117,807 matches
-
Acasa > Strofe > Comic > NECROLOG Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Necrolog Tragedia se-ntâmplase, este „ moarte naturală ”. Printre dame se aflase... Dom' Cocoș nu se mai scoală! Bârfă mare și regrete , merge vorba-n tot orașul. Comentau babe și fete cum la multe fuse nașul! Soața vrea cu leacuri multe să-l trezească , să-l învie
NECROLOG de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1483882714.html [Corola-blog/BlogPost/352683_a_354012]
-
în tipare minuni peste minuni de-acu Dar bucuria revederii și dorul de prieteni, nu. Ne despărțim, prieteni, iată, dar voi trăiți cu mine-n gând Și ne-om întoarce la izvoare, așa cum am plecat, pe rând. Vom împărți cu moartea timpul, voi santeti cel mai bun câștig La marea lumii întrebare, pe voi, prieteni, va mai strig. Referință Bibliografica: PE, VOI, PRIETENI, VA MAI STRIG / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1964, Anul VI, 17 mai 2016. Drepturi
PE, VOI, PRIETENI, VA MAI STRIG de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1463506049.html [Corola-blog/BlogPost/375857_a_377186]
-
copii maltratați...etc. Nu mai pot să aud asemenea știri. Cu fiecare asemenea știre simt tristețea cum ma copleșește. Închid radioul și mă bucur de... LINIȘTE. Gîndul însä... el nu se bucură; el este la acei ostateci care stau cu moartea în sîn..; gîndesc la cei ce au fost executați, fără a avea vreo vină..; gîndul îmi zboară la acei copii care cresc de mici cu "violență" în suflete și... în ghiozdane. Unde le este copilăria lipsită de frică și de
SĂ NU UITĂM NICICÂND... de DOINA THEISS în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 by http://confluente.ro/Sa_nu_uitam_nicicand_doina_theiss_1364085232.html [Corola-blog/BlogPost/345361_a_346690]
-
adevăr, poezia e inefabilă, iar ambiția de a o explica, printr-un demers analitic exagerat, o ucide. Sper să nu fiu asasin literar prin ceea ce voi scrie în continuare. Tematica poeziilor este cea întâlnită și în creația marilor poeți; viața, moartea, iubirea , timpul, visul, natura, meditația filosofică, arta poetică, dragostea de neam, de țară și de limba româna, istoria acestui pământ etc. Partenerul preferat căruia poetul i se destăinuie este iubita, el luând diverse întruchipări: drumeț, haiduc, podgorean, dansator etc.: „De-
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În podgorii desfrunzite, numai crucile se văd, de araci și joarde frânte. Să aștepte un alt rod. Pomii cu brațele goale, lăcrimând privesc spre Cer. De a morții resemnare în frunzele care pier. De la munte la câmpie, viața în vis așteaptă Primăvara să învie într-o altă etapă. Dar în natură domnește rece vânt vijelios. Iar ploaia nu contenește să cearnă Cerul noros. Toamna își scrie cuvântul pe
RESEMNARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1415305477.html [Corola-blog/BlogPost/384276_a_385605]
-
-mi răsară-n iarbă stele Vreau să mă ude pân-la piele când parcă vin iar din armată de toată răutatea să mă spele mi-e dor de-o ploaie despuiată De-o ploaie sexy iar mi-e dor să spele moartea tuturor Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: ÎNTOARCEREA CAPORALULUI GEORGE BACOVIA / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2042, Anul VI, 03 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ÎNTOARCEREA CAPORALULUI GEORGE BACOVIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1470217354.html [Corola-blog/BlogPost/370617_a_371946]
-
dragoste, situarea omului în orizontul jertfei, necesită o înfricoșătoare consecvență, deoarece suferința înseamnă „a adăuga foc peste foc“ potrivit Sfântului Ioan Scăraru. Se știe că „pe calea Lui se umblă din veac și din neam în neam prin cruce și moarte. Calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, căci nimeni nu s-a suit la cer cu tihnă“ ne spune același sfânt. În afara suferinței orice urcare este un risc, iar Sf. Isaac Sirul avertizează: „Să nu-ți îngrămădești flacără în
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
1916 și Balade vesele și triste, 1920. A murit la 7 mai, 1937, la Iași în casa bunului prieten, Demostene Botez, la vârsta de 51 ani. 4) Bogdan Amaru s-a născut la 12 aprilie, în primăvara de foc și moarte a anului 1907, în satul Budele de Ninciulești, cu numele de Alexandru Pârâianu. Părinții: Nicolae V. Pârâianu, născut în anul 1881, și Ana din satul Pertești, comuna Roșiile, tot de pe Valea Budelui. A mai avut trei frați: Costel (preot); Nicu
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
nimic nu e.” La începutul acestui an, pe 11 februarie, are loc lansarea celui de al cincilea volum de poezii al Danielei Voiculescu, „Zeița de turcoaz”. Scrierea îi este dedicată singurului alpinist român care a escaladat așa numita „Zonă a morții” din Everest, Alex Găvan. Două săptămâni mai târziu, pe 24 februarie 2009, la editura Tiparg, vede lumina tiparului cel de al șaptelea tom al Danielei Voiculescu, „Indigo și portocaliu”. Cu o prefață semnată de redactorul șef de la „Destine Literare”, Dan
