149 matches
-
nimic. nici la crâșmă lumea nu se mai îndeasă, în butoi nici mustul nu mai dă să fiarbă. încă e, pe dealuri, poamă neculeasă și, prin părul negru, brum a st ă în barbă. pe drumuri, nu mai cântă niciun moftangiu, că nu mai bea rachia cu borcanul. prin sate, numai popa umblă, fustangiu; pârleazul îl mai sare, doar, curcanul. a stat, toată ziua, mama la portiță; l-a visat, azinoapte, pe fiul cel mic. lacrima îi cade pe o dumitriță
A STAT TOATĂ ZIUA MAMA LA PORTIŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 by http://confluente.ro/A_stat_toata_ziua_mama_la_portita_george_safir_1347434849.html [Corola-blog/BlogPost/343817_a_345146]
-
restaurator Stelian Onica) Ora 12.00, 15.00, 18.00- tur ghidat exteriorul Castelului Ora 12.00, 15.00, 17.00- atelier creativ pentru copii Ora 13.00- prânz Ora 14.00, 16.00 - teatru în aer liber Cocoane, mofturi, moftangii după I.L.Caragiale (prezintă trupa Școlii de Teatru ProfessArt Iași), partea I și a II-a Ora 15.00 - atelier de improvizație teatrală (cu actrița Luiza Cupceac de la Școala de Teatru ProfessArt Iași) Ora 19.00 - dineu festiv (invitat special
CASTELUL MICLĂUŞENI VĂ INVITĂ ÎNTR-O „CĂLĂTORIE LA 1900” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1407995450.html [Corola-blog/BlogPost/372185_a_373514]
-
Ziua a II-a, Duminică, 7 septembrie Ora 11.00, 16.00- tur ghidat exteriorul Castelului Ora 12.00, 16.00- atelier creativ pentru copii Ora 13.00- prânz Ora 14.00, 17.00 - teatru în aer liber Cocoane, mofturi, moftangii după I.L.Caragiale (prezintă trupa Școlii de Teatru ProfessArt Iași), partea I și a II-a Ora 14.30 - parada costumelor de epocă Ora 15.00 - parada cailor Ora 17.30 - Închiderea evenimentului În intervalul orar 10.30 - 19.00
CASTELUL MICLĂUŞENI VĂ INVITĂ ÎNTR-O „CĂLĂTORIE LA 1900” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1407995450.html [Corola-blog/BlogPost/372185_a_373514]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > „MOFTANGIUL” CARAGIALE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 651 din 12 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului ( sub auspiciile anului Caragiale) Moftul la Caragiale a devenit un laitmotiv. Moftul, zice Caragiale, ne reprezintă precum vendettape italieni și spleenulpe britanici. E
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_moftangiul_caragiale_ion_ionescu_bucovu_1350062966.html [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
cea mai teribilă realitate își pierde consistența, dezumflându-se aidoma unui balon de săpun atins de vârful unui ac. Și unde pui că noutatea este principala victimă a minimalizatorului. Orice inițiativă este întâmpinată cu neîncredere, cu suspiciune. Se pare că moftangiul este un leneș iremediabil, un incult, plictisit, care refuză să intre într-un dialog serios cu partenerul. Tot ce e nou cade în derizoriu. Nu cumva Caragiale aparține acelei direcții potrivnice schimbării, un fel de „ dușman al liberalismului” împrumutat? El
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_moftangiul_caragiale_ion_ionescu_bucovu_1350062966.html [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
pe care însuși a zămislit-o? Și ce va fi văzut el acolo? Ideea înrudirii autorului cu personajele sale e veche. Se zice că înainte de a parodia un stil de viață, trebuie să fi fost rodul acesteia. Este Caragiale un „moftangiu” ca și personajele sale? „Grecul” Caragiale vine din ținuturile Eladei unde drama și comedia au fost la ele acasă încă din antichitate. Se zice că noi trăim în spiritul lui Caragiale și visăm în spiritul lui Emiescu. Suntem acizi, dar
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_moftangiul_caragiale_ion_ionescu_bucovu_1350062966.html [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
