1,595 matches
-
și să chemi șalvari de la psihiatrie și ceva cămăși de forță... hei, vadim oricum nu face efortul să priceapă, este deja clădit până în vârf, are acoperișul complet, nu-l atinge nimic nou sau contradictoriu. nu trebuie relaționat cu el, o să moară în pace odată cu electoratul lui furios. furia nu e rea în sine, dar calea lui e proastă. Unele comentarii sunt deja hilare. De exemplu Florian, Sorinake lasă niște comentarii la vederea cărora mi-e greu să nu mă înfurii. Frate
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
tine facem o excepție!... Iată ce scrie poetul sărbătorit la pagina 358 a splendidei sale cărți de proză T de la Trezor în care definește cel mai bine crezul liricii sale: Exact în momentul când ajung în pragul ultimei grote... orologiul moară de vânt... bate miezul nopții... Când ultima notă majestuoasă se stinge, intru cu gravitate în sala luminată a giorno, și iată-mă, brusc, înconjurat de mine însumi!... Simplu joc? Sau vanitate? Sau joc al vanității? Amuzament faraonic?... Nimic din toate
Administrarea Logosului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15297_a_16622]
-
asupra unor anumite clipe. Văd această perspectivă ca pe o nuanță nouă, perceptibilă la o lectură atentă (În centrul orașului/ O formă bizară/ Din oțel inoxidabil.// Țăranii se uită,/ Se uită...// Ce poate să fie?// Floare?/ Nici vorbă./ Femeie? Pasăre?/ Moară de vânt?/ Și neînțelegând/ Își scot pălăria,/ Ca la biserică.). Aceste versuri nu demonstrează o angajare împotriva mediului citadin ca loc de pierzanie. De fapt nici o poezie a lui Sergiu Adam, care are legătură cu spațiul rural sau cu locuitorii
Melodia întâmplărilor by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14537_a_15862]
-
de dolari în România, vrînd să-i impoziteze progresiv. Ce să-i mai impoziteze, fiindcă oricum firmele care îi plătesc dau statului român o groază de bani impozit pentru aceste salarii. A pune două impozite pe același salariu, doar ca să moară și capra vecinului - sau mai degrabă să-și ia tălpășița din România - nu ni se pare cea mai bună metodă de a-i ajuta pe cei care n-au. * Venit la București într-o vizită fulger, secretarul NATO, lordul George
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
privea pe Mario ca o perlă vie. Mario se gândi la ochiul sărat ca o lacrimă ce-ar aluneca printre dinți când îl mesteci. - Trebuie să-i schimbi mai des apa, sugeră. - În zadar, e bătrân și bolnav. Mâine o să moară. Anunțul acesta îi sună ca o reîntoarcere la tot ce era mai rău, la Delia torturată de doliu și la vremurile de la început. Încă atât de aproape de cele întâmplate, de treapta scării și de podul din port, cu poze de-
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
ce nerăbdare și plăcere citeam aceste reviste în anii ’60, chiar și ’70. Ce debuturi, ce nume apăreau. Revistele literare au intrat și ele într-o zonă gri, un cenușiu al plictisului și al sațiului. Cărțile noi sunt date la „moara de măcinat” a cronciarilor care își fac mâna la scris (unii chiar sunt buni), interviurile curg, toți se plâng de „obsedanții” cincizeci de ani, nimeni nu-și face „mea culpa” (nici nu au de ce, ca și politicienii), poemele publicate sunt
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
e o carte care te hrănește și pe mine m-a hrănit. Deși, înainte să încep să o citesc, o prietenă, mare amatoare de biografic, în sensul comun al termenului, mi-a trezit suspiciuni când m-a prevenit Peter o sa moara fără să-și dezvăluie secretele. Acum, după ce am întors ultima pagina, precumpănitor nu este sentimentul umbrei și al disimulării, ci cel al luminii mereu sporite, dobândite prin efort, prin permanentă interogație la care Brook își supune propria viață. Pe parcurs
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
-i păsa nici de durerile acestea, au adus un grătar și foc, punând pe grătar bucăți din ceea ce mai rămăsese din trupul lui așa cum ai prăji carnea pentru mâncare, dar s-au îngrijit să nu-l prăjească deodată, ca să nu moară prea repede, ci doar pe încetul, căci nici cei care-l Țineau pe grătar n-aveau voie să-l ia de pe foc până ce martirul n-ar fi consimțit la ceea ce se poruncise. Dar și de astădată el a rămas neclintit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Mesopotamia. Uneori li se tăiau și nasul, urechile, mâinile și alte mădulare sau părți din trup, cum a fost cazul în Alexandria. Și de ce să reînviez și amintirea celor din Antiohia, care au fost prăjiți pe grătar, dar nu ca să moară, ci să le prelungească tortura, sau să pomenim de alții care preferau să-și vâre mâna în foc decât să se atingă de jertfele cele nelegiuite? Unii din aceștia fugeau de astfel de probe ale morții și încă înainte de a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
