KorAP: Find »[drukola/base=moțional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 >

48 matches

Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977

sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl., prin atașarea sufixului moțional -ka. La adjective formele de feminin pot coincide cu cele de masculin; atașarea lui -ka este opțională. Fără a fi substituit, este reîmprumutat din turcă, prin intermediul romanei, ca -ʒìos/-aʒìos/ -(a)nʒìos cuvintele formate

SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965

-des s. m. trup > gevdelì/s, -des adj. trupeș kïsmèc/i, -a s. m. noroc > kïsmerlì/s, -des adj. norocos § Prin articulare, adjectivele își schimbă valoarea gramaticala, devenind substantive. § Prin adăugarea sufixului moțional -ka, de la aceste substantive se pot obține perechile lor de gen feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl. § Sufixul -ka s-a împrumutat adjectivelor sufixate cu -l`is/-l`uș/-l`ïs, pentru forme distincte

SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644

mai ales economică. Opoziția masculin-feminin se realizează, lexical, a. la nivelul rădăcinii: bărbat - femeie cerb - căprioară băiat - fată bou - vacă tată - mamă motan - pisică frate - soră cocoș - găină ginere - noră berbec - oaie unchi - mătușă armăsar - iapă b. la nivelul sufixului moțional, care formează substantivele mobile: • substantive feminine de la substantive masculine: suf. -ă: bunic-bunică elev-elevă copil-copilă student-studentă nepot-nepoată polonez-poloneză socru-soacră nepalez-nepaleză cumnat-cumnată torinez-torineză cuscru-cuscră profesor-profesoară -că: sătean-săteancă italian-italiancă țăran-țărancă ieșean-ieșeancă -oaică: leu-leoaică rus-rusoaică lup-lupoaică chinez-chinezoaică -iță: doctor-doctoriță bivol-bivoliță hangiu - hangiță păun - păuniță

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
Substantivul preoteasă prezintă, de asemenea, două sensuri: (1) ‘soție de preot’ pentru spațiul cultural românesc, (2) ‘ființă de sens feminin-preot’, pentru spațiul cultural al Greciei antice sau pentru cultura veche hindusă. • Opoziția gramaticală masculin-feminin în cazul substantivelor formate cu sufixul moțional -oi nu mai corespunde, de fapt, unei distincții de același tip în lumea obiectelor; sufixul -oi este, în primul rând, un augmentativ: cioară-cioroi, muscă-muscoi, broască-broscoi. Substantivul derivat cu sufixul -oi se înscrie în opoziția semantică masculin-feminin numai când denumește, metaforic

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
organ indispensabil ritmului politic.” (T. Arghezi) În enunțurile cu predicat analitic, acordul în gen depinde de realizarea concretă a numelui predicativ. Când numele predicativ se realizează prin unități lexico-gramaticale pentru care genul este o categorie gramaticală (adjectivul, pronumele și substantivele moționale), el se sincronizează în gen cu subiectul, considerat în realitatea lui lingvistică: „Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui.” (T. Maiorescu), „Ziua era vânătă, urâtă și geroasă. Și tot vânăt și urât era lacul cu apele grele, sărate...” (Z

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

V cuprind substantive masculine, iar declinările VI și VII cuprind substantive neutre. Declinarea X cuprinde substantive invariabile, masculine sau feminine. Aceste declinări acoperă aproape toate substantivele limbii române, atât cele [+Animat], cât și cele [-Animat]. Faptul că în română sufixele moționale sunt foarte productive 6 indică nevoia vorbitorilor de a corela forma cu sensul și de a exprima distincții de gen la substantivele [+Animat. Prin urmare, având în vedere faptul că în domeniul [+Animat este activă corelația între formă și sens

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de a corela forma cu sensul și de a exprima distincții de gen la substantivele [+Animat. Prin urmare, având în vedere faptul că în domeniul [+Animat este activă corelația între formă și sens (caracterul activ fiind reflectat de productivitatea sufixelor moționale), sistemul de gen din română este cel mai bine caracterizat ca mixt, semantic și morfologic. 3.3. Numărul În general, distincția flexionară singular-plural din română reflectă, indirect, numărul de entități atomice denotate de nominalul respectiv. Această relație este indirectă, mediată