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
alchimic un fir pe care se vor strânge inimi de perle”. Această echilibristică sfărșește în recunoașterea plină de franchețe a unei neliniști existențiale, ce are ca rezultat destrămarea universului ce o ține captivă: “m-am tot luptat cu îndoiala, cu moartea care îmi pândea numele... și-acum pot să evadez cu liniștea unei nopți albe!” (Scoicile își caută locul). Acest univers, amintind de spațiul lui Dostoievski, în care viața este văzută ca închisoare, la Daniela Voiculescu este viu și în expansiune
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
poeta află sensul echilibrului bărbat-femeie: “ești timpul meu.../ lecția pierdută de tristul profesor,/ ca să simtă dulcele mister al jocului/ din rai... și toți, citind acest poem,/ își vor dori să moară... hai-hui...”. (A, da, iubesc!). Și totuși, Daniela Voiculescu sfidează moartea. Ea are puterea să spună: “am murit... și mă bucur!” Pentru că “de fapt... am învins timpul!“ (Un mesaj de iubire). Însă Cronos nu poate fi biruit decât metaforic. Iar poeta înțelege acest lucru. În celălalt taler al balanței se află
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
plec!). “Prostia de a crede că fericirea este simplă” face ca trăirile emoționale ale Danielei Voiculescu să fie încărcate de dramatism. Declarațiile ei vădesc o sensibilitate acută, cu o rezonanță afectivă ce amintește de tragediile antice, așa cum este în ”Tristețea”: ”moartea s-a hotărât, demult.../ să mor mai mult decât trăiesc!”. Lacrimile și moartea au în poemele Danielei Voiculescu culoarea unui vis roșu. La malul mării ei, “cerul nu se vede.../ și răstignirea se face pe scena/ unei vrăjitoare cu țipăt
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
ale Danielei Voiculescu să fie încărcate de dramatism. Declarațiile ei vădesc o sensibilitate acută, cu o rezonanță afectivă ce amintește de tragediile antice, așa cum este în ”Tristețea”: ”moartea s-a hotărât, demult.../ să mor mai mult decât trăiesc!”. Lacrimile și moartea au în poemele Danielei Voiculescu culoarea unui vis roșu. La malul mării ei, “cerul nu se vede.../ și răstignirea se face pe scena/ unei vrăjitoare cu țipăt/ de mandragoră.../ totul e o sfâșiere de suflet,/ o halucinație de dor...” (În
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
de mandragoră.../ totul e o sfâșiere de suflet,/ o halucinație de dor...” (În orezărie). În aceste condiții, devin cât se poate de firești întrebarea și mirarea din același poem mai sus amintit: ”ce haz mai au aceste lacrimi?/ sau această moarte!”. Într-un astfel de joc, ce amintește de simbolismul lui De L'lsle Adam - ”și tu mă vei pierde,/și eu mă voi pierde/ căci eu sunt cea pierdută/ de îndată ce a fost găsită” - poeta se întreabă retoric: ”la malul mării
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
pentru toate S-a trudit atât în vânt? Chiar de ar trăi un secol N-are’ n suflet bucurie Că-i că umbră călătoare Rătăcita în pustie. Fericirea este-n Domnul, Numa’n El este lumina El e viața fără moarte Și-n ce-a fost, și-n ce-o să vină. (Continuare în numărul viitor Referință Bibliografica: ECCLESIASTUL sau PROPOVĂDUITORUL Cap.V - Fericirea este-n Domnul / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie 2016. Drepturi
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.V – FERICIREA ESTE-N DOMNUL de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465309286.html [Corola-blog/BlogPost/379321_a_380650]
-
avea, atunci cine să mai aibă? E femeie de treabă. - Si cine zici că a putrezit aici, la fundul gropii? - Cum, măi, Ioane, n-ai priceput că aici a fost îngropat fostul ei bărbat? - Tu știi că nu mă interesează morții, eu fac treaba și iau mălaiul; dar acum dacă zici că rachiul e de la primăriță, voiam să știu cui zic bogdaproste. Ion era un tip la vreo 52-54 de ani, brunet, cu un păr negru ca pana corbului, creț și
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
Versuri > Cuvinte > IONUȚ ȚENE - EROUL COLECTIV (POEM) Autor: Ionuț Țene Publicat în: Ediția nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului E tânăr și om, la fel ca tine, ca el sau ca mine El înfruntă sărutul fierbinte al morții viclene senin cum ciobanul valah balada Miorița În fața scenei erau tinerii, toți ca Unul mușchetarii rockului pentru care focul muzicii e altarul unde versurile coc ritmuri absolutului Eroi ce picură lacrimi de adolescenți tăcuți amintiri mamelor despre o lume mai
