214 matches
-
Săvuică. Mai exact, au ținut conferințe pe tema imaginii. Cum, adică, să procedeze viitorii guvernanți ca să-și construiască o imagine publică favorabilă. Cum să se îmbrace, bunăoară. Printre multe sugestii prețioase oferite de invitați, se detașează recomandările Irinei Schrotter, cunoscuta modistă: supărată pe presă, Irina le-a spus junilor (ne)corupți (încă) de la Amara că pixul (ziaristului!) nu face doi bani; adevărații politicieni (fie și cu caș la gură) se înarmează cu stilouri Mont Blanc. Oare ce să facă cu ele
Politică și modă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14940_a_16265]
-
și nu doar sentimentale a acesteia. Există o dimensiune carnavalescă în romanul Danei Dumitriu, care nu ține atît de frecventa temă a lumii ca spectacol, cît de un mod specific de a percepe realitatea, caracterizînd, fără excepție, toate personajele, de la „modista” Fany Tippi, la Sașa și Ion Ghica însuși; atmosfera carnavalescă este întreținută prin aspectele exterioare ale vieții mondene din Bucureștii timpului (baluri, întîlniri, plimbări cu trăsura, toalete, culoare de epocă, intrigi, bîrfe, interminabile discuții, jocuri de șah), ca și prin
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
inima". Romanul-feroviar Claudius Bombarnac și romanul-danubian Frumoasa Dunăre galbenă, sunt ultimele două scrieri ale lui Jules Verne care încorporează elemente românești. în prima românului Claudius Bombarnac, reporter la "XX Sičcle", i se alătură pe traseul transasiatic (Tiflis-Pekin) alți conaționali, frumoasa modistă Zinca, "o blondă de 22-23 de ani, cu ochii negri caracteristici tipului românesc" și logodnicul acesteia Kinko (probabil Cincu, notează I.H.), personaje pitorești prezentate de autor cu vizibilă simpatie. în Frumoasa Dunăre galbenă (într-o primă versiune: Pilotul de pe Dunăre
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
și-l concedie, excedat. Și Arthur merse înapoi, în ducatul său de baștină. Aici începu să întrebe în stânga și-n dreapta ce vor femeile. Răspunsuri, vorba-ceea, câtă frunză, câtă iarbă. Făcu un adevărat studiu de marketing printre contese, curtezane, bucătărese, modiste, lenjerese, translatoare, recepționere, senatoare, directoare de bancă, purtătoare de cuvânt etc., chiar printre surorile lui - prințesele. Toate răspunsurile erau șovăielnice, de nu puteai trage o concluzie. În ultima zi a lunii, disperat, mai făcu o ultimă încercare. Merse la vrăjitoarea
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
Cristian Teodorescu Pe ascuns și nu prea, Cici modista cîștiga bani frumoși de la fetele din deal. Nu le chema la atelier să le ia măsura de teamă să nu-și piardă celelalte cliente din oraș. Își făcea ea drum la stabiliment, dis de dimineață, cu birja, cînd străzile erau
Austeritate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6940_a_8265]
-
ia măsura de teamă să nu-și piardă celelalte cliente din oraș. Își făcea ea drum la stabiliment, dis de dimineață, cu birja, cînd străzile erau pustii. O întîmpina dna Sorica însăși, înaltă și încă subțire în talie. După calculele modistei, Sorica trecuse bine de 50 de ani, dar n-avea decît vreo cîteva fire albe în părul ei negru-albăstrui. Își păstrase în obraji frăgezimea cu care venise acum 20 de ani împreună cu patru fete și cumpărase hotelul lui Chelu. Afacerea
Austeritate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6940_a_8265]
-
care munceau, în felul lor, în hotelul ei în care se închiriau camere cu ora. Dezamăgită că nici primarul n-o ajuta și că șeful de post îi spunea că nu-i poate aresta pe ruși, Sorica o întreabă pe modistă, care se lăuda că e feministă, cu vederi socialiste, dacă nu le-ar primi în rînd cu ea și pe fetele ei. O iau căldurile pe Cici cînd se gîndește că le-ar putea mîngîia și altfel decît atunci cînd
Austeritate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6940_a_8265]
-
femeile care se îndeletnicesc cu așa ceva. Adică, o contrazice Sorica, Cici nu voia să primească prostituate în mișcarea asta de frică să nu se afle în oraș că feminismul ei era susținut de ele și să se facă de rîs. Modista nu se lasă nici ea: dacă feminismul ar fi fost mai puternic, le-ar fi luat sub aripă și pe angajatele dnei Sorica, dar, așa, n-ar fi zis tot orașul că era un sindicat al prostituatelor? Au ieșit vreo
Austeritate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6940_a_8265]
-
s-a sărutat fierbinte cu Daniela Nane într-un film de Sergiu Nicolaescu, așa, ca pentru revistele destinate bărbaților, după aceea - cei care se iubesc se tachinează, spune subțire, francezul -, s-au luat la bătaie, se ceartă și cu o modistă care i-a făcut "numeroase rochii", s-a răstit la "zîna" surprizelor, l-a atacat pe Mircea Badea, a luat-o "la mișto" pe Adriana Bahmuțeanu, face un scandal la restaurant pentru că e convinsă că "ziariștii i-au îmbătat fostul
