110 matches
-
generală este de a evita contextele ambigue, cele în care ar fi posibilă atît interpretarea ca viitor anterior, cît și cea ca formă de prezumtiv. De obicei, prezumtivul e proiectat clar pe un fundal de trecut; în plus, semnele dubiului (modalizatori de tipul probabil, poate, marca interogativă oare) sînt recurente: Probabil că mulți dintre dumneavoastră se vor fi mirat cînd au auzit că..." (Academia Cațavencu = AC 41, 1999, 4); "mulți ... vor fi ajuns poate la această concluzie" (EZ 14.06.2000
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
categorică despre ceea ce vrea, dorește, crede etc. interlocutorul sună ciudat și are în orice caz un aer ofensiv, conflictual. O posibilă reacție la această formulă ar fi: "da' de unde știi tu ce vreau eu?". De aceea e nevoie întotdeauna de modalizatori, de semnale suplimentare care să indice caracterul de supoziție al enunțului. Altminteri, formula riscă să devină ambiguă, în contexte în care poate fi interpretată efectiv ca o descriere a dorințelor interlocutorului: "Poate vei primi remarci admirative, dar nu vrei să
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
sale de adjectiv se precizează doar că există și o utilizare adverbială, cu sensul "care se face, se execută de la sine, fără participarea rațiunii sau voinței". Într-un registru al românei vorbite mai puțin cultivate, automat funcționează însă ca adverb modalizator, cu sensul "obligatoriu", "inevitabil", "sigur": "acum, sinceri să fim, faptul că citești mult nu înseamnă automat că știi să citești" (weblog.ro); "asta nu înseamnă automat că îi copiem" (musicxpress.ro); Dacă îl trimiți prietenilor tăi, vei avea automat noroc
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
teoria disonanței cognitive) și cum își construiește reprezentarea cauzală a fiecărui eveniment pe care-l evocă în discursul său (teoria atribuirii). De adăugat că subiectul enunțării poate fi detectat în discurs prin presupozițiile ce le creează, cât și prin deictice, modalizatori (modalitățile discursului) și formele aspectuale. Semnificația actului de comunicare se poate realiza în mod eficient și corect doar dacă la semnificația enunțului se adaugă semnificațiile actului enunțării care specifică maniera în care trebuie înțeles ceea ce s-a spus, intențiile locutorului
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
în povestirile Gospodăria Matrionei și Mâna dreaptă, nu mai poate fi vorba de alternanța percepțiilor. Profunzimea perspectivei narative și caracterul homodiegetic fac imposibilă omnisciența. Astfel, în Gospodăria Matrionei, centrul de orientare este Ignatici, care își recunoaște limitele perceptive prin folosirea modalizatorilor (Matriona se temea "nu știu de ce de trenuri"). Centrul de orientare fiind naratorul-martor, tipul narativ pe care îl putem identifica în această povestire este cel auctorial. Evenimentele sunt filtrate prin conștiința lui Ignatici, narator-martor al ultimei perioade din viața Matrionei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și cel cognitiv sunt dublate, în aceste cazuri, de scopul persuasiv; - în ambele situații, însă, textul are o structură specifică (ipoteza/teza, argumen tația, concluzia), fiind organizat ca serie de raționamente înlănțuite prin indici textuali specifici (organizatori textuali, conectori argumentativi, modalizatori etc.); - sunt utilizate strategii și tehnici argumentative: strategia cooperării (adresare directă, apeluri la rațiune, la valori etice, la înțelegere, sensibilitate etc.), strategia negației polemice (se exprimă dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
căci, pentru că, deci, așadar, prin ur mare, totuși, deși, precum, la fel ca, diferit de, în afară de, pe lângă; sub aspectul, pe fon dul; fie..., fie etc.); - verbe evaluative: Eu consider că.../sunt de părere că/mi se pare/aș aprecia că...; - modalizatori: adverbe de mod, care exprimă atitudinea emițătorului (desigur, firește, cert, evident, imposibil etc.). 2.3.3. Textul narativ Textul narativ se definește ca un tip textual complex, ce constă în povestirea/relatarea unor întâmplări, a unei serii de evenimente reale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
etc.; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului (metalimbajele proprii fiecărei științe); - la nivel morfosintactic sunt folosite frecvent construcții argumentative (structuri sintactice de argumentare, conectori, modalizatori etc.), verbe evaluative, forme verbale impersonale sau la persoana I plural (pluralul academic/al autorului) etc. Aspecte particulare - Studiile critice/eseurile din sfera științelor literaturii (istoria și critica literară, estetica și hermeneutica, literatura comparată etc.) alcătuiesc o categorie aparte de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
