55 matches
-
apar în anul 1937 în Costa Rica, iar ulterior în Elveția (1940) și Brazilia (1946). Prima țară care a emis un timbru cu imaginea unui cactus este Turks & Caicos, în perioada 1909-1911. Generația următoare Opoponax, zebu, omag, ibex, popândeț, popândoc, popenchi, mojdrean (sau urm), popilnic, țepoșică, oposum, oreșniță, răcovină, zaică, orbalț. Nu sunt numai cuvinte rare din DEX, ele desemnând elemente ale florei și faunei. Dicționarul este doar una din porțile de intrare în cunoașterea naturii. Copiii au acum la dispoziție canalele
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
și creste ascuțite, în Munții Căpățânii, Munții Mehedinți și Podișul Mehedinți, dar și pe sare, cu lapiezuri și tavane prăbușite, în Subcarpați (Ocnele Mari). climatul blând, cu influențe mediteraneene, ce a permis dezvoltarea unei vegetații specifice: castanul comestibil, alunul turcesc, mojdreanul, smochinul ș.a.; rețeaua hidrografică densă, cu râuri importante care au creat culoare largi și au favorizat o circulație activă pe direcția nord-sud (Valea Jiului, Valea Oltului); lacurile de acumulare de pe Dunăre (Porțile de Fier) și Olt (Cozia, Călimănești, Govora) ca și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Dunăre, Rezervația Baziaș, Rezervația Rîpa cu Lăstuni, Rezervația Valea Mare, Ostrovul Moldova Nouă, Rezervația Svinița, Rezervația Cazanele Mari și Cazanele Mici. Rezervația Valea Mare În suprafață de 325 ha, reprezentată de o pădure în care cresc specii mediteraneene și submediteraneene (mojdreanul, paltinul de munte, liliacul), cu numeroase poieni, unde crește în mod natural iedera albă, lucerna arăbească, scumpia etc. Căi de comunicații : - acces rutier la rețeaua stradală a localității și în continuare legături la DN 57A și DJ571; În capătul aval
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de pinete Pi, pe sol rendzinic litic și litosol rendzinic 5112 a - Deluros submontan de pinete ± gorun, cer, stejar pufos Pi, rendzină litică și litosol rendzinic Tipuri naturale de pădure: 3133 - Pinet de stâncărie calcaroasă (i) 3211 - Pin negru cu mojdrean pe calcare (i-m) 3212 - Rariște de pin negru cu arbuști (i) 3221 - Pin negru cu specii de stejar pe roci silicioase (i-m) 3311 - Amestec de pin negru cu foioase pe calcare (i) 0212 - Teiș cu alun turcesc pe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și faeoziomuri cambice), rendzine (rendzine tipice, calcarice, scheletice și faeoziomuri tipice, cambice var. subrendzinice), pseudorendzine (faeoziomuri pararendzinice), regosoluri (regosoluri), local litosoluri (litosoluri). Factori limitativi: conținut ridicat de schelet, insolație. GRUPA ECOLOGICĂ 67 (GE 67) Deluros de gorunete (± stejar pufos, tei, mojdrean, cărpiniță) de silvostepă (extrazonală) (i-m), soluri diverse, V. ed. mic-mijlociu Condiții staționale: Altitudini între 250-400 m, frecvent în FD 2 , mai rar în FD 3, în special în Podișul Dobrogei, Dealurile Buzău-Râmnic, munții joși ai Banatului, Piemonturile Crișene; coame
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de stâncărie calcaroasă (i) GE 34 Montan, montan-premontan și deluros submontan de pinete (predominant pin negru) (i-m), soluri rendzinice scheletice, V. ed. mic 4210b Montan-premontan de pinete Pi, pe sol rendzinic litic si litosol rendzinic 3211 Pin negru cu mojdrean pe calcare (i-m) 5112a Deluros submontan de pinete ± gorun, cer, stejar pufos Pi, rendzina litica si litosol rendzinic 3212 Rariște de pin negru cu arbuști (i) 3221 Pin negru cu specii de stejar pe roci silicioase (i-m) 165
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