fie o problemă de sociologie a poporului român? Sau tot un moft? Caragiale i-a oferit publicului exact ce îi trebuia: lucruri simple, ușor digerabile, un fel de circ pe pâine, scene comico-tragice care „au prins” la marea masă de „moftangii”. Adică„Momente și schițe” în care se regăsesc tote racilele poporului român. Citiți „Moftul român” și-aveți să găsiți toate „mofturile” noastre naționale de la ”Românii verzi” până la„Politica zilii”. Prof. ION IONESCU-BUCOVU Referință Bibliografică: „MOFTANGIUL” CARAGIALE / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_moftangiul_caragiale_ion_ionescu_bucovu_1350062966.html [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
prins” la marea masă de „moftangii”. Adică„Momente și schițe” în care se regăsesc tote racilele poporului român. Citiți „Moftul român” și-aveți să găsiți toate „mofturile” noastre naționale de la ”Românii verzi” până la„Politica zilii”. Prof. ION IONESCU-BUCOVU Referință Bibliografică: „MOFTANGIUL” CARAGIALE / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 651, Anul II, 12 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_moftangiul_caragiale_ion_ionescu_bucovu_1350062966.html [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
Cei trei puseseră la cale să scrie și o „ Gramatică”, împărțindu-și rolurile, Eminescu- etimologia, Caragiale cu sintaxa și Slavici cu topica, proiect care nu s-a finalizat niciodată. Ca să învețe de la Eminescu, Caragiale juca rolul lui „gică-contra” tratând drept moftangii pe Kant și pe Schopenhauer, ascultând pe Eminescu cu adevărate lecții de filozofie. După ceasuri lungi în redacție ei se căutau și prin oraș, izolându-se la nesfârșite taclale. Cei doi își câștigaseră întietatea și la Junimea, unde, cu toate că erau
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Caragiale_si_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1340890915.html [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
20.30 Teatrul Odeon, Sala Mare - Ținuturile joase de Herta Müller, regia Niky Wolcz, Teatrul German de Stat Timișoara - 1h 45min fără pauză / De toate pentru toți 22.20 Radio România Cultural - Mofturi de I.L. Caragiale (fragmente din Moftul român, Moftangii, Politică, Temă și variațiuni, Gogoși, Mitică, Diverse, Eclipse, Telegrame, Succesul „Moftului român”), realizatori Costin Tuchilă și Vasile Manta, Radio România Cultural - 1h 18min / FNT On Air Vineri, 2 noiembrie 10.30 Serendipity - Spectacolul muzicii de teatru / Divanele FNT 11.00
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a by http://uzp.org.ro/festivalul-national-de-teatru-editia-a-xxii-a/ [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
mare de cuvinte jignitoare, dovadă a disponibilității extraordinare de care dispune limba română pentru a exprima disprețul față de o persoană: „niște papugii ... niște scârța-scârța pe hârtie!”, „un ăla ... un prăpădit de amploiat”, „bagabont”, „un bagabont de amploiat”, „un coate-goale”, „mațe-fripte”, „moftangiu”, „pungaș”. Sunt cuvinte de origini diferite și cu o vechime diferită în limba română. Cele mai multe sunt formate în limba română prin mijloace interne. Moftangiu este format prin derivare, prin adăugarea sufixului de origine turcă -angiu la substantivul moft tot de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
pe hârtie!”, „un ăla ... un prăpădit de amploiat”, „bagabont”, „un bagabont de amploiat”, „un coate-goale”, „mațe-fripte”, „moftangiu”, „pungaș”. Sunt cuvinte de origini diferite și cu o vechime diferită în limba română. Cele mai multe sunt formate în limba română prin mijloace interne. Moftangiu este format prin derivare, prin adăugarea sufixului de origine turcă -angiu la substantivul moft tot de origine turcă, atât sufixul cât și baza având o conotație negativă foarte puternică, iar pungaș de la pungă și sufixul de origine slavă cu o
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
