202,454 matches
-
la Baia Mare tinde să devină un reper important în inventarul activității profesionale a artiștilor, este o realitate pe care Bochiș a știut să o creeze și să o întrețină cu un profesionalism remarcabil. Acestui simpozion, devenit în timp un adevărat model pentru sculptura în aer liber, așa cum era odată Măgura Buzăului, Mircea Bochiș i-a adăugat, în ideea diversificării legăturilor instituției muzeale cu spațiul artistic, și componente care se consumă în interior, în sala de expoziție sau în sala de proiecție
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
București. Prin 1847-1848, Ion Ghica își încearcă și el puterile în construcția dificilă a acestui gen de scrieri, dar eșuează, lăsând numai un fragment, Istoria lui Alecu, rămas necunoscut, în manuscris, mai bine de un secol. Ion Ghica avea ca model romanul Jérôme Paturot ŕ la recherche d^une position sociale al lui Louis Reybaud. La stadiul de fragment a rămas și romanul Tainele inimii al lui Mihail Kogălniceanu, din care s-a publicat o mică parte în 1850, în ,Gazeta
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
Prin structura sa compozițională, de roman epistolar, Manoil adapta la noi modalitatea romanului practicat în epoca preromantismului și în prima perioadă a curentului romantic, de Goethe în Suferințele tânărului Werther, de Jean-Jacques Rousseau în Noua Eloisă, de Chateaubriand în René. Modelul lui Dimitrie Bolintineanu a fost, desigur, romanul epistolar al lui Goethe, pe care îl cunoștea bine, amintindu-l chiar în Manoil: ,Cum o văzui, făcui planul de a mi-o face metresă. Am înțăles că ea nu are sângele rece
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
construcția finală, care este expoziția însăși, că ideea fundamentală este mai curînd una din domeniul cosmogoniei decît al artei; anume afirmația că orice structură, unitară ca mecanism văzut din afară și perfect coerentă ca metabolism intern, este armonizarea înaltă, după modelul cosmic, a unui număr infinit de entități particulare. Astfel, arhitectura de forme și de imagini a Paulei Ribariu, sprijinită pe un repertoriu halucinant de semne și de reprezentări, în care lemnul, textila, hîrtia, efigia magică, ornamentica populară, însemnul eclezial, citatul
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
pe care pășește cu siguranță, fără maeștri (discuția se referă la nivelul prozei, nu al ideilor) și fără discipoli. Formula narativă cultivată cu obstinență de prozator este un soi de hiperrealism împănat cu elemente fantastice și/sau onirice. Până aici, modelul cel mai la îndemînă este proza sud-americană și, poate, mai mult decît aceasta, cinematografia iugoslavă din anii '80-'90 (filmele lui Emir Kusturica). Dincolo de acest cadru general, romanele lui Dan Stanca se ies din contingent prin marea lor densitate ideatică
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
mult decît atît, personajele romanului împrumută multe dintre trăsăturile și datele biografice ale unor persoane reale care, într-un fel sau altul s-au aflat în prim-planul actualității după căderea regimului comunist. Teofil Pascal este un personaj în care modelul Alexandru Paleologu sare în ochi: născut într-o familie boierească, bon viveur, posesor al unei originale filozofii a frivolității, fost deținut politic pînă la mijlocul anilor '60, eseist nu din cale afară de productiv, dar foarte rafinat, laureat al unui premiu de
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
Pavel Șușară Asemenea unei lumi complexe și unui model logic construit ireproșabil, cu toate componentele în stare de funcționare, opera lui Corneliu Baba dezvăluie o topografie clară și un traseu de lectură la fel de limpede. Construcția sa artistică are, mai întîi, o componentă exterioară, obiectivă, care se înscrie în ordinea
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
Corul este cea mai cumplită molimă care se poate abate asupra unei literaturi, e mai rău decît mana pentru vie. Am mereu în urechi fraza nesuferită care mi se spunea din copilărie - o știți și dumneavoastră - ,toți avem nevoie de modele! E important cum te orientezi în alegerea modelului!" Vă mărturisesc sincer n-am simțit niciodată nevoia unui model, cum n-am simțit nevoia unui frate, m-a ferit Dumnezeu, iar modelul nu ți-l alegi, el dă singur buzna în
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
poate abate asupra unei literaturi, e mai rău decît mana pentru vie. Am mereu în urechi fraza nesuferită care mi se spunea din copilărie - o știți și dumneavoastră - ,toți avem nevoie de modele! E important cum te orientezi în alegerea modelului!" Vă mărturisesc sincer n-am simțit niciodată nevoia unui model, cum n-am simțit nevoia unui frate, m-a ferit Dumnezeu, iar modelul nu ți-l alegi, el dă singur buzna în intimitatea ta dacă găsește fotoliul potrivit ți se