fenomene de înmlăștinare (Pineta sylvestris sphagnetosa) 3 14.1 Pinet de tinov (i). 3 2 Pinete pure de pin negru (Pineta nigrae) 3 21 Pinete de pin negru pe soluri cu substrat calcaros (Pineta nigrae calcarea) 3 21.1 Pin negru cu mojdrean pe calcar (m) 3 21.2 Rariște de pin negru cu arbuști (i) 3 22 Pinete de pin negru pe soluri cu substrat silicos (Pineta nigrae sexatillia) 3 22.1 Pin negru cu specii de stejar pe roci silicicoase (i). 3 3
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Ulmeta subtermophilia) 0 52.1 Ulmet de coastă din silvostepă (s) - 0 52.2 Ulmet de terase și văi colmatate din silvostepă (m?) 0 52.3 Ulmet de silvostepă din regiunea deluroasă (i). 0 6 Șibliac 0 61 Șibliac - 0 61.1 Șibliac cu mojdrean (i) 0 61.2 Șibliac cu cărpiniță (i) 0 61.3 Șibliac cu mojdrean cu cărpiniță (i) 0 7 Salcâmete (Robinia) 0 71 Salcâmete pe dune de nisip - 0 71.1 Salcâmet de productivitate superioară pe dune de nisip (s) 0 71.2 Salcâmet
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Ulmet de terase și văi colmatate din silvostepă (m?) 0 52.3 Ulmet de silvostepă din regiunea deluroasă (i). 0 6 Șibliac 0 61 Șibliac - 0 61.1 Șibliac cu mojdrean (i) 0 61.2 Șibliac cu cărpiniță (i) 0 61.3 Șibliac cu mojdrean cu cărpiniță (i) 0 7 Salcâmete (Robinia) 0 71 Salcâmete pe dune de nisip - 0 71.1 Salcâmet de productivitate superioară pe dune de nisip (s) 0 71.2 Salcâmet de productivitate mijlocie pe dune de nisip (m) 0 71.3 Salcâmet de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
cazuri, include doar specii exotice sau specii arbustive, cu exigențe reduse și mare plasticitate ecologică, singurele capabile să realizeze acoperirea terenului. Cele mai folosite specii folosite la împădurirea terenurilor degradate sunt pinul silvestru, pinul negru, laricele, salcâmul, glădița, aninii, paltinul, mojdreanul, cătina albă, sălcioara, păducelul și lemnul câinesc. Alături de acestea, mai pot fi introduse cu succes: diferite specii de stejari, pe terenuri cu degradare slabă la moderată, vișinul turcesc pe terenuri afectate de eroziune pe substrate slab sau moderat consolidate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
eruptive, șisturi cristaline, gresii, calcare, conglomerate s.a.) cu roca dezagregată la suprafață sau cu litosoluri slab dezvoltate, cu grosimea de cel puțin 20 cm, cu schelet mult la excesiv (26... 90%), ( TSD : RD3A, RD4A). Tipuri de vegetație : 5DR3 – Asociații de mojdrean și arbuști din zona de dealuri pe taluzuri de ravenă, pe substrate din roci dure; 9DR3 – Cătinișuri din zona de dealuri pe taluzuri de ravenă, pe substrate din roci dure. Compoziții de împădurire : 50 Mj (Vi.t,Ml) 50 PD (Ll; Sp
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Gr.b±PV, pe taluzuri cu petice de sol cu schelet mult. Desimea culturilor : 5 000 / ha (la distanțe variabile, în funcție de aflorimentele stâncoase). Completări : 45 % (25+10+5). Intrețineri (revizuiri și mobilizări): de 9 ori în 5 ani (3+3+1+1+1) – plantații de mojdrean de 5 ori în 3 ani (2+2+1) – plantații cătină. GRUPA STATIONALA (G.S – 32) Funduri de ogașe și ravene, de regulă acoperite cu un strat subțire (20...50 cm) de rocă dezagregată, aluviuni sau materiale de sol sau rocă din surpări de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
