154 matches
-
ca ea. Sub soarele în flăcări. Sus nici un strop de nor. Un rai era pe ape. Eram - cu trupul gol - Și eu nemuritoare, și tu nemuritor. * măreasă (regionalism) = făloasă, mândră și frumoasă ca o împărăteasă (de la: Măria Sa) b) Lacul Ca moarul vânăt: ape-ape Făcea mătasea unui lac. Veneam pe seară, printre trestii. Să-not puțin, mai mult să tac. Ele-aruncau încete undiți Cu firul crud și efemer, Momind cu foșnete și șoapte Nemuritorii Pești din cer. Dar eu, de bună voie
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
plictisită, nu rezistă la canafi. Le atrage, adică, firul despărțit și scărmănat. Cam la fel funcționează, atunci cînd prind prilejul, instinctele de felină ale cititorilor de poezie. Pentru ei, antologia este, într-un fel, un pericol: festonul unui șal de moar și ultima sentință din legămîntul de loialitate. Ceva care impune și obligă. Vreau să spun că un poet îți poate plăcea la primul volum, mai mult, mai puțin sau deloc la al doilea și tot așa, în timp ce din ață lîngă
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
stradă oase, Singurii cetățeni ai lumii joase. De ele într-un angelus mă rup. Acum va-ncepe o ceremonie. Nu știu nimic dar văd că este vie Tăcerea care-n mine s-a-ntrupat. Iată zburând ceva ca o oglindă, Privirea pe moar știe să prindă Un alt chip care altuia e dat. Am scris un vers pe el, voi scrie încă Pe fața-i, umilință și poruncă, E-mpodobit cu gânduri de copil. Aerul îl primește să-l slujească, Vântul îmi pune arderea
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
mulți, Decît cei care speră. * * * Încearcă, iubito, Încearcă te rog de-nțelege De ce vom lăsa peste lucruri Praf să se-așeze Mai toarnă-mi un ultim pahar Și hai te gătește; Eu voi rămâne în frac, Tu puneți rochia de moar. Platanii se scutură-n parc, În somn scufundat Orașul plutește, Pe străzi bate un vânt Abisal... Te grăbește, iubito, Hai te grăbește, Cupeul așteaptă. Nu simți cum această planetă Se-ndreaptă Spre crematoriul Astral. * * * Îngerii paznici îmi răzuie țeasta: "Lumea
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]
-
rău augur, de "neoguri": prologul unor crîncene istorii; a afirma despre cutare Clitemnestră că este "galeșă și calmă ca 2 m de mătase albă" (Cf. Tristan Tzara, Oeil); a te încrede-n cînepă, în in; a nu avea încredere în moaruri; a spune că "trocheele sînt stambe" (Cf. M. Eminescu, Cum negustorii din Constantinopol), sau stampe: imprimate/ imprimeuri; a fi aspru și bățos ca organdiul, - și tot pe-atîta-n rest, de străveziu; a iubi pentru frumoasele lor nume, atlazul, lastra, belacoasa, buhurul
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
bolovăni/ o sală de spectacole cu scaune stricate/ un fel de scenă prăbușita/ iar în mijloc/ un clopot lung de fier cu semne/ chirilice alături de/ scrijelituri barbare./ Printr-o spărtura mică pătrunzi precum un abur./ Te-acoperă un aer catifelat moaruri parfumate/ se tese-n jur cocon de fire/ și-o rază rece/ trece prin corpul nou (de transparente/ roz-gălbui) sporindu-l/ - țesuturi palide tot mai intense și tot mai complicate/ scheletul fraged de cretă structurînd/ păienjenișul roșu răsuceala caldă/ luminiscenta
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
de a circumscrie conceptul și-a asumat-o acum cîțiva ani, la noi (dar nu aplicînd un model deja verificat, ci tinzînd să umple un gol existent în ansamblul cercetării) Mariana Neț, prin cartea O poetică a atmosferei. Rochia de moar (Univers, 1989); în România literară nr. 15, 1990 a fost de altfel publicată o recenzie la acest volum, semnată de Cristian Moraru. A apărut recent (confirmînd interesul mai larg pentru un fenomen difuz și dificil) versiunea engleză a cărții - Literature
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
Călătoream singur, cu trenul, de două luni de zile prin țară. Puțin suspans, plictiseală și singurătate, uneori crâm peie de speranță. Am plecat dorind să întâmpin altceva, să am parte de inedit, poate de o aventură, să mă liniștesc după moar tea tatălui meu. Deși eram la mine acasă, oamenii îmi displăceau, mă iritau sau mă lăsau rece. Țineam un jurnal de călătorie, ca să nu uit de mine, să mă reorganizez, să mă amplific prin scris. Dintr-un sat din Maramureș
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