Rating și tiraj pe vii, bolnavi și morți by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6944_a_8269]
-
Iulia dorinței până într-atât, încât îi golise numele de sâni și coapse, rochie galbenă și găleată roșie, ora șapte fără zece. În numele rotund dormea în întuneric însăși esența feminității. Nu supusă și savurându-și suferințele din amor, ca micile modiste, nici vicioasă, cu răsfățuri și isterii, ca doamnele mature, nici mămoasă și cicălitoare, ca burghezele bovarice. ŤAltceva, altceva, în întuneric, caldť, scanda gândul lui, în care pătrunsese, fără nici o intervenție a conștiinței, aerul proaspăt, devastator adus de Iulia. În seara
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
Musica: să mă compare ele de la spate? Fănică, mai dezmeticit: Mergem la București. să-ți comanzi! Cînd om ține noi restaurantul din Gara de Nord! Că așa, mă duceam la Slobozia, la tanti Lucica, săraca. În oraș erau trei croitorese și o modistă, dna Jeni, la care se ducea șefuleasa gării și doamnele cu pretenții. Turcoaica Sabye dăduse faliment, de nu mai avea cine să le facă șălvăruți celor cîtorva femei pioase care nu ieșeau din vorba imamului, dar nu oftau prea tare
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
trei croitorese lucrau acasă foi cu moș și babă, fuste și rochii de toată ziua. Știau să facă rochii de mireasă și pentru ocazii și visau să-și deschidă atelier, cu manechine în vitrină și cu ucenice, ca madam Jeni. Modista divorțase de vreo cinci ani, după 18 luni de căsnicie agitată cu avocatul Chiraleu, care și plecase după aceeea din Medgidia. Băiat de familie bună, arătos și cu relații, dar concepțiile lui intime erau, să mă scuzați, madam Musica, de
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
le luase de pricopseală. Asta n-o împiedica să aibă legături cu socialiștii de la Constanța și cu cele cîteva feministe mai răsărite din țară, ca să ceară dreptul de vot pentru femei. Se suie Virginica în birjă și se duce la modistă. O găsește ocupată cu alte doamne. În loc să se așeze pe canapeaua confidențelor, alături de celelalte reprezentante ale culubului select, dă fuga la restaurant, să supravegheze bucătăresele și, dacă era vreun caz de ceva, să pună și ea mîna la curățat cartofi
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
așeze pe canapeaua confidențelor, alături de celelalte reprezentante ale culubului select, dă fuga la restaurant, să supravegheze bucătăresele și, dacă era vreun caz de ceva, să pună și ea mîna la curățat cartofi și la pregătit o gustare. Se întoarce la modistă mai pe după-amiază și Jeni îi ia măsurile după ce cad de acord asupra unei rochii, sablu, de mătase, culoarea Virginicăi, cu volănașe și cu o eșarfă, asortată. Și din spate o să dea bine? O să cadă minunat! Și nici n-o să
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
din spate o să dea bine? O să cadă minunat! Și nici n-o să fie nevoie de multe probe, madam Theodorescu. Nu sînteți grasă, aveți talie și ținută - Virginica, stai dreaptă! și-a amintit ea vocile mătușilor de la Ada Kaleh. Pentru măsurătorile modistei își pusese chiloții cu dantelă pe care nu-i îmbrăcase niciodată. Jeni o înconjura mîngîietor cu centimetrul, peste țîțe, pe la mijloc, iar cînd îi luase măsura curului, o atinsese și cu mîna, nu numai cu centimetrul. Ce rotunjime impecabilă! Seara
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
diamantului: Azi mă vedeți aici În spatele acestui pupitru incomod, Abrutizat de monotonia Celor cinci sute de ore săptămânale. Epitaf De statură mijlocie, Cu o voce nici subțire nici groasă, Fiul cel mare al unui profesor de primară Și al unei modiste obscure; Slăbănog din naștere Deși amator de o masă bună; Cu obraji supți Și cu urechi mai degrabă mari; Cu o față pătrată Pe care ochii abia se deschid Și un nas de boxer mulatru Coborând spre o gură de
Premiul Cervantes pentru un antipoet by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4636_a_5961]
-
Paște, șofer, Pompilia Goicea, pensionară, Justin Marchiș, preot paroh, Cătălina Ignat, studentă la Psihologie, Alexandru Beldiman, arhitect, Horia Bernea, pictor, Mirjam Korber-Bercovici, pediatru-oncolog, Gabriela Maci-Huzuneanu, fostă handbalistă, femeie de afaceri, Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Gianina lui Manșonică, modistă ot Sintești, Marina Roman, căpitan la Serviciul de prevenire a criminalității din cadrul Inspectoratului General al Poliției, Monica Pop, directoarea Spitalului Clinic de Oftalmologie, Irina Nicolau, etnolog, Hans Herbert Gruenwald, ziarist ARD, baroana Emma Nicholson of Winterbourne, Liliana Andronescu, directoare a
