184 matches
-
mulțumesc, dragoș, mă pui în companie onoranta! acuma dacă tot e să “merg pe mîna ta”, iti confisc tot brațul și linkuiesc aici un art. anterior, tot pt. b24, care chiar așa se numește: “subversiv din pix” (mda, e o modalizare cam... subversiva, dar pixul chiar apare la propriu în povestire): http://textier.blogspot.com/search?q=din+pix eu sînt un retor, un “textier”, un publicitar care vinde tigăi gospodinelor. folosesc subversiunea că un topos al argumentării. nu sînt mai
Textier subversiv by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83016_a_84341]
-
a numărului, exprimarea politeții (modificările în sistemul pronumelor de politețe), fenomenele de acord. Sunt esențiale pentru lingvistica românească studiile despre semiauxiliarele de mod și de aspect, care au pus în discuție, acum aproape 50 de ani, teme extrem de moderne (privind modalizarea, aspectualitatea, gradele de gramaticalizare). Importante sînt și descrierile construcțiilor analitice în utilizarea substantivului (folosirea prepozițiilor - dau la copii, ușa la casă -, dar și a articolului proclitic lui, devenit instrument analitic), observațiile asupra flexiunii numeralului, explicația unor modificări analogice în flexiunea
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
dintr-o scară temperată - pe coordonata ambitusului de înălțimi; modotempia, ca schimbare de tempo (valoare/treaptă de pulsație) - pe coordonata ambitusului de durate; orchestrația - pe coordonata conformațiilor timbrale/instrumentale; armonizarea (acordarea) - pe coordonata cadrului de rezonanță (structurilor verticale de înălțimi); modalizarea caracterului (major/minor) și/sau modulația - pe coordonata unui sistem de selecție și organizare a înălțimilor (modal/tonal/cromatic). Toate aceste interpretări sunt moduri de înfățișare sau caracterizare scenică a DMz. o Registre cantitative (stare de caracter vocal): monovocalitate; plurivocalitate
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
în perechea a două clipe succesive, de anterioritate-actualitate. În această sincronie sintagmatizată, clipa anteriorității sau așteptării, asociată temporal cu aceea a incipitului sau atacului/articulării sonore, se constituie ca moment-punte, de trecere în stadiul următor. Printr-o a treia analogie, modalizarea din asincronie în sincronie corespunde aspectului de acordaj intonațional și/sau instrumental. Într-o sală de concerte ne este familiar să asistăm involuntar la acordaj, a cărui sonoritate este cu atât mai spectaculoasă cu cât este făcută de un ansamblu
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
mic de verbe, ale acțiunilor pur meteorologice ("a ploua", "a ninge", "a sufla" etc.), static-descriptive ("a prezenta", "a se încadra") sau ale transformării ("a se accentua", "a se restrînge"); frecvență mare a adverbelor ("predominant", "local", "izolat", "temporar", "trecător"); cuantificarea și modalizarea zonelor de inevitabilă imprecizie ("pe alocuri", "mai mult", "relativ", "unele"); enunțul rezultat e în genere accesibil, dar adesea prea artificializat în comparație cu stilul comunicării curente ("vremea se va răci accentuat, luînd aspect de iarnă" - RL 2686, 1999, 11). Titlurile recent "umanizate
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
mai multor decenii de cenzură și presiune ideologică - cuprindea două elemente importante, reunite sau alternative: vagul abstract și emfaza sentimentală; ambele asigurau solemnitatea i. Schimbările de paradigmă ale științei istorice au rămas deocamdată fără efect la nivelul percepției publice. Orice modalizare și relativizare și mai ales orice referire la viața cotidiană sînt respinse cu oroare din spațiul sacru. Desigur, cel mai mult supără conținutul, punerea în discuție a ierarhiilor, disponibilitatea de a adopta mai multe perspective, acceptarea privirii din afară. La
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
o lină alunecare în cealaltă zonă, care nu este un „dincolo”, ci tot prezență, una subtilă, a hipovizibilului, care o însoțește permanent pe cea ostentativă a hipervizibilului. Și romanul chinez clasic îl inspiră pe Mo Yan în procedurile structurale, în modalizările spațiale prin alternarea mișcării centrifugă - centripetă, preluată din romanul Pe malul apei de Shi Naian, sau în realizarea efectelor grotești, pe modelul romanului Călătorie spre Soare Apune de Wu Chengen. Alternarea planurilor multiple, abordarea exhaustivă a subiectului și încercuirea sa
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
o serie de corespondențe terminologice între fizică și muzică, pe baza căreia operăm interpretativ-teoretic analogia cu formularea unuia dintre principiile termodinamice privind transferul de energie. Listă de corespondențe fizică - muzică transfer - adecvare interpretativ-formală; energie - mișcare de instrumentare (Mins); transfer energie - modalizarea Mins adecvat (coerent) formei muzicale (Fmz) interpretabile ca de-parcurs (dpc) stare - constantă formală; nivel de stare - mărime-unitate a unei constante formale; temperatura mediului - grad / treaptă formal-interpretativă de densitate a variațiilor (schimbărilor) Fmz referite unui cadru unitar; calitate - modul Mins