în roci dure, (calcare, șisturi cristaline, roci eruptive, ș.a.), cu petice de sol printre aflorimentele stâncoase (erodisoluri), cu grosimea de cel puțin 20 cm, cu schelet mult la excesiv (26 – 90%) ( TSD : RC3A, RC4A). Tipuri de vegetație : 5CR2 – Asociații de mojdrean și alte foioase xerofite din zona de câmpie, silvostepă și stepă pe taluzuri de ravenă pe substrate din roci dure; Compoziția de împădurire: 50 Mj (Pi, Vi.t ; Ml) 50 Sp (Ll; Pd ); amestec intim și în buchete mici. Tehnici de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Tresovățului îți poți alina setea din apele izvorului Cozariște (numele lui vine de la cuvântul sârbesc coza, care înseamnă capră), bine cunoscut de localnici. Muntele Trescovăț este impresionant datorită rocilor vulcanice, pâlcurilor de pin negru de Banat, enclavelor de liliac, cărpiniță, mojdrean, scumpie). Odată ajuns pe platou, ai totul la picioare. De aici, priveliștea se deschide spre vest până la Ravensca, un sat de cehi iar în aval pe malul drept al Dunării, se vede Grebenul sârbesc. În aval de Trescovăț, se află
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
mai este unic acest loc binecuvântat? - Platoul Cazanelor Mari îți taie, cu adevărat, răsuflarea. Este locul în care stai pe calcare de 140 milioane ani, pe lapiezuri („sculpturi” naturale în calcar), unde terțiare asociații vegetale alcătuite preponderent din liliac, cărpiniță, mojdrean, scumpie provin din perioadele mai calde interglaciare Este locul de unde laleaua de Cazane „îți spune” că aici, în Cazanele Mari ale Dunării este singurul loc din lume în care trăiește. Da, este zona despre care îmi place sa spun, că
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
Tilia cordata), teiul argintiu (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), mesteacănul (Betula pendula), salcia căprească (Salix caprea), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul tremurător (Populus tremula), plopul negru (Populus nigra), cireșul pădureț (Cerasus avium), părul pădureț (Pyrus pyraster), mojdreanul (Fraxinus ornus), sorbul (Sorbus aria), vișinul turcesc (Padus mahaleb) etc, arbustive, cum sunt: sângerul (Cornus sanguinea), socul negru (Sambucus nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), salba moale (Euonymus europaea) și salba râioasă (Euonymus verrucosa), liliacul (Syringa vulgaris), alunul (Corylus avellana), măceșul
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
9,41 6,83 3,92 0,56 - 100 65 8 7 5 5 5 3 2 - - Din tabelul de mai sus se poate observa că proporția cea mai mare o are pinul silvestru (65%), urmat de paltin de munte (8%), diverse tari (7%), mojdreanul (5%), bradul (5%), molidul (5%) și celelalte specii au proporții reduse. Structura claselor de producție este prezentată în tabelul următor: Structura claselor de producție Tabelul 3.3.1.3. Anul amenajării Supraf U.P. Ha / % Clasa de producție I II III IV V Cl.prod
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
astfel de terase, iar în zona forestieră climatul permite instalarea altor tipuri de tufărișuri, mai mezofile. În mare parte tufărișurile din cadrul sitului sunt de origine secundară, generate antropic pentru fixarea terenurilor erodate (dovadă speciile alohtone stațional, precum salcâmul, sălcioara, mojdreanul). Fragmentele naturale (cele cu Prunus fruticosa) și semi-naturale (cu Prunus mahaleb) nu au un caracter distinct ponto-sarmatic; ele se apropie mai mult de habitatul 40A0, datorită caracterului submediteranean al speciilor edificatoare și asociațiilor vegetale corespondente (Prunetum fruticosae, Coronillo-Prunetum mahaleb). Totuși
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
ssp. petraea), și cer (Q. cerris) în proporții diferite, exclusiv sau cu puțin amestec de tei (Tilia tomentosa), fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca), cireș (Prunus avium), paltin (Acerplatanoides), iar în etajul inferior sorb de câmp (Sorbus torminalis), jugastru (Acer campestre), mojdrean (Fraxinus ornus), arțar tătărăsc (Acer tataricum), măr și păr pădureț (Malus sylvestris, Pyrus pyraster); uneori și carpen; are acoperire de 0,7-0,8 și înălțimi de 20-30 m la 100 de ani. Stratul arbuștilor, în general variabil dezvoltat, compus din Cornus mas