credea nimeni că în acest univers fluid mișună o lume complexă cu datini și culturi adînci. Simțeam tot timpul că trebuia să ne grăbim cu scrisul, cu improvizația, cu viața, că nu prea aveam timp. Indivizii știu toți că o să moară, dar unii știu altceva, că o să moară mai devreme, și din acest motiv trăiesc mai intens. Un oraș întreg cu o astfel de psihologie atrage indivizi cu acest gen de cunoștințe, artiștii. Katrina a pus punct orașului și unei civilizații
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
mișună o lume complexă cu datini și culturi adînci. Simțeam tot timpul că trebuia să ne grăbim cu scrisul, cu improvizația, cu viața, că nu prea aveam timp. Indivizii știu toți că o să moară, dar unii știu altceva, că o să moară mai devreme, și din acest motiv trăiesc mai intens. Un oraș întreg cu o astfel de psihologie atrage indivizi cu acest gen de cunoștințe, artiștii. Katrina a pus punct orașului și unei civilizații. Eseurile din New Orleans formează baza plutarchiană
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
Păcurari Adresa: 70741 Păcurari Contact: 0756 166 400 Program: 10:00 - 24:00 Mai multe detalii aici. 13. Berăria Veche Adresa: Stradă Sărăriei nr. 214 Contact: 0232 464 632 Program: Zilnic 11:00 - 23:30 Mai multe detalii aici. 14. Moară de Foc Adresa: Moară de Foc, nr. 1A Contact: 0232 236 219 Program: Zilnic 10:00 - 23:45 Mai multe detalii aici. 15. Taverna Pub Adresa: Pasaj Comercial Ștefan cel Mare, demisol Contact: 0748 071 426 Program: 16:00 - 03
In ce cafenele din Iasi poti bea vin fiert? [Corola-blog/BlogPost/94572_a_95864]
-
Contact: 0756 166 400 Program: 10:00 - 24:00 Mai multe detalii aici. 13. Berăria Veche Adresa: Stradă Sărăriei nr. 214 Contact: 0232 464 632 Program: Zilnic 11:00 - 23:30 Mai multe detalii aici. 14. Moară de Foc Adresa: Moară de Foc, nr. 1A Contact: 0232 236 219 Program: Zilnic 10:00 - 23:45 Mai multe detalii aici. 15. Taverna Pub Adresa: Pasaj Comercial Ștefan cel Mare, demisol Contact: 0748 071 426 Program: 16:00 - 03:00 Mai multe detalii
In ce cafenele din Iasi poti bea vin fiert? [Corola-blog/BlogPost/94572_a_95864]
-
completată de momentele live de jazz & blues ale artistei Andra Botez și de DJ Ioana Rata. Preț eveniment Glen Roșe Ballroom: 110 lei/persoană (meniul include starter, fel principal, deșert, băuturi răcoritoare și vin). Restaurant Little Texas situat pe Stradela Moară de Vânt nr. 31-33 Informații și Rezervări la 0232 272 545 Sâmbătă ne îndrăgostim până peste urechi în Corner Bar pentru că este Valentine’s Day Party! Să celebram dragostea alături de cei dragi în familia Corner. Atmosferă va fi întreținută, live
Ce poti face in IASI de Valentine's Day 2015 ? [Corola-blog/BlogPost/94756_a_96048]
-
fusese. Acum era singură, fără sifsari și fără copii pe care să-i tragă după ea printre zarzavaturi. După mușcătura păianjenului de plută, avusese două nopți de delir. Mehria o veghea nemișcat și, la un moment dat, crezuse că o să moară înainte ca Africa să fie a ei, să îi intre în pori și să i se plimbe în sânge cu Mehria cu tot, și atunci i se făcu un dor nesfârșit de pantele muntelui Șarra, cu smocurile îngălbenite de iarbă
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
preț de-o clipă pe gânduri și se răzgândi. Îl încurca acum, așa că n-o s-o lase să intre cu el în casă. Toader putea să-i dea de mâncare mai târziu, după ce lucrurile se vor liniști puțin. N-o să moară... Cuvântul îl făcu să zâmbească. Deschise ușa de la singura încăpere a casei, păși fără ezitare înăuntru și se întoarse ca să închidă ușa. O pală de vânt deschisese ușa puțin mai mult, așa că fu nevoit să se aplece ușor înainte ca să
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
zice "l-au luat pe bunicu, nu mai poate să respire, nu știu dacă mai ajunge viu, au venit cu ambulanța, de data asta nu mai scapă, e foarte rău, kirilă, trebuie să te grăbești, trebuie să-l vezi, o să moară, trebuie să te vadă, să-l ții de mână. nu o să ne mai vorbească niciodată". și deodată, pentru kirilă lumea s-a făcut foarte departe. a vrut să meargă. vedea că mâinile îi atârnă ca două bucăți de lemn, că
