209 matches
-
Lobrichon nu mai este caracterizat în primul rând de înțelepciune și virtute, așa cum fusese cunoscută Héloďse la finele Evului Mediu, precum în celebra balada a lui François Villon: Oů est la trčs sage Héloďs,/ Pour qui fut châtré et puis moine/ Pierre Esbaillart ŕ Saint-Denis?/ Pour son amour eut ce malheur" sau în Român de la Roșe moralisé cler et net (1483) de Jean Molinet: ,Héloďse fut fort docte et de bon entendement, car elle portait le nom de Dieu". Față de corespondență
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
făptura ta se dezmorțește risipind pe jos / furnici uscate - și te soarbe blând pământul veșnic lăsând afară, un sloi de ramuri albe." (Pământul veșnic, 1977). La un moment dat, tot vag și depărtat, parcă Bacovia: "Prin târguri cu gene de moină, neam-de neamul meu, făpturi leșioase, / Treceau prin pereții somnambuli, strânși în sipetele lor, / pân'la a șaptea tăcere." Misticismul e spectaculos, cu ritmuri de psalm: "Nistrul sau Stixul / pe umerii tatălui tău l-ai trecut? Savuotul e-al morții.../ Și
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
fermecătorii Julia Roberts și Hugh Grant, Rhys Ifans - actor format la școala lui Shakespeare - și-a cîștigat și el simpatizanții săi. Dușmanul tău, tu însuți! Acest calambur aparține aceluiași Dumont, dar se verifică și pentru eroul filmului lui Yvan Le Moine Piticul roșu (Belgia, 1998), adaptare liberă după Michel Tournier. Frustrările de handicapat ale unui funcționar specializat în scrisori injurioase pentru procese de divorț dispar în grotesca aventură cu o Anita Ekberg de astă dată gulliverniană, nu felliniană. Pachidermul feminin demn
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > S-A SPART PRIMĂVARA Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului S-a spart primăvara care încolțise în noi plumbul iernii ne apasă ca o bucată bacoviană între toamnă, moină și nori de ploaie... ciutură urât mirositoare în care verdele se ascunde neputincios S-a răzgândit primăvara să renască în noi... în loc să arunce cu-n ghiocel a folosit un cataroi Ascult neliniștea din muzica de Bach, Beethoven, Mozart și-ți
S-A SPART PRIMĂVARA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380274_a_381603]
-
dacă în prima etapă intervenția obștii asupra exploatărilor agricole era aproape inexistentă, în următoarele etape ea se accentuează, iar deciziile operaționale devin din ce în ce mai reglementate de nivelul alegerii colective și chiar și de nivelul constituțional, după cum vom vedea mai jos. „Tehnica moinei sălbatice silvo-pastorale” este cel mai puțin reglementată și consta în punerea în valoare a unor terenuri defrișate din pădure și folosirea lor alternativă pentru producerea fânului și a cerealelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 271). Mai reglementat, „dubletul tehnic al
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sălbatice silvo-pastorale” este cel mai puțin reglementată și consta în punerea în valoare a unor terenuri defrișate din pădure și folosirea lor alternativă pentru producerea fânului și a cerealelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 271). Mai reglementat, „dubletul tehnic al moinei și desțelenirii permanente” constă în alternarea iarbă-cereale urmărită câțiva ani la rând fără un ritm precis, căutând a duce exploatarea locului până la completa lui secătuire și pregăting din vreme, prin desțelenire, alte noi terenuri. După desțelenire, se seamănă cereale, în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
alternarea culturilor și schimbarea destinației terenurilor pentru o perioadă de timp, după care reintrau în circuitul agricol. Tehnicile de exploatare a pământurilor se bazau pe o serie de reguli stabilite la nivelul operațional și la cel al alegerii colective. Tehnica moinei sălbatice silvo-pastorale presupune culturi alternative de cereale și fân. Tehnica este în moină datorită faptului că terenul nu putea fi exploatat permanent, ci trebuia părăsit un număr de ani. Nu exista o regulă precisă care să stabilească perioada de alternare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
reintrau în circuitul agricol. Tehnicile de exploatare a pământurilor se bazau pe o serie de reguli stabilite la nivelul operațional și la cel al alegerii colective. Tehnica moinei sălbatice silvo-pastorale presupune culturi alternative de cereale și fân. Tehnica este în moină datorită faptului că terenul nu putea fi exploatat permanent, ci trebuia părăsit un număr de ani. Nu exista o regulă precisă care să stabilească perioada de alternare dintre iarbă și cereale. În intervalul în care este părăsit, terenul este utilizat