în jurul trupului de alăută, cândva îndrăgită. Privirile îi pier, nu se mai văd în albastru de cer. Și eu nu mai tresar, când adorm în rochia de jar. Gândurile nu mint, durerea e de argint înnegrit, vechi ca rochia de moar din vremuri străvechi uitată și de calendar. Aripile se desfac de-a lungul lunii coborâtă în umbre de lac. Anii s-au schimbat, s-au ferecat în oase și în colțurile de la case. Lui Mihai Papahagi, care a dat numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
ce are el mai curat ?i mai nins. [...] Pentru noi, Eminescu este o fiin?? asem???toare m?rii care spăl? cu valuri arhipelagul homeric al lui Ulysse. Eminescu se miră Înminunat c? ar fi putut ?? cread? c? ar putea s? moar? vreodat?. Atâta vreme cât noi suntem, el este. Atâta vreme cât el este, noi nu putem s? credem ?? am putea s? murim vreodat? " Nichita St?nescu A realiza o nou? lucrare despre Eminescu, f??? că aceasta s? aib? preten?ia c? poate trata complet
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
că un asemenea cadou nu Îi mai fusese dat de mult, să fie lăsat să creadă că el e stăpân peste poarta de trecere În lumea ideală, așa cum o concepea el. — Uite, a zis după câteva minute, trăgându-și fer moarul la pantaloni, uite, Îți dau doi pui zdraveni, de la Avicola, două kile fiecare. M-ai făcut fericit... Și numai mama știe cât sunt eu de nefericit. Să trăiești, Ionela. Te sun mâine, OK? Ionela i-a zâmbit sincer, pentru că În
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
lui tărăgănat ardelenesc, nu se iau deloc în serios. Revista organiza un colocviu despre Martin Heidegger, și Max îi convinsese să mă invite și pe mine, amintindu-și că scrisesem odată un eseu, publicat în gazeta facultății, despre Heidegger și moar tea scriiturii, așa cum e ea reflectată în celebrul studiu Der Ursprung des Kunstwerkes / Originea operei de artă. Nimeni nu înțelesese nimic din el, și nici eu nu prea știam ce voisem să spun, dar Max mă ținuse minte și, în
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
o jumătate de zi, la greoiul Claudel!... În timp ce citeam finalul cărții lui Troyat despre Cehov, la tv era programat excepționalul film All that jazz. Anton Pavlovici murea, printr-un mixaj cutremurător, odată cu eroul peliculei lui Bob Fosse. Amîndoi, detașați de moar te, printr-o ironie comună, specifică marilor spirite... Bob Hope, despre o colegă fără har, care se visa pianistă :” CÎnd ea a Început să cînte, Steinway Însuși a coborît din ceruri și și-a șters numele de pe pian!”... Am citit
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
nos talgii artistice. Și ca să demonstrez că, uneori, sobrul autor al cărții avea și sclipiri ludice, o să citez un fragment din jo cul său cu ...m-uri, Metafora modei (Magia misterului multisecularei mode muierești) : „ Minunatul malacov , mitenele monocrome, meditativa muselină, moarul mov, mirificul marchizet, molaticul manșon, macrameul mercerizat, madipolonul mieriu, mantela merinos, magica mătase, mirobolantul marabu, misteriosul mărgean, mignonul medalion, mirajul machiajului migdalat, migălita manichiură, marama meleagurilor muntene”. Dintr-un vechi interviu cu Valentin Silvestru rețin o idee profitabilă :” Fantomele, În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
acum totul s-a terminat și el o eliberează din acest joc pe cea pe care eu o iubesc atât de mult, dar să am grijă, el nu crede În iu bi re, el cre de cel mai mult În moar A doua noapte am visat un pescăruș strivit de roțile unei mașini. M-am aplecat să-l ridic de pe asfaltul Însângerat și când l-am luat luat te În mâini, era mama care se chinuia să mă nască e sin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
2007 că pe un orizont de timp pentru admitere - deși este o țint... foarte ambițioas.... A asumă singuri o amânare a admiterii mi se pare contraproductiv și neinspirat politic; probabil, ar relaxa eforturile de reform... și ar da ap... la moar... sistemului clientelar autohton. În același timp, s... negociem cât mai bine condițiile de aderare, unde este necesar s... obținem derog...ri și aman...ri. „Politică de concurent...” trebuie judecat... având în vedere c... ajutorul de stat nu este interzis în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
anunț...rii unei benzi de variație (+/- 1,5) în jurul țintei de inflație. În opinia mea, anunțarea benzii nu peste mult timp nu ar ajuta BNR la consolidarea procesului de dezinflație, a credibilit...ții sale instituționale. S-ar da ap... la moar... p...rerii c... se procedeaz... astfel pentru a se salva aparențele în condițiile unei așteptate inflații anuale de pește 8% (bandă are sens când distribuția probabilit...ților în jurul țintei este relativ egal...). Nu este de subestimat și momentul anunț...rii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
