, în largul câmpului. Marin, după el. Inima îi bătea să-i iasă din piept. Era gata-gata să-l prindă. La un moment dat, uitându-se înapoi, l-a văzut rămas în urmă, iar calul îi căzuse la pământ, secerat : murise
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
vestește poporului acest eveniment are următorul cuprins: Dimineața zilei de astăzi a adus întregului popor sârbesc o solie fericită. Înălțimei Sale Principelui și Domnului nostru Milan Obrenovici IV i s-au născut un fiu și nouă sârbilor, poporului său, un moștean {EminescuOpIX 179} al tronului. Pronia dumnezeiască au voit ca tunurile să vestească nașterea moștenitorului în aceiași vreme în care tunurile părintelui său răsună în toate părțile granițelor noastre, spre dobândirea renașterei scumpei noastre patrii și liberarea poporului sârbesc. În acest
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
forma contrasă vesĭ provin: Asău, Asan, Bascov, Bașcova, Bașeu, Băsești, Bășești, Beșa, Bosia, Boșteni, Chisău, Chișarăi, Chișcău, Chișinău, Chișoda, Chițoc, Escu, Esna, Iași, Iosa, Iosaș, Isaci, Isca; Masca, Mastacăn, Mășcătești, Meseșeni, Mischii, Misica, Mișca, Moisei, Moișa, Moșia, Moșici, Moșna, Moșneni, Moșteni, Moșuni, Mușa, Mușata, Mușca, Oasele, Oaș, Osica, Osoi, Oșești, Uiasca, Uiești, Vasca, Vaslui, Vașcău, Văsoaia, Văsui, Veza, Visca, Visuia, Vișani, Vișeu, Vișina, Vișinari, Vișoi etc. Din etimonul latin a rezultat în română a (se) bucura, iar din cel tracic a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
următoarele: pe patul de moarte domnitorul „chemă episcopii și boiarii și toată curtea, de i-au învățatu înaintea morții și le-au arătatu moșan pre fiul său, Bogdan vodă“ (p. 147). Cuvântul subliniat însemna „moștenitor, succesor“ având și variantele moșnean, moștean, toate legate de ideea de baștină și moștenire, cu rădăcina moș. Familia domnitoare din Moldova se numea Mușatin, pe când domnii munteni erau Basarabi. Rămânând la suprafața lucrurilor, etimologia tradițională separă pe Mușatini de moșani considerând pe primii descendenți ai Mușatei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de Roma. Budgiac, Bugeag, denumire pentru partea de sud a Basarabiei, este considerat de Cantemir nume dat „după tracii bessi”, ceea ce nu pare lipsit de temei, întrucât, ținând cont de pronunțarea lui turcească, poate fi raportat la seria: voloștean, moșneag, moștean, moșnean, bosneac, moț, oșan etc. La fel Bogdan și Bogdania sunt forme care redau pronunțarea turcească a cuvintelor moldav și Moldavia: Bogdan-Serai din Istanbul era „Palatul Moldav”. Basarabia. Raportarea originii acestui cuvânt la „tracii bessi” (HVR, p. 423) este partea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Moisei, 53 Moișa, 53 molan, 129 Moldova, 53 a momi, 135 mongol, 69 morav, 52 morlaci, 138 morman, 69 a mormăi, 180 moroșan, 54 moș, 54 moșan, 74 Moșia, 57 Moșici, 57 moșie, 54 Moșna, 57 moșnean, 54 Moșneni, 57 Moșteni, 57 a moșteni, 54 Moșuni, 57 mult, 53 munte, 69 Mureș, 57 a musti, 53 musulman, 74 Mușa, 57 Mușat, 137 Mușata, 57 Mușatin, 74 Mușca, 57 nalt, 186 natră, 195 nămol, 141 nedeie, 56 Negru, 137 nesăbuit, 242 a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la o economie privatizată în mod accelerat și anarhic, tranziție care a generat o nouă clasă capitalistă, mai hrăpăreață decât cea din timpul primei și celei de-a doua industrializări din Europa și Statele Unite. Pentru ca fiii vechilor stăpâni să poată moșteni, la rândul lor, cele mai bune locuri din societatea liberală aflată în construcție, posturile politice de comandă trebuie păstrate, menținând o structură de fațadă, cu simboluri desuete, precum portretul și mumia lui Mao Zedong. Contorsionările ideologice sunt exprimate în mod