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de alternare dintre iarbă și cereale. În intervalul în care este părăsit, terenul este utilizat ca loc de obținere a ierbii necesare hrănirii animalelor. De aici decurge caracterul pastoral al acestui tip de exploatare (Stahl, 1998, vol. I, p. 271). Moina sălbatică silvo-pastorală poate fi interpretată ca o regulă de cuprindere stabilită la nivelul operațional. Având în vedere faptul că modalitatea de alternare a culturilor nu era clar stabilită, această tehnică poate fi văzută și ca o simplă modalitate de rezolvare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
vedere faptul că modalitatea de alternare a culturilor nu era clar stabilită, această tehnică poate fi văzută și ca o simplă modalitate de rezolvare a problemei legate de incapacitatea de exploatare pe termen lung a unui teren. Dubletul tehnic al moinei și desțelenirii permanente consta în faptul că alternarea ierbii pentru păscut cu cultivarea cerealelor nu avea un ritm precis, ci se urmărea utilizarea terenului până la momentul în care acesta era complet secătuit. După mai multe utilizări, terenul era părăsit 10-15-20
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
utilizarea terenului până la momentul în care acesta era complet secătuit. După mai multe utilizări, terenul era părăsit 10-15-20 de ani pentru a se înierba. Între timp, pentru continuarea activităților agricole, se trecea la desțelenirea altui teren. Pe lângă lăsarea terenului în moină, tehnicile agricole moderne duceau la apariția pășunilor artificiale „în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamăna iarbă în ultima cereală a rotațiunilor” (Stahl, 1998, vol. I, p. 273). Tehnica folosirii agricole a închisorilor pastorale consta
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
stă să le asculte, să le depene, vedenii amestecate printre vederile de zi și de noapte. Un nelecuit, care-și cheamă condamnarea, putința de-a însemna ura, fără a o putea stăvili: "Îngere-lacrimă, lacrimă târfă,/ Nu-mi coase aripi de moină și cârpă./ Nu-mi lua 'ntunericul pentru o rază./ El vede. Ea halucinează.// Să nu dăm drum încă despletitelor furii!/ Ecoul ne spune pădurii/ Și chiar trădătoarele-mi șoapte/ M'or vinde-astănoapte...". Spaimă și secret, de "toate urile, toate nopțile
Chinuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7796_a_9121]
-
le primească, în 1989, fiul scriitorului. Boris Pasternak este și unul din redutabilii traducători din opera lui Shakespeare, Goethe, Verlaine, din poezia gruzină. Să faci rost de cerneală și să plângi! De februarie să scrii în bocet hohotitor, Cât huruitoarea moină de care fugi A neagră primăvară arde învăluitor. Să faci rost de trăsură. Plătind grivne, vreo șase, Prin zvon de clopot și-a roților bătăi de talere Să te transferi într-acolo, unde ploi tumultoase Decât cerneluri și lacrimi sunt
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
ni-i frânt, /el ție alinare-ți cere, /din leagăn până la mormânt. / Ascult în orele vegherii /cum picură balsam ceresc, și ca în filtrele durerii, /necazurile se topesc. / Și înțeleg, smerită Doină, /cum ajutat-ai pe părinți /să-moaie viforul în moină /în iadul lor de suferinți. Noi azi privim aceleași stele /și ascultăm același glas; /prinși la răscruci de vremuri grele, /nouă doar tu ne-ai mai rămas. (Christos bătut în cuie, Craiova, august 1950). Dumitru Oniga, desprins din mirificul bucovinean
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
firul, Îi refuzăm încrederii tot girul Și repede ne pomenim năprasnici. Se luptă crunt zenitul cu nadirul Și-n confruntare se vădesc amarnici, Doar noi rămânem resemnați și pașnici, Iar arma noastră e doar trandafirul. Când toamna ne amenință cu moina Și se răcește codru-ntreg și plaiul, Își pierde jocul mingile și oina, Prin frunzele ce-și răvășesc alaiul. Atunci se-aude-n tânguire doina Și, picurând durere-n suflet, naiul. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: NAI / Leonte Petre : Confluențe
NAI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384333_a_385662]
-
mă mai ceară! Pe cerul sălbatic copacii se zbat, Din crengi și din păsări îmi crește un pat, Pe care m-așez cuminte, în tihnă, Cu ochii mei galbeni pentru odihnă. Apoi totul doarme. Oile rânduri Se-adună în turmă - moină de gânduri -, Cocorii se rup în stol de ... Citește mai mult În crângul meu aspru de-atâtea sălciiSe-așază o lună pe marginea bărcii, Iar lacul privește la mine cum tacși plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