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
flexionar al limbii române, acceptă și acordul formal, și pe cel semantic, atât al determinanților, cât și al adjectivelor. Substantivul babysitter, care poate avea referenți masculini sau feminini 29, are și o varianta colocvială adaptată sistemului morfologic românesc, cu sufixul moțional -ă. Forma neadaptată morfologic babysitter se poate acorda fie referențial, fie formal, însă forma cu sufixul moțional -ă, încadrată morfologic la genul feminin, nu se poate acorda decât formal: (30) a. Maria e o babysitter bună. - acord referențial b. Maria

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
al adjectivelor. Substantivul babysitter, care poate avea referenți masculini sau feminini 29, are și o varianta colocvială adaptată sistemului morfologic românesc, cu sufixul moțional -ă. Forma neadaptată morfologic babysitter se poate acorda fie referențial, fie formal, însă forma cu sufixul moțional -ă, încadrată morfologic la genul feminin, nu se poate acorda decât formal: (30) a. Maria e o babysitter bună. - acord referențial b. Maria e un babysitter bun. - acord formal c. Caut babysitteră. (www.roportal.ro/anunturi) d. babysitteră bună / *babysitteră

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
bun. - acord formal c. Caut babysitteră. (www.roportal.ro/anunturi) d. babysitteră bună / *babysitteră bun Pentru o serie de substantive cu genul formal masculin (ca ministru, doctor) s-au creat, în limbajul standard sau în cel colocvial, perechi cu sufixe moționale specifice limbii române: babysitteră, barmaniță, doctoriță, ministreasă, ministră etc., semn că în română se simte nevoia marcării formale a distincției masculin-feminin la substantivele [+Animat]. În limba vorbită sau în registrul foarte colocvial, se întâlnesc și exemple cu acord semantic al

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
alt argument împotriva includerii numărului ca trăsătură fixă a intrărilor lexicale îl reprezintă contextele cu elipsă. Într-o elipsă, doar numărul poate fi diferit de numărul antecedentului. Genul nu poate fi diferit, nici dacă substantivele masculin și feminin sunt perechi moționale (prieten-prietenă). Acest contrast arată că genul este lexical (are o valoare fixă în lexicon), iar numărul nu (vezi și Corblin, 1995, pentru franceză și Depiante și Masullo, 2001, pentru spaniolă): (9) a. Au venit doi prieteni ai Monicăi și unul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Pronume personal învechit, care în limba contemporană se mai întâlnește ca atare doar în sintagmele prepoziționale cu din, în și prin: dintr-însul, într-înșii, printr-însa etc. 28 De la unele dintre substantivele masculin sau neutre s-au creat derivate moționale pentru a desemna un referent feminin, în limbajul colocvial: ministră, ministreasă, doctoră, doctoriță etc. 29 În DOOM2, sunt înregistrate două substantive, omonime la singular, diferențiate morfologic la plural: babysitter 1, s.f., pl. babysittere și babysitter 2, s.m., pl. babysitteri. 30

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794

feminine 3.1.1. Tipul flexionar ă-e: am înregistrat 388 de substantive, dintre care 134 de substantive omonime cu adjectivul 3 și 254 de substantive "propriu-zise" (intrări separate de adjectiv). Se includ aici o serie de substantive formate cu sufixele moționale -ă (acvanaută, alergologă, alopată, africanistă, americanistă, anatomopatologă, astronaută, automatistă, autostopistă, azilantă, balcanistă, cabinieră, carabinieră, cecenă, confecționeră, contorsionistă, coreeancă, dendrologă, dentistă, depozantă, diaristă, dirigintă, editorialistă, epidemiologă, fitoterapeută, fitopatologă, fizioterapeută, folkistă, futurologă, gastroenterologă, generalistă, geomorfologă, gerontologă, girantă, grefieră, halterofilă, informaticiană, internaută, kinetoterapeută