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
fie ceea ce este, adică ceea ce se încearcă pe sine, mai exact: faptul de a se încerca pe sine, de a fi un fiind, de a fi viața. În această suferire primordială a vieții, identică cu esența sa, și ca o modalizare a acestei suferiri, în suferirea pe care o poartă în sine ca pe una dintre posibilitățile sale principiale, se naște o anumită voire, voirea acestei suferiri de a nu mai fi ea însăși și pentru aceasta de a nu mai
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
astfel de patos nu este nimic altceva și nimic mai puțin decât ființa însăși a fiecărei intenționalități constitutive a științei. Astfel există o bucurie aparte a descoperirii științifice de pildă, o bucurie care aparține viziunii ca atare și care, în funcție de modalizările, rafinările și perfecționările acestei viziuni, se modalizează ea însăși, parcurgând seria plăcerilor intelectuale care sălășluiesc în adâncul sufletului ca potențialități fenomenologice originare ale sale, care sunt ideile sale înnăscute într-un anumit fel. La fel, cel care, urmând sfatul lui
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
unui roman istoric s-ar putea aștepta, cu crochiuri, cu sepia, cu arii scurte, cu bucăți de jazz. De data aceasta, personajele nu mai contează, vorbim iar de “vieți minuscule” (Pierre Michon): toată greutatea cade pe ritm, pe acuratețe, pe modalizare, pe scriitură s-ar spune. Primul război mondial începe într-o joi după-amiază de august, cînd Anthime se plimbă cu bicicleta pe coama unui deal. Echenoz știe - dar mai ales îi place - să dilate secvențe scurte, pentru a le face
Sînt 14. 1914. by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4082_a_5407]
-
de pe aceste axe, către altele (mergînd, bunăoară, de la ceea ce trebuie făcut la ceea ce poate fi făcut; de la ceea ce e rău la ceea ce e bun; și/sau de la ce nu se știe la ce se știe). În modelul greimasian al narațiunii, modalizările pe axa capacității (a putea să faci sau să fii), dorinței (a vrea să faci sau să fii), cunoașterii (a ști să faci sau să fii) și, respectiv, obligației (a trebui să faci sau să fii) sînt cele mai importante
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
procesele de comunicare/ interpretare a mesajelor (filosofia analitică a limbajului, teoria discursului, gramatica textului). De aici modificarea de perspectivă în metaștiința contemporană, mutație denumită pragmatic turn (pragmatische Wende), ce reprezintă impactul socialului în producția științifică, integrarea dimensiunii istorice și personale (modalizarea aserțiunilor prin atitudini propoziționale de tipul "Știu că p", "Cred că p", "Sînt sigur că p"), altfel spus transformarea științei din "context free" în "context sensitive". Erodat de geometriile neeuclidiene, de fizica cuantică, modelul cartezian al dihotomiilor tranșante adevăr/fals
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mass-media anumite evenimente locale, fapte banale sînt generalizate, accentuate (astfel în Franța problema drogurilor a devenit un subiect colectiv de neliniște datorită influenței mass-media, cînd în realitate fenomenul privea destul de puține persoane); iii) funcția focus selectează informația prin filtrare, modulare, modalizare (presa de opinie, revistele politice, presa de afaceri). Din această perspectivă mijloacele de comunicare în masă devin instrumente de orientare pentru schimbare "busole culturale" care generează anumite fluxuri culturale de adaptare; iv) funcția prismă de detaliere, filtrare a tendințelor generale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dominație generală exercitată de presă, radio și televiziune ce se constituie ca total environment (mediu înconjurător total) poate fi explicată de cîteva caracteristici structurale fundamentale (cf. și M. Real, 1989: 253-256). * Mass-media fixează "agenda" opiniei publice (chiar dacă nu induce și modalizarea CUM să gîndim, indică precis decupajul evenimențial, altfel spus LA CE să ne gîndim), infiltrîndu-se în sistemul nostru cultural. Mass-media contemporană a infotainmentului (informație + divertisment) corelează agenda publică cu sfera privată, comută interesul public de la evenimente macrosociale la contexte și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Tarski, termenul de metalimbaj reprezintă în ierarhia limbajelor un limbaj de gradul II cu ajutorul căruia se stabilește adevărul propozițiilor limbajului primar sau limbajului-obiect. În lingvistică, metalimbajul se referă la funcția specifică a limbii naturale de a vorbi despre limbaj însuși. MODALIZARE Marca pe care subiectul vorbitor o dă enunțului său în procesul de enunțare prin introducerea unor adverbe modalizatoare (din fericire, din păcate), transformări emfatice. MODEL Sistem formal (ce simplifică, unilateralizează, stilizează) sistemul real pentru a-l face inteligibil. Pentru Alain
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