EROUL COLECTIV (POEM) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionut_tene_1452873873.html [Corola-blog/BlogPost/380630_a_381959]
-
Toate Articolele Autorului îți porți ca pe-o gondolă de mătase noua iubire un adam căzut din rai care nu știe că n-a plecat de tot veneția în plin carnaval azi voi purta ochii verzi tristețea-i doar o moarte mai blândă despre iubire numai de bine în amurgul făcut pumn plânge o metaforă nenuntită nu-ți voi spune cuvintele care fac luna să descrească un înger mai trece prin ochii mei abia șoptit așa cum s-ar asculta inima mea
CĂLĂTORIE DE NUNTĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Calatorie_de_nunta_violeta_deminescu_1368121297.html [Corola-blog/BlogPost/344742_a_346071]
-
deși aici există și rimă, si ritm)”: “Pandative de crengi / Agățate de raze / Pandative de flori și liane / Îmi însoțesc pașii spre eternitatea / Nupțialei tăceri / Pandative de gânduri deșarte / Oglindite în bolta albastră / Alintate de-o vorba măiastra / Pentru suflete moarte / Din ziua de ieri.Mângâiate de mâini diafane - / Pandative de rugi / Însoțite de cruci -/ Înconjurat de icoane / Din trecutele veri [....] Se poate remarcă și un sentiment de religiozitate, aproape absconsa. Și mai interesantă este adnotarea finală: Woodhaven, 14 februarie 2009
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
Din trupu-ți ciopârțit se-nfruptă azi călăii. În verdele naturii, păstrată de martiri, În aur strălucind, pe fruntea ta, coroană, Cu mintea lor bolnavă, lipsită de sclipiri, Ne sapă gropi comune la Roșia Montană. Plutește prin văzduh otrava argintie, Iar moartea stă să cadă pe timpuri care vin. Din tot ce este azi, nimic n-o să mai fie... Pustiu, și morți, și lacrimi, și noi... cu-același chin. Iar ei, vor fi plecați... și n-o să le mai pese. Din rănile
ÎN AUR STRĂLUCIND, PE FRUNTEA TA, COROANA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_aur_stralucind_pe_fruntea_ta_coroana.html [Corola-blog/BlogPost/348595_a_349924]
-
omului că-l cercetezi?” (Psalm 8, 4), în timp ce conștientizăm distanța dintre Creator și creatură, în principiu, iar în fapt distanța dintre cine este Dumnezeu și cine sunt eu, muritorul, nevrednicul, păcătosul. Nu poți decât să stai mut în fața faptelor împlinite, moartea și Învierea Domnului, orice explicație fiind insuficientă pentru a ne scoate din starea de copleșire; vorba unei expresii din cântările liturgice: „a pricepe mintea nu poate”. Și totuși! Învierea ne este dată în dar. După aducerea omului de la neființă la
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
nu s-a făcut”(Ioan 1, 3). Iată-L, așadar, pe Făcătorul a toate acționând în istorie, umblând printre oameni și mai apoi, ca punct culminant al activității Sale pământești, murind și înviind a treia zi, pentru a demonstra că moartea nu este ținta, finalul existenței umane, că moartea nu e atotputernică și definitivă, că poate fi depășită, înfrântă, că noi nu suntem făcuți pentru a muri, ci pentru a moșteni Împărăția veșnicei comuniuni cu Dumnezeu. Învierea Domnului este o invitație
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
-L, așadar, pe Făcătorul a toate acționând în istorie, umblând printre oameni și mai apoi, ca punct culminant al activității Sale pământești, murind și înviind a treia zi, pentru a demonstra că moartea nu este ținta, finalul existenței umane, că moartea nu e atotputernică și definitivă, că poate fi depășită, înfrântă, că noi nu suntem făcuți pentru a muri, ci pentru a moșteni Împărăția veșnicei comuniuni cu Dumnezeu. Învierea Domnului este o invitație de a merge mai la adânc, așa cum le-
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
omenirii, schimbând soarta neamului omenesc și cursul istoriei universale. Augustul Constantin, care a preluat puterea, afirmă Lactanțiu, a considerat ca măsură prioritară libertatea creștinilor în practicarea cultului religios; și așa a început guvernarea lui, prin reabilitarea religiei sfinte. (Lactanțiu, Despre moartea persecutorilor, PSB, cap. 14, cap. 24). Suveranii prigonitori ai Creștinismului, ca unelte perverse ale celui Rău s-au dovedit a fi cele mai odioase și insultătoare orori ale istoriei. Relatăm câteva mărturii ale lui Constantin despre o parte dintre marii
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
numai acesta a propăvăduit cu dăruire cuvântul lui Dumnezeu; numai acesta a șters orice fel de urmă de politeism și a izgonit orice fel de idee de idolatrie; numai acesta a fost învrednicit, și când a trăit, dar și după moartea sa de asemenea onoruri, de care nu a avut parte vreun grec sau vreun barbar, dar chiar și vreunul dintre romani. În completarea celor amintite mai sus de Eusebiu de Cezareea, Paparigopoulos subliniază: Niciunul dintre ucenicii direcți ai Domnului nu
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]