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
a dat seama că nu poate singur, că nu poate deloc singur și-l sună pe artistul plastic, îi zice să ia mașina, să meargă, să nu-l lase, credea că are tensiunea 20, se sufoca, își zicea că o să moară înaintea bunicului și că or să ajungă cu două salvări în același timp și că bunicu se va trezi și va avea grijă de el, pentru că el a făcut războiul, are jumate de kil de fier în el; are un
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
Techirghiol, și pe care îl așteptase la gară și îi cărase ca anul trecut bagajele până departe la prăpăditul ăla de avtobuz și care spunea că e un domn tiolog, zicea că foametea pândește Bucureștiul și că la iarnă o să moară lumea de foame, și se închină repede de câteva ori... Secetă mare ! și uitîndu-se la cerul arzător, adăugă, rar, Când norii se umplu de ploaie, ei se deșartă pe pământ... - și iar se mai închină repede de câteva ori. Sisi
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
de ademenitoare, mai ales în contextul actualelor polemici generaționiste (și) în domeniul cinematografiei de la noi. Citam, în acest sens, capitolul Gli autori durante îl regime, în care Mallozzi prezintă și analizează creația cinematografică a lui Victor Iliu, a cărui capodoperă, Moară cu noroc, fusese apropiată în 1957 de Cesare Zavattini de neorealismul "literar și istoric", apoi "revoluția scenografica" a lui Liviu Ciulei, îndeosebi prin Pădurea spânzuraților, film câștigător în 1965 al Premiului pentru cea mai bună regie la Cannes, "revoluția expresiva
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
această ultimă perspectiva, în curentul realismului socialist din cinematografia română se pot distinge trei faze, toate cu caracteristici și manifestări extrem de diverse: 1950-1960, în care stau laolaltă Răsună valea de Paul Călinescu, adaptările după Caragiale, parabolele lui Ion Popescu-Gopo sau Moară cu noroc de Victor Iliu, Erupția și Valurile Dunării de Liviu Ciulei; 1960-1970, în care se înființează Uniunea Cineaștilor din România și revista "Cinema", în care Liviu Ciulei produce Pădurea spânzuraților iar Lucian Pintilie Duminică la ora șase; 1970-1980, caracterizată
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
un crocodil mai jme și o mănâncă" (radio15fm); ,tu faci altfel pentru că ești mai jme" (price.ro). Mai marcat și mai rar e dujman, o formă care apare tot în contexte ironice, însoțită de alte trăsături non-stadard: ,Corect, Fane, să moara dujmanii tăi, dă baiat care ești" (softnews.ro). înainte de consoana t, modificarea se produce destul de des, cu atît mai mult cu cît e folosită pentru a reliefa cuvinte esențiale în judecățile de valoare: deștept (,Chestii dejtebte din cartz", fanclub.ro
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
Dar a făcut și el o alegere proastă. Că a rămas în țară. Al.P.: N-a rămas, s-a întors. L.G.: Da, s-a întors din Elveția. Al.P.: Eu l-am înțeles. Era bătrîn și știa că o să moară. A fost păcălit. Adică au reușit să-l facă să creadă că va juca un rol politic și... Poate, nu știu, nu iese că un om deștept poate să creadă o așa prostie. Da" poți să știi! Fapt e că
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
aflam la Paris în timpul mișcărilor studențești. Pe peretele din fața hotelului meu, cineva a scris: "Dumnezeu a murit. Semnat: Nietzsche". A doua zi, a apărut dedesubt: "Nietzsche a murit. Semnat: Dumnezeu". Așadar în ce privește profeția legată de moartea literaturii, cred că o să moară profeția. A.R.: Vă mulțumesc pentru stoicismul și bunăvoința cu care mi-ați răspuns și vă doresc ca de la premiul Ovidius să zburați, fără escală, la premiul Nobel.
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
și documentate: Poeți de pe vremea lui Eminescu (1991), Portret de grup, o antologie a poeziei optzeciste basarabene (1995) și antologia criticii, despre care tocmai am vorbit. Volumul Raftul cu himere ne relevă un eseist savuros, scriind atractiv despre boemă, negativism, moara ca topos, relicvele islamice în cultura română, absintul în poezie și arte, literatura licențioasă, cenzură - subiecte care nu sunt la îndemâna oricui. Dintre critici, alege trei modele, pe care le analizează cu sentimentul afinităților: Adrian Marino, Nicolae Manolescu și Mihai Cimpoi
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]