să nu mă mai ceară!Pe cerul sălbatic copacii se zbat,Din crengi și din păsări îmi crește un pat,Pe care m-așez cuminte, în tihnă,Cu ochii mei galbeni pentru odihnă.Apoi totul doarme. Oile rânduriSe-adună în turmă - moină de gânduri -,Cocorii se rup în stol de ... XVIII. VIS URÂT, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016. A venit la curtea mea aseară O nălucă-n lesă cu o fiară. Se făcea că
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
căzută. Era atîta ridicol și atîta kitsch În tot acest bazar sentimental și totuși atunci am Înțeles pentru o clipă ce Înseamnă cuvîntul toleranță. Mă aflam În cimitirul românesc și m-am emoționat și mi-a venit să plîng. E moină afara. O vreme de mort. Și eu nu știu cum să fac să mă conectez la o sursă de veselie. Un lamento prelungit e ca o călătorie În deșert. Dacă În această confesiune incontinentă nu apare din cînd În cînd bufonul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de terminologia agrară principală, de origine latină: a ara, a săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ana Urma 36 atingerea lui - primul fulg de zăpadă azi atât de cald... Patricia Lidia 37 prins între garduri și pietre zburătoare - Platon resemnat 38 de mâine sigur nu îmi mai fac căruță - iarnă fierbinte Gabriela Beldie 39 vreme de moina - o duzină de smiley pe omul de nea 40 potop de ninsoare - deodată-n pădure numai mesteceni 41 noapte geroasă - manechinul din vitrină doar în bikini Cezar F.Ciobica 42 pe crucea nouă primul strat de zăpadă - numele mamei... 43
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361394_a_362723]
-
mă mai ceară! Pe cerul sălbatic copacii se zbat, Din crengi și din păsări îmi crește un pat, Pe care m-așez cuminte, în tihna, Cu ochii mei galbeni pentru odihnă. Apoi totul doarme. Oile rânduri Se-adună în turmă - moina de gânduri -, Cocorii se rup în stol de mărgele, Iar stolul de noapte mă poartă cu ele. Aici m-am născut, la prima rafala, Din vântul câinesc, în râul de smoala, Aici sunteți voi și cu voi am crescut, Aici
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
să nu mă mai ceară!Pe cerul sălbatic copacii se zbat,Din crengi și din păsări îmi crește un pat,Pe care m-așez cuminte, în tihna,Cu ochii mei galbeni pentru odihnă.Apoi totul doarme. Oile rânduriSe-adună în turmă - moina de gânduri -,Cocorii se rup în stol de mărgele,Iar stolul de noapte mă poartă cu ele.Aici m-am născut, la prima rafala,Din vântul câinesc, în râul de smoala,Aici sunteți voi și cu voi am crescut,Aici
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
fluturându-și fracul, noi mirosind un os, Și-atâta sunt de mulți, că nici un poți să-i numeri! Așa îmi plânge sufletul, cântându-și doina A mea și-a milioanelor de frați! Îmi lăcrimează-n gene, și-n toamna asta, moina, Cărarea înzlotându-mi -se-n mersul spre Carpați. Se-ngroașă gluma, se-nghesoaie frica, Se ghemuiește paradisul amintirii mele, Sardonic, parcă urlă .... POETULUI FEMEII Ți-ai construit destin din nuri apetisanți Și judeci fără milă ce-i dincolo de formă, Dar salivând în versuri
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
prin suferință și plămădit să fie cel care să vadă vibrând scânteile de vis, Bacovia lasă ca testament al nevolniciei omenești poeziile sale întocmai marelui prevestitor Ioan. Catrenul, din una dintre creațiile sale, pe care nu întâmplător poetul o numește „Moină”, sinonim cu adjectivul moale, este o stare specifică a vremii, caracterizată printr-o temperatură ridicată a aerului, urmând unei perioade de temperaturi scăzute, care influențează apariția ceții și umezelii secătuitoare, în poeziile sale a unor umbre misterioase, a unei neînțelegeri
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
fiindului, acela de a returna periodic, în contra menținerii conștiente a eului, stihurile, un angajament față de destinul său, de zilele pecetluite în rău de anotimpul rece și ploios: Și toamna, și iarna / Coboară-amândouă; / Și plouă, și ninge, - / Și ninge, și plouă (Moina), de a rezista atâta timp cât inspirația îi va trăi. Sufletul bacovian dăinuiește în universul stelelor plutind deasupra lumii, pe care a părăsit-o la vârsta de 76 de ani, într-un sfârșit de primăvară, ce pregătea natura pentru o viață deplină
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]