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
trilaterală). Unele dintre aceste substantive nu au o formă de plural (din motive semantice), încadrarea făcându-se pe baza formei de genitiv: antiartei, azerei, cecenei, dioxinei, laponei, maltezei, prevalenței, tibetanei etc. Se poate ca unele dintre substantivele derivate cu sufixe moționale să fie preexistente DOOM1, dar să nu fi fost introduse acolo din cauză că nu existau atestări în corpusul cercetat de autorii primei ediții a DOOM-ului. Se știe însă că, în general, substantivul masculin îl precedă pe cel feminin, multe profesii

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
uz se preferă uneori masculinul în locul substantivului feminin, chiar dacă ambele sunt înregistrate în dicționar, iar femininul nu are o conotație depreciativă sau ironică. Ponderea de substantive de tip ă-e în ansamblul substantivelor feminine este mare, atât datorită derivării cu sufixele moționale menționate mai sus, cât și datorită faptului că multe împrumuturi sunt adaptate fonetic și morfologic, fiind încadrate la acest tipar. De fapt, majoritatea împrumuturilor feminine fie sunt încadrate la acest tipar, fie rămân neadaptate (vezi infra, call-girl, cover-girl): aubadă < fr.

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428

der Idealismus), -ist (der Journalist), -ent (der Student), -ant (der Aspirant), -än (der Kapitän), -loge (der Biologe), -or (der Professor) și altele cîteva. Pentru genul feminin, sînt uzuale mai multe desinențe și sufixe germanice propriu-zise, precum cel mai important sufix moțional -in (der Freund die Freundin "prieten prietenă"), la care se adaugă -heit [xait] (die Krankheit), -keit [kait] (die Geschwindigkeit "iuțeală"), -schaft [∫aft] (die Botschaft "ambasadă"), -ung (acesta specific abstractelor verbale, de tipul celor românești în -re; die Bearbeitung "prelucrare) etc.

Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803

ceea ce înseamnă o pondere de aproximativ 20/1. Deși mult diferită în raport cu ponderea stabilită de Brâncuș (1985) − 10/1 −, direcția de evoluție pentru fondul cult al limbii a rămas aceeași. - Se includ aici formațiile obținute din baze împrumutate cu sufixul moțional -ă, formații extrem de numeroase, dată fiind creșterea numărului de meserii/de ocupații/de activități practicate de către femei (sau și de către femei): *alergologă, *anatomopatologă, *balcanistă, *cabinieră, *confecționeră, *editorialistă, *epidemiologă, *fitopatologă, *fizioterapeută, *folkistă, *futurologă, *generalistă, *geomorfologă, *gerontologă, *halterofilă, *informaticiană, *internaută, *masterandă, *mineralogă

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
uzul actual și că aparțin fondului vechi al limbii. (ii) Pentru substantivele terminate în -că, mai ales din fondul vechi (cu foarte puține excepții privind fondul neologic: remarcă - remarci, în locul mai vechiului remarce), indiferent de calitatea lui -că, de sufix moțional sau de simplu component final, apare tendința de extindere a tiparului ă - ĭ și, implicit, de circumscriere fonetică a subclasei. Există situații când se renunță la variantele duble sau triple din normarea anterioară în favoarea formei unice -ĭ (în locul variantelor țărance

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
duble sau triple din normarea anterioară în favoarea formei unice -ĭ (în locul variantelor țărance/țărănci, țigance/țigănci, se recomandă unicele forme țărănci, țigănci, iar, pentru G-D, în locul tripletelor bunicăi/bunicii/bunichii, se recomandă forma unică bunicii). Și, totuși, în cazul sufixului moțional -că utilizat pentru etnonime (nume desemnând locuitorul de sex feminin al unei țări, provincii, oraș), substantivul se include în tiparul ă - e, și nu în ă - i (englezoaică - englezoaice, buzoiancă - buzoience, *humoreancă - humorence, *mexicancă - mexicance, *satulungeancă - satulungence, *săceleancă - săcelence, ungureancă