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
pentru vie. Am mereu în urechi fraza nesuferită care mi se spunea din copilărie - o știți și dumneavoastră - ,toți avem nevoie de modele! E important cum te orientezi în alegerea modelului!" Vă mărturisesc sincer n-am simțit niciodată nevoia unui model, cum n-am simțit nevoia unui frate, m-a ferit Dumnezeu, iar modelul nu ți-l alegi, el dă singur buzna în intimitatea ta dacă găsește fotoliul potrivit ți se instalează confortabil, fără să te întrebe dacă te culci la
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
copilărie - o știți și dumneavoastră - ,toți avem nevoie de modele! E important cum te orientezi în alegerea modelului!" Vă mărturisesc sincer n-am simțit niciodată nevoia unui model, cum n-am simțit nevoia unui frate, m-a ferit Dumnezeu, iar modelul nu ți-l alegi, el dă singur buzna în intimitatea ta dacă găsește fotoliul potrivit ți se instalează confortabil, fără să te întrebe dacă te culci la aceeași oră cu el și nici dacă îți place deodorantul lui. Cum să
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
statică, portret, compoziție etc. -, Dan Bota a căutat permanent soluții de evaziune din enunțurile preexistente, dar a păstrat continuu distanța optimă față de logica lor elementară. Astfel, pictura lui se manifestă pe un interval larg, cînd mai aproape de sursa obiectivă, de modelul în funcție la un moment dat, cînd mai aproape de expresia suficientă șieși, de subiectivitatea în plină expansiune, însă mecanismele de reglare a distanței sînt atît de subtil manevrate încît imaginea evită spectaculos atît retorica realului nemijlocit, cît și dezagregarea, fuga
Expresivitatea contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11288_a_12613]
-
pentru scriitorul român: că ne aflăm departe de principalele drumuri culturale ale lumii, că n-avem o concepție clară despre lumea în care trăim, că suntem complet dezinformați în ce privește ideile artistice ale momentului, că suntem incapabili de-a propune un model simplu, eficient, convingător de exprimare. Recunosc, a te privi într-o astfel de oglindă poate fi deprimant. Dar, pe de altă parte, dacă n-o faci, de ce mai continui să scrii? Pe cine minți, publicând carte subvenționată după carte subvenționată
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
o ,altă groapă". De când, domnule Vieru, matricea care ne-a dat viață tuturor este ,o groapă"?!! în ,P.S."-ul aceluiași pamflet insistați să fie republicată în ,L.A." o ,tabletă sclipitoare", selectată chiar de Dvs. din presa bucureșteană, dând-o drept model de atitudine față de ,elitele valahe". Noi însă considerăm această tabletă (,Mare, mare de tot" - Răzvan Ioan Boanchiș, în ,7 Plus") drept o nouă formă de barbarie proletcultistă. Inspirați de asemenea mesaje, ortacii lui Miron Cosma au maltratat și umilit intelectualii
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
tema puterii și a căilor prin care aceasta poate fi exercitată, inclusiv dominația fizică, ajungînd pînă la controlul total asupra celuilalt, fără a exclude chiar nivelul sexualității. Trimiterile livrești sînt multiple, iar impresia de déja vu este covîrșitoare. Pe lîngă modelul Breban, amintit înainte, prefațatorul, cărții, Paul Cernat, mai amintește de Dostoievski, Camus, Kafka, Strindberg, Nietzsche, la care ar trebui adăugat, obligatoriu, Ignatiu de Loyola. Monologul gardianului este o nesfîrșită confesiune despre frustrare (în fond ce este gardianul dacă nu un
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
și n-au unde dacă vor carte de angajat. Unii și-au încercat norocul în cîte-o afacere și au dat faliment. Cei care au reușit și-au luat zborul din categoria asta. Dar într-un oraș care trebuia să fie modelul industrializării și în care s-au pompat oameni decenii la rînd, mulți aduși de la țară și calificați " la locul de muncă", nu le poți cere tuturor să aibă geniul afacerilor. Iar dacă pentru acești oameni nu există soluție, mi se
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
care nu e loc, nicidecum, de rutină și de plictiseală. Nici de repetiții supărătoare. Și, să nu-ți vină să crezi, aproape nici de umbre. Cu fața spre trecut e, dincolo de cîteva nădufuri trecătoare, o carte cu prieteni. Și cu modele. De-or fi oameni, de-or fi scrieri, întregesc, deopotrivă, aceeași pinacotecă de ,icoane". Vreau să spun că n-are prea mult a face, jurnalul unei mondenități filtrate pe care Ion Papuc îl ține, cu așezarea, foarte abruptă, a unor
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