conversiune de la verbul a frige provenit din lat. frigere. Din punct de vedere semantic cuvintele amintite denumesc: ocupația de funcționar în care este încadrat tânărul de către jupân Dumitrache: scârța-scârța pe hârtie, amploiat, sărăcia: coate-goale, mațe-fripte, un prăpădit, josnicia, înșelătoria, neseriozitatea: moftangiu, pungaș, papugiu. Din replicile lui jupân Dumitrache se conturează o antiteză clară între lumea negustorilor și cea a funcționarilor către care el privește cu dispreț. Valoarea depreciativă a cuvintelor prin care este caracterizat Rică Venturiano este sporită de folosirea lor
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
negustorilor și cea a funcționarilor către care el privește cu dispreț. Valoarea depreciativă a cuvintelor prin care este caracterizat Rică Venturiano este sporită de folosirea lor repetat în replici diferite sau prin înșiruire în același context: „Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul, pe mațe-fripte, domnule! Fir-ai al dracului de pungaș! ... Bagabontul, nene, cu sticlele-n ochi, cu giubenul în cap și cu basmaua iac-așa scoasă.”; „Ei! Apucăm pe la Sfântul Ionică ca să ieșim pe Podul-de-pământ, - papugiul cât colea după noi; ieșim
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
sticlele-n ochi, cu giubenul în cap și cu basmaua iac-așa scoasă.”; „Ei! Apucăm pe la Sfântul Ionică ca să ieșim pe Podul-de-pământ, - papugiul cât colea după noi; ieșim în dosul Agiei, -coate-goale după noi; ajungem la Sfântul Ilie în Gorgani, - moftangiul după noi; mergem pe la Mihai-Vodă ca să apucăm spre Stabilament, - mațe-fripte după noi ... Când i se adresează direct lui Rică Venturiano, Jupân Dumitrache folosește franțuzismul la modă, musiu. Întrebarea este de ce din mulțimea apelativelor prezente în opera lui Caragiale: nene, frate
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Măi rupeam un an și-o filă, Scuturând în mare pripa, Devenind copilă. Toată înțelepciunea mea Din străbuni, greu adunată, Ceas cu ceas se dilua, De timp ușurată. M-am aflat într-un târziu, Covrig adunată, Când, în parc, un moftangiu Săruta o fată! Referință Bibliografica: CEAS INVERS / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CEAS INVERS de DORA PASCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1464063744.html [Corola-blog/BlogPost/380922_a_382251]
-
într-o adaptare liber-schimbistă și o viziune regizorală ultra-progresistă. O lume "caraghioază" și "nifilistă" - copie fidelă a realității noastre - își nutrește emoțiunile cu politică și sex. Un spectacol curat Mălăele, o mare comèdie, cum n-a mai văzut Capitala, cu moftangiii și faliții ei. O producțiune în care veți întâlni persoane însemnate, vestiți artiști ai scenelor bucureștene. Așa cum toate generațiile au propria lor Scrisoare pierdută, Scrisoarea lui Horațiu Mălăele poate deveni spectacolul nostru, al celor care, deși am renunțat la răvășele
Caleidoscop teatral de primăvară by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105769_a_107061]
-
Apoi se încovrigi peste labele lor. Ca să le-ncălzească. Îndrăznii la urechea lui nea Martin: - Dumnealor vin direct de la vânătoare? - Ei, ași! De la grădina zoologică. Niște plictisiți și fandosiți! Cușcă... confortabilă... ciolanul, ciolan...Și nu pot să-l sufăr pe moftangiul ăsta de Lup! Mă rog, ce urmărește dumnealui? Un ciolan mai mare? O cușcă mai luxoasă? Doar n-o fi vrând să locuiască în cușca leilor! - Am auzit că-i face curte leoaicei! chițăi veverița. - Da de unde! guiță purcelul. Leoaica
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Pastia” din Focșani. DVD-UL este realizat de casă de discuri „Euromusic Cluj Napoca” împreună cu echipa emisiunii „ Familia Favorit”, producător Valentina Herta din Constantă, iar întregul produs este susținut de „HIDROCONSTRUCȚIA” Ș.A BACĂU. Într-un decor doldora de mofturi, cu moftangii iluștri, în care valoarea piere pe o umbră desueta, e necesar să păstrăm în continuare viu spiritul unei lumi pitorești, iar farmecul cadențelor sale să se regăsească în acest peisaj, cu accentele-i boeme și sclipirile ludice. Căci tot ce