musculară mare în sistemul vocalic, implicându-se puternic în comunicare. În consecință, au un stil interacțional asertiv, prezintă încredere de sine, gestionează cu siguranță interacțiunea verbală (întrerup frecvent, vorbesc relativ mult, fac pauze verbale puține), au tendința de a folosi modalizatori de certitudine, au intensitate vocală ridicată. Machiavellismul se manifestă prin tendința accentuată a persoanei de atingere a scopurilor personale prin manipularea celorlalți. Persoanele cu nivel ridicat de machiavellism tind să fie detașate și calculate în interacțiunea cu interlocutorii, să-și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a o negocia pe parcursul interacțiunii verbale. Vorbitorul este constrâns în autodezvăluire de reguli ale modestiei și de riscurile pe care le comportă dezvăluirile personale. Printre mărcile discursive specifice sunt formele verbale și pronominale de persoana I, determinările adjectivale și adverbiale, modalizatorii subiectivi (părerea mea, zic că, cred că), frecvența deicticelor, constituirea unor opoziții discursive eu/alții, enunțurile metadiscursive (dacă mi-aduc aminte, să-ți spun un secret), mărci ale afectivității. Comportamentul ludic (umorul) este o formă de comportament comunicativ prin care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interlocutorului, pentru a-i lăsa posibilitatea unor opțiuni (Vrei să închizi geamul, te rog? în loc de Închide geamul!) sau se evită un refuz (Vii mâine? Aș veni, dar, din păcate, trebuie să merg în altă parte); (iii) atenuarea expresiei lingvistice prin modalizatori de incertitudine (cred, bănuiesc, sper), prin adverbe, pronume și locuțiuni de aproximare (oarecum, într-un fel, cam, cineva) sau prin condițional (Aș zice să mai așteptăm), prin litotă, diminutive (Mi-ar trebui și mie o foicică de hârtie, nu mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
folosit de mama care se adresează fiicei); folosirea desemantizată a unor substantive denumind grade de rudenie: Ce faci, soro, acolo? Păi bine, frate, așa se vorbește?; (iv) empatizarea cu interlocutorul (Te înțeleg foarte bine; Știu ce simți); (v) exprimarea prin modalizatori a optimismului în raport cu interlocutorul (Sunt sigură că vei reuși! Fără ândoială că ai dreptate); (vi) orientarea spre interesele celuilalt prin enunțarea unor aserțiuni cu funcție de presecvențe (Știu că este important pentru tine să ai un răspuns cât mai repede); (vii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dori să spună sau să facă în mod sincer; culturi în care gradul de focalizare discursivă este foarte scăzut, în care gradul de ambiguitate este ridicat din cauza numărului mare de acte de vorbire indirecte, a atenuatorilor de expresie și a modalizatorilor, a elipselor numeroase etc., în care se acordă atenție conținutului, nu organizării formale a mesajului, ceea ce apare ca încălcare a maximelor griceene ale relevanței și manierei. În aceste condiții, Clyne (1994, p. 195) completează maxima manierei astfel: Fă clare intențiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și cel cognitiv sunt dublate, în aceste cazuri, de scopul persuasiv; - în ambele situații, însă, textul are o structură specifică (ipoteza/teza, argumen tația, concluzia), fiind organizat ca serie de raționamente înlănțuite prin indici textuali specifici (organizatori textuali, conectori argumentativi, modalizatori etc.); - sunt utilizate strategii și tehnici argumentative: strategia cooperării (adresare directă, apeluri la rațiune, la valori etice, la înțelegere, sensibilitate etc.), strategia negației polemice (se exprimă dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
căci, pentru că, deci, așadar, prin ur mare, totuși, deși, precum, la fel ca, diferit de, în afară de, pe lângă; sub aspectul, pe fon dul; fie..., fie etc.); - verbe evaluative: Eu consider că.../sunt de părere că/mi se pare/aș aprecia că...; - modalizatori: adverbe de mod, care exprimă atitudinea emițătorului (desigur, firește, cert, evident, imposibil etc.). 2.3.3. Textul narativ Textul narativ se definește ca un tip textual complex, ce constă în povestirea/relatarea unor întâmplări, a unei serii de evenimente reale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
etc.; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului (metalimbajele proprii fiecărei științe); - la nivel morfosintactic sunt folosite frecvent construcții argumentative (structuri sintactice de argumentare, conectori, modalizatori etc.), verbe evaluative, forme verbale impersonale sau la persoana I plural (pluralul academic/al autorului) etc. Aspecte particulare - Studiile critice/eseurile din sfera științelor literaturii (istoria și critica literară, estetica și hermeneutica, literatura comparată etc.) alcătuiesc o categorie aparte de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
laolaltă; ele sunt imperfectul și modalizarea, mai precis modalizarea epistemică. Aceasta din urmă reprezintă actul de evaluare a adevărului unui enunț, de indicare a gradului de certitudine pe care îl are locutorul în legătură cu realitatea stării de lucruri descrise în enunț. Modalizatorii epistemici nonfactivi de tipul "poate", "probabil" sunt folosiți parcimonios. Sunt preferate diferite forme verbale ale operatorului modal "a putea": Ajunsese de nu-și mai putea da seamă dacă stă treaz ori visează și vedea oarecum ceea ce gândește. Acestea se regăsesc