fetiță, Tata. Era îmbrăcată așa cum am știut-o întotdeauna, cu o fustă înfoiată de brocard în culori întunecate peste care purta un fel de jachetă-bolerou cu mânecile înfoiate, din același material, iar pe cap un batic țeapăn din tafta sau moar de o culoare asortată probabil, de asemenea închisă. (Când eram trimise, sora mea și cu mine, vara la Timișoara la bunici, visul nostru era să ajungem să încercăm hainele bunicii care umpleau un dulap întreg , diferind între ele doar prin
Ușile date de perete by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/3069_a_4394]
-
se făcu lumină. Să nu se lase cuprins de teamă, asta îi spusese femeia. Ușor de spus, mai greu de pus în practică, își spuse el. Nu, mai era ceva. Vorbea de o încercare. Cineva căuta să-l înfricoșeze de moar te, vrând să vadă dacă rezistă. Din momentul acela se concentră să se controleze. Știa ce trebuie să facă și se străduia din răsputeri să-și revină. Își încordă toți mușchii, aducându-și-o în gând pe femeia care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dulgherii, stolerii, fierarii etc., peisajul meseriilor diversificându-se pe măsura dezvoltării economico-sociale Moara, morăritul și morarii La români, toate instalațiile tehnice au purtat numele general de moară-mori: moară de hârtie, moară de arpacaș, moară de postav, de oloi, de tăbăcit, moar pentru de toate și, bineînțeles, moara de măcinat cereale, despre care va fi vorba în continuare. Moara de apă, purtată de forța hidraulică, așa cum mai poate fi văzut la muzee de tehnică țărănească, în Dumbrava Sibiului și în unele sate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avea acolo și locuința. După primul război mondial au mai funcționat și alte mori: în 1926 Dumitru Cojocaru pune în funcțiune o moară pe motorină; în 1937 Emilian Gurău construiește o moară pe benzină; în 1936, Vasile șarălungă construiește o moar pe benzină la Fruntești. Era așezată dincolo de biserică, pe partea dreaptă, un timp a fost „purtată” de Ionel șarălungă care locuia în Rusești. Capacitatea acestor mori era destul de mare, iar durata lor de funcționare s-a întinsă pe mai multe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în care copilul era sănătos, se dezvolta normal, botezul avea loc la a treia lună de la naștere, dar dacă dădea semne de slăbiciune și de boală, botezul putea avea loc mult mai devreme, ca nu cumva să moară și să moar păgân, neîncreștinat, îngropat undeva lângă un gard de cimitir. Pentru botez, părinții căutau între rude sau cunoscuți (putea fi o persoană cu un rang social mai înalt), nașii de botez aleși în așa fel, încât să fie și nașii de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
În apa albastră vezi bancuri de pești și broaște țestoase cum nici nu gândești. Freamatămarea, briza adie, Soarele urcă, plaja-i pustie. Spre seară,mulțimea se-ntoarce la mare voind sămai prindă apusul de soare. E marea ripsată și finăca moarul, refluxul o trage în larg de pe maluri. Ne-mbie pontonul și-n noaptea albastră privim orizontul cu Luna-n fereastră. S-aude o muzica fină, la noi ajungând în surdină, și ceru-i senin. Trecut-a vacanța și regretăm, sub
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
de frumos, În piruiete, m-a sărutat pe buză. Momente de vis, pasul acestei iubiri, Și clipa de vecie în care m-ai ales Pluteau pe liniști fluide, sub presimțiri... Câtă nebunie, amândoi, am cules! Sentimente tandre, mângâieri ca de moar Înflorind emoții, farmec de culoare... Ne-am trezit într-un joc de lumini, era doar Puritate,.. bucurie temătoare. Cerul deschis cernea picuri de vioară Vremea prea dulce aripa-și întindea Peste semnele alunecate-n vară, Peste strălucirea care ne oglindea
JOC SUAV de LIA RUSE în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366304_a_367633]
-
al românilor” mărturisește: „ ... am vrut să mă sinucid, dar n-am avut curaj. Nu am avut, nu curaj fizic, ci pe cel metafizic. N-am vrut să-l ofensez pe Dumnezeu”. Biblia ne propune libera alegere, viața și binele sau moar¬tea și răul, binecuvântarea sau blestemul: „Iau azi cerul și pământul martori împotriva voastră că ți-am pus înainte viața și moartea, binecuvântarea și blestemul. Alege viața, ca să trăiești, tu și sămânța ta” (Deuteronomul cap.30:19). Biserica Ortodoxă își
REPRIMAREA VIEŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352406_a_353735]