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
observa și exemplul (118c) în care obiectul direct este reluat de o formă pronominală tare neprecedată de prepoziția pe. 41NB. Propoziții V1 sunt atestate frecvent și în structuri neinversate: (i) Să să știe cum amu fostu eu Crăciun de Negreni moștean, descălecători pomântului, cu Dan și cu Ion și cu Balotă [de?] am împărțit moșiia în 4 părț ca frații. Decii, eu, Crăciun, m-au ajunsu vreame de [n]evoie pentru că am furat u<n> cal al Bălosului o(t) Ivănășăști
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1,05 ha județul Vâlcea 64. 8.18.01 Baraj Drăgășani H = 32 m, DJ 648 A, Verguleasa Orașul Drăgășani, 1980 116.721.019.097 S = 1,05 ha județul Vâlcea 65. 8.18.01 Baraj Strejesti H = 33 m, Moșteni, Marmură Comună Strejesti, 1979 109.947.773.247 S = 0,439 ha județul Olt 66. 8.18.01 Baraj Arcesti H = 31 m, Proaspeți, Sălcia Comună Plesoiu, 1980 104.189.332.975 S = 0,3222 ha județul Olt 67. 8
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
suburbane: Mitocu Dragomirnei Salcea Comunele: Adîncata Dumbrăveni Patrauti Siminicea Zvoristea JUDEȚUL TELEORMAN 13 circumscripții electorale 1. Circumscripția electorală nr. 1 Alexandria Orașul Alexandria Comună suburbana Poroschia Comunele: Mirzanesti Țigănești 2. Circumscripția electorală nr. 2 Drăgănești-Vlasca Comunele: Botoroaga Bujoreni Drăgănești-Vlasca Măgura Moșteni Purani Rasmiresti Toporu 3. Circumscripția electorală nr. 3 Videle Orașul Videle Comună suburbana Crevenicu Comunele: Blejesti Cosmesti Grația Mereni Siliștea Sirbeni 4. Circumscripția electorală nr. 4 Tatarastii de Jos Comunele: Ciolanesti Poeni Scurtu Mare Siliștea Nouă Talpă Tatarastii de Jos
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
formelor de organizare social-economice și politice), cum spune Marx, cât, îndeosebi, o istorie a deposedărilor succesive. Cât de conservator a fost satul-obște românesc se poate constata prin enumerarea termenilor care definesc principalele structuri comunitare: noțiunile de vatră, zestre, moș, moșie, moștean, moștenire, moștenitor, a moșteni sunt cuvinte din fondul lexical autohton, preroman; pentru lege, țăran, sânge, casă, curte, pământ și țară, câmp, bătrân, se folosesc cuvinte de origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în vremea ieșirii mele, ticălosul meu suflet păzindul și întunecatele chipuri ale viclenilor draci departe de dânsul izgonindu-le. Și în ziua înfricoșatei judecăți de munca cea veșnică izbăvindu-mă și slavei celei negrăite a Fiului tău și Dumnezeului nostru moștean pe mine arătândumă. Pe care să o și dobândesc, Stăpâna mea, Prea Sfântă de Dumnezeu Născătoare, prin mijlocirea și sprijinirea ta. Cu harul și cu iubirea de oameni a Unuia Născut Fiului tău, a Domnului și Dumnezeului și Mânuitorului nostru
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
clare ale celor două state, cele mai puternice din Europa. Cel al Angliei constă în păstrarea unei situații în cel mai înalt grad favorabilă politicii sale comerciale și coloniale; cel al Franței este determinat de dorința regentului de a-1 moșteni pe Ludovic al XV-lea, un copil sensibil, a cărui moștenire este pîndită, în ciuda renunțării sale formale, de regele Spaniei, Filip al V-lea. Această Europă a secolului al XVIII-lea, în care se invocă cu atîta ușurință rațiunea, care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