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
desemnând locuitorul de sex feminin al unei țări, provincii, oraș), substantivul se include în tiparul ă - e, și nu în ă - i (englezoaică - englezoaice, buzoiancă - buzoience, *humoreancă - humorence, *mexicancă - mexicance, *satulungeancă - satulungence, *săceleancă - săcelence, ungureancă - ungurence etc.). Ca urmare, sufixul moțional -că are, în româna actuală, un tratament flexionar diferit (țărănci, dar bucureștence), după cum rezultatul este un etnonim sau o formație moțională curentă. Probabil că, pentru sentimentul vorbitorului obișnuit, etnonimele apar ca formații culte. 2.2.2. Continuă să fie activ

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
i (englezoaică - englezoaice, buzoiancă - buzoience, *humoreancă - humorence, *mexicancă - mexicance, *satulungeancă - satulungence, *săceleancă - săcelence, ungureancă - ungurence etc.). Ca urmare, sufixul moțional -că are, în româna actuală, un tratament flexionar diferit (țărănci, dar bucureștence), după cum rezultatul este un etnonim sau o formație moțională curentă. Probabil că, pentru sentimentul vorbitorului obișnuit, etnonimele apar ca formații culte. 2.2.2. Continuă să fie activ tiparul [e - i devocalizat (adunare - adunări, calamitate - calamități)] Deși, în ansamblul sistemului, tiparul ă - i nu are o mare deschidere față de

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
mult invariabilitatea, reducând-o la contextele fără articulare (ex.: Se caută ambalatoare, transplant de cornee, Imi place asemenea nume - singular sau plural?). Clasa invariabilelor parțiale este în creștere numerică, având în vedere: (a) îmbogățirea subclasei substantivelor feminine create cu sufixul moțional -toare și a celor împrumutate conținând sufixul (semi)analizabil de agent -oare, ca urmare a extinderii meseriilor/activităților practicate și (sau numai) de femei (DTP: ambalatoare, cascadoare, debarasatoare, granulatoare, ematisoare, modeloare, retușoare; DOOM2: *dictatoare, *floricultoare, *machetatoare, *modelatoare, *pirogravoare, *rașchetatoare, *retușoare

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667

intonația;  semnele de punctuație; corespondența intonație transmitere/solicitare de informații, manifestare a planului emoțional semne de punctuație; * nivelul lexical-semantic:  cuvântul formă, sens;  vocabularul fundamental;  masa vocabularului (regionalisme, termeni populari, arhaisme, neologisme, termeni de specialitate etc.);  derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc.;  compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere;  conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii);  împrumurile din alte limbi (eventual, în corelație cu anumite conținuturi abordate la activitatea opțională o limbă străină);  sinonimia;  antonimia;  paronimia

Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
sintactic să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe corect Cuvântul Silaba Sunetul Sunetele limbii române să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței Sensul cuvintelor Sinonimia Antonimia Omonimia Paronimia Polisemia Derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc. Compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere Conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); Împrumurile din alte limbi etc. să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical Substantivul genul și numărul

Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
că-i mare, nu lac. etc.), Pare..., dar este... (omonime), structuri paronimice ri(t)mate300, Detectiv de...cuvinte asemănătoare (paro-nime), Eu spun..., tu înțelegi..., Cuvântul buclucaș (cuvinte polisemantice) etc.;  mijloacele de îmbogățire a vocabularului: derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, colective, moționale, adjectivale etc., cu prefixe negative, compunerea, conversiunea, împrumuturile din alte limbi prin Alintă!, Micșorează!/ Mărește!, Spune mai multe...!, Perechea lui...este..., Jocul calităților/defectelor, Loto-ul opuselor/contrariilor, Ne-... (diferite tipuri de derivate), 2 în 1, 3 în 1, Cuvinte

Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]