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
importanți exegeți ai artelor plastice din secolul al XXlea, a susținut în culegerea de studii intitulată Despre arta modernă că există o relație între lipsa culorii și lucrări „ambițioase și complexe, cu multe personaje”, dând ca exemplu patru tablouri - Atelierul modistei(1926), Guernica (1937), Le Charnier/ Groapa comună (1944-1945) și Las Meninas (prima variantă din 1957) - dintre care trei și schițe pentru Guernica sunt incluse în expoziția de la Guggenheim... Artistul a evitat culoarea atunci când era confruntat cu probleme dificile de formă
Picasso în alb și negru by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3969_a_5294]
-
Alexandrovna, fiica țarului Alexandru al II-lea, însă oricât de entuziaste, primirile și banchetele încep să o plictisească, aducând-o uneori la disperare. În vizita pe care o face la Paris, eleganta femeie își petrece destul timp la croitorese și modiste, unde "prețurile sunt absolut cumplite", "cel mai mic lucru este ruinător". Deși regină, ea nu dispunea de fonduri prea mari (bijuteriile fuseseră trimise în Rusia cu întreg tezaurul, în discuție și azi), încât chiar în țară, la o expoziție, dorind
Jurnalul Reginei Maria by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12428_a_13753]
-
Domnul Arghezi nu era pregătit pentru asemenea îndrăzneli. Ambiția domniei-sale de a ne da din strofă sonoră chipul indiferent al lucrurilor, și nu aceste lucruri în absolutul lor, nu-și dă, în cele din urmă, dificultăți altele decât își îngăduiește modista, creatoare de flori de sârmă. Totuși, ideile plein-air ale d-lui Arghezi au izbutit să facă din d-sa pe alocurea un semănătoristo-poporanist reușit. Viața românească îl revendică cu drept cuvânt. Majoritatea Cuvintelor potrivite, când nu sunt ortodoxe (în felul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
printre invitații doctorului. De dragul femeii, Eminescu acceptase și acum amândoi se gândeau la tualete. Cu câteva zile înainte, Veronica, cu ultimele economii trecu pe la Marele magazin de mode și-și alese o rochie pe gusturile ei; plăti patroana, reugând-o pe modistă să i-o aducă la Pensiunea Lovenbach. Stabilise cu modista modificările croielii rochiei: îi ceru decolteul ceva mai mare și garnisit pe toată linia cu panglică roz și cu pliurile ceva mai late. Eminescu își mai cumpără un frac și
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
se gândeau la tualete. Cu câteva zile înainte, Veronica, cu ultimele economii trecu pe la Marele magazin de mode și-și alese o rochie pe gusturile ei; plăti patroana, reugând-o pe modistă să i-o aducă la Pensiunea Lovenbach. Stabilise cu modista modificările croielii rochiei: îi ceru decolteul ceva mai mare și garnisit pe toată linia cu panglică roz și cu pliurile ceva mai late. Eminescu își mai cumpără un frac și o pereche de pantofi de vară. La ora fixată, Mihai
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
răsare . Își intră-ncet liniștea in drepturi și zorii slugile trezesc E ora cănd muncesc argații ,cucoanele se odihnesc . Se aude calm un sacagiu ce trece singur pe ulite : -Apă proaspătă avem, pentru boieri ,pentru domnițe ! Zarzavagii ,lăptari ,băcani ,brutari ,modiste și țărani Cu toții-ncep o altă zi de muncă, pe strada Lipscani . Doar un boier rămas azi-noapte falit ,prieten cu-n pahar, Oprește-n stradă o trăsură : la bulivar birjar ,la bulivar ! Referință Bibliografică: Vremuri trecute / Adriana Papuc : Confluențe Literare
VREMURI TRECUTE de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374799_a_376128]
-
un deschizător de drumuri, ci primul nostru scriitor complet, cu operă demnă de a fi menținută real și nu doar ipotetic, în toate cele trei compartimente ale ei: poezie, teatru și proză. I. NEGOIȚESCU SCRIERI: Farmazonul din Hârlău, Iași, 1841; Modista și cinovnicul, Iași, 1841; Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului, Iași, 1844; Creditorii, Iași, 1845; Un rămășag, Iași, 1846; Piatra din casă, Iași, 1847; Nunta țărănească, Iași, 1850; Repertoriul dramatic a d-lui..., I, Iași, 1852; Poezii poporale. Balade
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
și „Buchetiera” lui Paul de Kock și Valory, „La Double échelle” a lui Planard și „Scara mâței” a lui Alecsandri, Gr. Pleșoianu și La Harpe, Ion Breazu, Timotei Cipariu și Italia, Ion Horia Rădulescu, Modelul francez al comediei „Cinovnicul și modista” de V. Alecsandri, Emil Turdeanu, „Oscar of Alva” de Lord Byron. Izvoare apusene și reflexe românești). Sunt de menționat și lucrările ce se referă la influențe și contribuții străine privind mișcarea culturală românească (D. Popovici, Studii franco-române, I. Horia Rădulescu
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]