au funcții narative ilustrate prin tranziția de la începutul în C minor la F diez major și revenirea în final la același C minor. Tarasti consideră, de asemenea, că narativitatea muzicii este o trăsătură latentă care se poate manifesta prin diferite modalizări și prin diferite moduri de interpretare ale operei muzicale. El crede că există artiști care au o anume abilitate de a interpreta narativ muzica, în sensul că unii pianiști sau violoniști ating instrumentele sau interpretează sunetele într un fel narativ
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
au funcții narative ilustrate prin tranziția de la începutul în C minor la F diez major și revenirea în final la același C minor. Tarasti consideră, de asemenea, că narativitatea muzicii este o trăsătură latentă care se poate manifesta prin diferite modalizări și prin diferite moduri de interpretare ale operei muzicale. El crede că există artiști care au o anume abilitate de a interpreta narativ muzica, în sensul că unii pianiști sau violoniști ating instrumentele sau interpretează sunetele într un fel narativ
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
au funcții narative ilustrate prin tranziția de la începutul în C minor la F diez major și revenirea în final la același C minor. Tarasti consideră, de asemenea, că narativitatea muzicii este o trăsătură latentă care se poate manifesta prin diferite modalizări și prin diferite moduri de interpretare ale operei muzicale. El crede că există artiști care au o anume abilitate de a interpreta narativ muzica, în sensul că unii pianiști sau violoniști ating instrumentele sau interpretează sunetele într un fel narativ
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
gestuala electorală a lui Traian Băsescu /127 ÎI.5. Dincolo de textele literare /134 Visul fetei de la țară reprezentarea sociosemiotică a realității românești în "Baroneasă", de Liviu Rebreanu ÎI.5 .a. Dincolo de nume valentă și magnitudinea stimei /137 ÎI.5.b. Modalizarea indice identitar /140 ÎI.5.c. Iubiri semi-împlinite /141 În loc de concluzii de la "semio-ce" la semiotici textuale /145 Anexe /147 Bibliografie /153 Summary / 165 Prefață Emergentă și dezvoltarea unei discipline sunt indisolubil legate de "spiritul timpului" (Zeitgeist). În anii '60, dominați
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
tensivitate forică și va asocia obiectelor (non)verbale anumite valente fiduciare (vezi I.3.b.), în cele din urmă ajungându-se la o potențializare a obiectului, care îi va permite să privească lumea ca valoare. * Nivelul semio-narativ este guvernat de modalizări și presupune categorizarea structurilor elementare și conversia acestora în structuri narative. * Nivelul discursului (praxisul enunțiativ) se află sub semnul aspectualizării. Cubul rubik discursiv facilitează unitatea în diversitate prin multiplele permutări dintre elemente aparent contrare (ideologie vs pasiune; enunțător vs destinatar
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
acumulare de bunuri, și unul al judecății morale (folosire neonesta), care se referă la mijloacele practicate de un subiect corupt. Faptul că lexemul "câștig" este acceptat de orice societate ne determină să îl asociem cu acel "prag" normativ axat pe modalizarea "a vrea-a avea", care presupune o posibilă conjuncție cu un obiect. Această modalizare implicită din semnificația lexemului câștig ne conduce către nivelul tensiv foric care dezvăluie o precondiție, si anume valente fiduciare, care înseamnă asocieri conceptuale ale unor subiecți
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
mijloacele practicate de un subiect corupt. Faptul că lexemul "câștig" este acceptat de orice societate ne determină să îl asociem cu acel "prag" normativ axat pe modalizarea "a vrea-a avea", care presupune o posibilă conjuncție cu un obiect. Această modalizare implicită din semnificația lexemului câștig ne conduce către nivelul tensiv foric care dezvăluie o precondiție, si anume valente fiduciare, care înseamnă asocieri conceptuale ale unor subiecți diferiți pentru anumite obiecte. În contexte sociale distincte, "câștigul" poate lua forma unor diferite
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
căutarea unui câștig personal prin mijloace neoneste, precum mită, delapidarea sau extorsiunea, va deveni un subiect tensiv deoarece se observă o schimbare de stare de la "a fi onest" la "a fi neonest". Această scindare din caracterul subiectului corupt presupune două modalizări (a putea și a ști), iar cauza pragmatică a efectului este surprinsă printr-o altă modalizare, si anume a dori a fi corupt. Această scurtă prezentare a celor două precondiții ale tensivității forice pe care se construiește conceptul corupție surprinde
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
tensiv deoarece se observă o schimbare de stare de la "a fi onest" la "a fi neonest". Această scindare din caracterul subiectului corupt presupune două modalizări (a putea și a ști), iar cauza pragmatică a efectului este surprinsă printr-o altă modalizare, si anume a dori a fi corupt. Această scurtă prezentare a celor două precondiții ale tensivității forice pe care se construiește conceptul corupție surprinde două aspecte: * Pe de o parte, a defini o persoană drept coruptă înseamnă o prefigurare a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]