TOT CE-I ROMANESC NU PIERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Tot_ce_i_romanesc_nu_piere_rodica_elena_lupu_1363282563.html [Corola-blog/BlogPost/345249_a_346578]
-
Apoi se încovrigi peste labele lor. Ca să le-ncălzească. Îndrăznii la urechea lui nea Martin: - Dumnealor vin direct de la vânătoare? - Ei, ași! De la grădina zoologică. Niște plictisiți și fandosiți! Cușcă... confortabilă... ciolanul, ciolan...Și nu pot să-l sufăr pe moftangiul ăsta de Lup! Mă rog, ce urmărește dumnealui? Un ciolan mai mare? O cușcă mai luxoasă? Doar n-o fi vrând să locuiască în cușca leilor! - Am auzit că-i face curte leoaicei! chițăi veverița. - Da de unde! guiță purcelul. Leoaica
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1488393602.html [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
continua și în numerele viitoare ale revistei; În simetrie cu ”Ne mai auzim” proza scurtă a lui Dan Buciumeanu despre bip, Doamna Ileana Român după...hat, atîtea pagini( după spusele dânsei),în sfârșitul celor 20, da un OK hotărât - ”Softangiilor, moftangiilor sau tăcerii pe cale de dispariție” și ne avertizează spre binele general.... :” Trăim telegrafic, telegranic, telefonic și pauzați doar pentru reclame ”. În așteptarea unui ”Amfitrion” la fel de generos cu cititorii, nu putem să nu remarcam privirea grafică a Dl. Valentin Vasilescu în
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA. CRONICĂ- AMFITRION. REVISTĂ DE CULTURĂ FONDATĂ ÎN 1995, IUNIE 2015, 90 DE PAGINI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1440144622.html [Corola-blog/BlogPost/376351_a_377680]
-
bandă aia din josul ecranului pe care curg știri sau cifre. înseamnă că erau destul de scunzi cei doi protagoniști dacă își făceau griji pt asta. Cum le știu Tache, Lache și Mache pe toate.. Așa, în spiritul lui Caragiale, cu moftangii și măsurători. Trist este că probabil o să ne alegem conducătorii direct după înălțime pentru că alte criterii oricum nu ne mai sunt de folos. Așa e românașul nostru, exact ca și Tache, Lache și alți asemenea, e lider înnăscut știe mereu
Istoria mentalităţilor pe verticală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82650_a_83975]
-
în public", de a „se răzbună în mod las", iar „libertatea pe care i-a oferit-o poporul a folosit-o vicios și viciat". Băsescu are, în opinia fostei sale consiliere, care a lucrat cu el zece ani, „natură de moftangiu", este o persoană neașteptat de influențabila", are „o postură paranoidă și autoritara". Pentru Traian Băsescu, menționează în cartea sa, Adriana Săftoiu, „umorile personale au contat mai mult decât orice proiect de țară", cele două instrumente pe care le folosește fiind
Adrian Năstase: Adriana Săftoiu uită diverse episoade, cum ar fi acuzațiile de fraudare a alegerilor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103565_a_104857]
-
Teodor, Norel, pe urmă și alții, care se tot amestecă în poveștile lor, ordonate la început, sînt alonjele prin care sporesc întîmplările satului. Odată pornită, acțiunea o ia domol la vale, împănată cu durerile nemților, nimeriți într-o țară de moftangii impertinenți, și cu durerile autoarei, ducîndu-și micul război cu arta literară. Nu, își face ea socoteala, lucrurile nu trebuie să pice ŕ la madam Hortensia, abia sugerate, e nevoie de fapte aici. Și sînt fapte, cu tot cu certificat de garanție. Punerile
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
1965), urmează Școala Superioară Teatrală „B. Sciukin” din Moscova (1965-1971). Devine actor la Teatrul Luceafărul din Chișinău, dar din 1980 optează pentru ipostaza de liber-profesionist. Colaborează ca autor, regizor și realizator de emisiuni de televiziune (Teatrul de miniaturi, La hanul moftangiilor, Mai în glumă, mai în serios); la radio este autorul unor emisiuni literare și al unor spectacole. Prima carte de nuvele a lui U., Dealul fetelor (1977), va fi urmată de Insula adolescenței (1980) și de Băiatul cu ghitara (1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290387_a_291716]