62. Iacobesti │127. Volovat 63. Iaslovat │128. Zamostea 64. Ilisesti │129. Zvoristea 65. Ipotești │ JUDEȚUL TELEORMAN cu reședința în orașul ALEXANDRIA A. ORAȘE: ───────── I. TURNU MĂGURELE (municipiu) ÎI. ALEXANDRIA III. ROȘIORI DE VEDE IV. ZIMNICEA B. COMUNE: ────────── 1. Albești │ 62. Moștenii (de Drăgănești-Vlasca) 2. Baciu │ 63. Nanov 3. Balaci │ 64. Năsturelu 4. Baltă Sărată │ 65. Necsesti 5. Băbăița │ 66. Negreni 6. Bacalesti │ 67. Nenciulesti 7. Baduleasa │ 68. Nicolae Bălcescu 8. Beciu │ 69. Olteni 9. Orbeasca 10. Blejesti │ 71. Peretu 11. Bragadiru
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Bujoreni, Bujoru, Buzescu, Călinești, Călmățuiu, Călmățuiu de Sus, Cervenia, Ciolănești, Ciuperceni, Conțești, Cosmești, Crângeni, Crângu, Crevenicu, Didești, Dobrotești, Dracea, Drăcșenei, Drăgănești de Vede, Drăgănești-Vlașca, Fântânele, Frăsinet, Frumoasa, Furculești, Gălățeni, Gratia, Izlaz, Izvoarele, Lisa, Lița, Lunca, Măgura, Măldăeni, Mârzănești, Mavrodin, Mereni, Moșteni, Nanov, Năsturelu, Necșești, Nenciulești, Olteni, Orbeasca, Perețu, Piatra, Pietroșani, Plopii-Slăvitești, Ploșca, Poeni, Poroșchia, Purani, Putineiu, Rădoiești, Răzmirești, Săceni, Saelele, Salcia, Scrioaștea, Scurtu Mare, Seaca, Segarcea Vale, Sfințești, Siliștea, Siliștea Gumești, Sârbeni, Slobozia Mândra, Smârdioasa, Stejaru, Ștorobăneasa, Suhaia, Talpa, Tătărăștii de
ORDIN nr. 348 din 12 martie 2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187482_a_188811]
-
Brânceni, Bujoreni, Bujoru, Buzescu, Călinești, Călmățuiu, Călmățuiu de Sus, Cervenia, Ciolănești, Ciuperceni, Conțești, Cosmești, Crângeni, Crângu, Crevenicu, Didești, Dobrotești, Dracea, Drăcșenei, Drăgănești de Vede, Drăgănești-Vlașca, Fântânele, Frăsinet, Frumoasa, Furculești, Gălățeni, Gratia, Izlaz, Izvoarele, Lisa, Lița, Lunca, Măgura, Măldăeni, Mârzănești, Mavrodin, Moșteni, Năsturelu, Necșești, Nenciulești, Olteni, Orbeasca, Perețu, Piatra, Pietroșani, Plopii - Slăvitești, Ploșca, Poeni, Purani, Putineiu, Rădoiești, Răzmirești, Roșiori de Vede, Săceni, Saelele, Salcia, Scrioaștea, Scurtu Mare, Seaca, Segarcea Vale, Sfințești, Siliștea, Siliștea Gumești, Sârbeni, Slobozia Mândra, Smârdioasa, Stejaru, Ștorobăneasa, Suhaia, Talpa
ORDIN nr. 348 din 12 martie 2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187482_a_188811]
-
Botoroaga, Bragadiru, Brânceni, Bujoreni, Bujoru, Buzescu, Călinești, Călmățuiu, Călmățuiu de Sus, Cervenia, Ciolănești, Conțești, Cosmești, Crângeni, Crângu, Crevenicu, Didești, Dobrotești, Dracea, Drăcșenei, Drăgănești de Vede, Drăgănești-Vlașca, Fântânele, Frăsinet, Frumoasa, Furculești, Gălățeni, Gratia, Izvoarele, Lisa, Lița, Lunca, Măgura, Măldăeni, Mârzănești, Mavrodin, Moșteni, Nanov, Năsturelu, Necșești, Nenciulești, Olteni, Orbeasca, Perețu, Piatra, Pietroșani, Plopii-Slăvitești, Ploșca, Poeni, Poroșchia, Purani, Putineiu, Rădoie��ti, Răzmirești, Roșiori de Vede, Săceni, Saelele, Salcia, Scrioaștea, Scurtu Mare, Seaca, Segarcea Vale, Sfințești, Siliștea, Siliștea Gumești, Sârbeni, Slobozia Mândra, Smârdioasa, Stejaru, Ștorobăneasa
ORDIN nr. 348 din 12 martie 2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187482_a_188811]