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
Cântarea dimineții, București, 1932; Te Deum, București, [1932]; Icoană sfântă, București, 1932; Înainte de beatificarea lui Vodă Constantin Brâncoveanu, București, 1932; Introducere în arta spiritistă, pref. Maria Constantinescu, București, 1932; Manifest poetic, București, 1932; Lespezi poetice, București, 1933; Mica, București, 1933; Mojdrean înverzit, București, 1933; Sunet de bronz, București, 1933; Cromatica unui gând, București, [1933]; Legenda păstorului sărac, București, 1934; Poezii, București, 1934; Giulgiu de albă ceață, București, 1934; Încă câteva poeme, București, 1934; Bucur, București, 1935; Mozaic, București, 1935; Camee, București
TREBONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
spațiului, cum ar fi: stejari, fagi, paltini, platani, ulmul de câmp, frasini, teiul argintiu, glădiță, arborele lalea, ginkgo, molizi, duglas, pini negri ș.a. În amenajările mici se utilizează arbori de talie mică sau chiar mijlocie, cum ar fi: arțarul globulos, mojdreanul, magnoliile, cireșii japonezi, merii ornamentali, catalpa, tuia columnară, ptelea, ș.a. Respectând proporțiile, aliniamentele de arbori care însoțesc alei înguste se alcătuiesc din specii de înălțime mai mică. Expresivitatea taliei se poate folosi în efectele de perspectivă; prim-planurile plantate cu
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
2,50 15,00 50. Crataegi s.fl. Păducel fără flori 2,00 6,50 51. Fragariae Fragi 3,25 13,00 52. Farfarae Poddbal 0,60 5,50 53. Fraxini excelsior Frasin 1,00 4,50 54. Fraxini orni Mojdrean 1,00 4,50 55. Hipocastani Castan sălbatic 1,50 6,50 56. Hyosciami Măselarița 2,75 25,00 57. Juniperi gerebelt Ienupăr sitat 1,20 5,00 58. Juglandis Nuc 0,70 5,00 59. Bardanae Brusture 0,70
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
FĂ 22. Frasin comun FR 23. Frasin american FRA 24. Frasin pens. baltă FRB 25. Frasin pufos FRP 26. Garnița GA 27. Glădița GL 28. Gorun GO 29. Jugastru JU 30. Larice LA 31. Măr MĂ 32. Mesteacăn ME 33. Mojdrean MJ 34. Molid MO 35. Nuc comun NU 36. Nuc american NUA 37. Oțetar OT 38. Paltin de câmp PA 39. Paltin de munte PAM 40. Pin silvestru PI 41. Pin cembra PIC 42. Pin negru PIN 43. Pin strob
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
din textul lecției conform căreia în partea de nord-est a Podișului Moldovei se află „Câmpia Moldovei“. Contactul dintre Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului Valea Racovei și Lacul Pușcași Podișul Cândești prezența unor specii de plante și animale sudice (liliacul sălbatic, mojdreanul, cărpinița, vipera cu corn, scorpionul etc.). PODIȘUL DOBROGEI a. Poziție geografică, limite și caracteristici se află în sud-estul României, între Dunăre și Marea Neagră, pe cea mai mare parte a provinciei istorice Dobrogea. În sud el se continuă în Bulgaria. este
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
vegetație cu esențele specifice. Completați tabelul de mai jos corelând zonele de vegetație cu fauna și solurile. Zonele de vegetație Stepa Silvostepa Pădurea Zona alpină Componentele floristice Fauna Solurile În Dobrogea și sud-vestul României există speciile submediteraneene: liliac sălbatic, cărpiniță, mojdrean, castan comestibil, iasomie etc. Importanța vegetației constă în faptul că este: componentă însemnată a peisajului geografic (de exemplu, păduri de câmpie, de munte, din luncile râurilor etc.); sursă de material lemnos care se exploatează pentru cherestea, mobilă, masă lemnoasă de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]