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cel al autorului sau pe cel al personajului care controlează descrierea. Ceea ce, la nivel textual, se manifestă prin prezența izotopiilor euforice sau disforice, în funcție de "starea de spirit" a celui care descrie și printr-o condensare a mărcilor subiectivității (verbe propoziționale, modalizatori, axiologici). (10) A mă trimite la Torino era, după părerea mea, a-mi asigura o viață bună acolo, a-mi găsi o situație potrivită cu mine. Nu mai aveam nici o grijă în privința mea; alții se însărcinaseră să-mi poarte de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
asupra comunicării dă prioritate studiului formelor dialogale ale producției discursive, în care însuși monologul este un caz particular al dialogului. Se extinde domeniul de analiză a discursului și spre componentele non-lingvistice și strategice ale comunicării (reluări, punctări, deschidere, închidere, marcatori, modalizatori etc.). Astfel, analiza conversațională studiază interacțiunile comunicaționale în ansamblul lor (verbal, non-verbal), într-o manieră multidisciplinară, care încearcă o sinteză între etnometodologie și comunicarea psihologizantă. Analiza conversațională interesează, în acest context, prin impactul asupra conceperii discursului, depășind abordările liniare asupra
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
medic-pacient. Discursul nu este "discurs" decât raportat la un eu, la o persoană. Astfel, enunțiatorul este, în primul rând, sursa unei reperări spațio-temporale. În al doilea rând, el indică atitudinea adoptată față de ceea ce se spune și responsabilitatea asumată în raport cu aceasta. Modalizatori precum este sigur, este probabil, este posibil, este imposibil evidențiază perspectiva emitentului față de o anumită teză și gradul în care își asumă responsabilitatea față de aceasta. Discursul este determinat de reguli. În lipsa regulilor, un discurs nu poate fi decât o simplă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
deschisă față de ideile și miturile acestuia (22). 2.1.3.2. Ambele variante ale structurii corelative permit omiterea adverbului inclusiv, deși fenomenul nu este frecvent. În corpusul cercetat am înregistrat doar 61 de ocurențe fără intensivul și sau fără un modalizator. Dintre acestea 24 sunt structuri de tipul nu numai..., ci și 37, structuri de tipul nu numai..., dar. De remarcat și faptul că 26 dintre construcțiile cu al doilea component realizat ca dar au în primul component pe că expletiv
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
inclusiv și. 2.2.3.1. Uneori conectorul este însoțit de un modificator, la fel ca și în cazul construcției discutate anterior (vezi supra, 2.1.3.1). Emfatizarea celui de-al doilea component se poate realiza prin asocierea cu modalizatori intensivi (chiar), cumulativi (deopotrivă), modalizatori de izolare privilegiată (mai ales, mai cu seamă), modalizatori de ierarhizare (în primul rând). Nu au fost înregistrate ocurențe ale modalizatorilor opoziționali de tipul dimpotrivă, din contra. (Compară cu situația descrisă la 2.1.3
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
1. Uneori conectorul este însoțit de un modificator, la fel ca și în cazul construcției discutate anterior (vezi supra, 2.1.3.1). Emfatizarea celui de-al doilea component se poate realiza prin asocierea cu modalizatori intensivi (chiar), cumulativi (deopotrivă), modalizatori de izolare privilegiată (mai ales, mai cu seamă), modalizatori de ierarhizare (în primul rând). Nu au fost înregistrate ocurențe ale modalizatorilor opoziționali de tipul dimpotrivă, din contra. (Compară cu situația descrisă la 2.1.3.1). Or, paradoxul este că
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
fel ca și în cazul construcției discutate anterior (vezi supra, 2.1.3.1). Emfatizarea celui de-al doilea component se poate realiza prin asocierea cu modalizatori intensivi (chiar), cumulativi (deopotrivă), modalizatori de izolare privilegiată (mai ales, mai cu seamă), modalizatori de ierarhizare (în primul rând). Nu au fost înregistrate ocurențe ale modalizatorilor opoziționali de tipul dimpotrivă, din contra. (Compară cu situația descrisă la 2.1.3.1). Or, paradoxul este că Mozart e superior nu doar ca artist, cum am
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
3.1). Emfatizarea celui de-al doilea component se poate realiza prin asocierea cu modalizatori intensivi (chiar), cumulativi (deopotrivă), modalizatori de izolare privilegiată (mai ales, mai cu seamă), modalizatori de ierarhizare (în primul rând). Nu au fost înregistrate ocurențe ale modalizatorilor opoziționali de tipul dimpotrivă, din contra. (Compară cu situația descrisă la 2.1.3.1). Or, paradoxul este că Mozart e superior nu doar ca artist, cum am spus, ci chiar după criteriile etico-politice ale lui Wagner (22) legile din
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]