-o deja) intelectualii români în două tabere, Mircea Cărtărescu e rîvnit de ambele părți ca posibil tovarăș de ideologie și văzut ca un prețios capital ideologic încă neinvestit. Așa se face că mai acum cîțiva ani a fost opus, forțat, ,modelului Patapievici", mai nou speculîndu-se, dimpotrivă, adjudecarea lui în sensul contrar. Fiind un volum cu articole de atitudine politică și culturală, poți spera că vei intui sau chiar afla din gura lui simpatiile ideologice. Dar să vedem despre ce scrie Cărtărescu
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
o pregătire reflexivă a posibilei sale (re)veniri. Poetul este recunoscut de către gânditor în dimensiunea sa profund reflexivă și ca atare el îi este partener pe această cale a pregătirii unei reaproprieri a esenței umanului. Noica și ilustrările literare ale modelului ontologic Să trecem acum la Noica, la care vom găsi similitudini mai degrabă cu primul Heidegger decât cu al doilea. Noica abordează și el, ,în interes de serviciu" - se subînțelege: în calitate de filozof - anumite piese literare 5. Este vorba de un
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
viziune ontologică determinată, căreia piesa literară să i se plieze. Sintaxa situației este similară celei heideggeriene: așa cum fabula grijii era chemată să ilustreze construcția ontologică heideggeriană, tot așa și cele două piese literare discutate de Noica sunt chemate să ilustreze modelul ontologic IDG: individual - determinații - general. Acest model ontologic arată în ce constă ființa împlinită și care sunt posibilele sale eșecuri: nu se ajunge la ființă deplină decât dacă un individual există întru un general și dacă această existență întru se
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
i se plieze. Sintaxa situației este similară celei heideggeriene: așa cum fabula grijii era chemată să ilustreze construcția ontologică heideggeriană, tot așa și cele două piese literare discutate de Noica sunt chemate să ilustreze modelul ontologic IDG: individual - determinații - general. Acest model ontologic arată în ce constă ființa împlinită și care sunt posibilele sale eșecuri: nu se ajunge la ființă deplină decât dacă un individual există întru un general și dacă această existență întru se configurează printr-o serie de determinații concrete
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
o serie de determinații concrete, care leagă individualul de general, care-i înlănțuie într-o co-apartenență esențială. Prin aceste ilustrări literare, nu este însă vorba de o simplă reduplicare la nivel sensibil a ceea ce fusese spus la nivel pur conceptual. Modelul ontologic însuși va fi îmbogățit, o serie de situații noi ivindu-se. Luceafărul, de exemplu, va ilustra neîmplinirea modelului ontologic, prin eșecul generalului (Sentimentul românesc..., pp. 89-103). Va fi vorba de neputința generalului (adică Luceafărul) de a se fixa într-
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
ilustrări literare, nu este însă vorba de o simplă reduplicare la nivel sensibil a ceea ce fusese spus la nivel pur conceptual. Modelul ontologic însuși va fi îmbogățit, o serie de situații noi ivindu-se. Luceafărul, de exemplu, va ilustra neîmplinirea modelului ontologic, prin eșecul generalului (Sentimentul românesc..., pp. 89-103). Va fi vorba de neputința generalului (adică Luceafărul) de a se fixa într-un individual (prea-frumoasa fată), prin non-corespondența determinațiilor lor. Noica spune foarte frumos: ,o natură generală ș...ț își dă
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
spune foarte frumos: ,o natură generală ș...ț își dă toate determinațiile ce îi sunt în putință; o natură individuală ș...ț o întâmpină cu determinațiile ei, cu chemarea și dăruirea de sine -, dar determinațiile lor nu se întâlnesc și modelul ontologic nu se împlinește. Sau, în termenii modulațiilor românești ale ființei: un ŤVa fi fiindť, în legănarea sa din lumea generalului și un ŤAr fi să fieť, în legănarea sa din lumea individualului, își întind mâna - dar mâinile lor nu
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
dar mâinile lor nu se prind" (Sentimentul românesc..., p. 93). Noica adaugă: ,Lumea necesității și cea a contingenței nu s-au întâlnit. Dar s-au căutat" (Sentimentul românesc..., p. 99). În schimb, basmul Tinerețe fără bătrânețe vine să ilustreze reușita modelului ontologic (Sentimentul românesc..., pp. 103-133). Căci Făt-Frumos este individualul care vrea cu tot dinadinsul să iasă din ordinea devenirii întru devenire (împărăția tatălui său) și să intre în ordinea superioară a devenirii întru ființă. Este vorba de o ordine superioară
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]