31 matches
-
cunoscute la situația concretă de pe teritoriul românesc. Grigore Cobălcescu a fost, de altfel, cel dintâi care a presupus prezența petrolului în Platforma Valahă, dar a și întrezărit legătura dintre zăcămintele de petrol și cele de sare gemă din depozitele de molasă. Înainte de a fi propus etajul Sarmațian al Miocenului, Grigore Cobălcescu recunoaște, pe baza faunei caracterul „sălciu”/„salmastru” al apelor în care s-au format depozitele de la Repedea-Iași, intuiește câteva subdiviziuni ale acestui etaj (Volhinian, Basarabian inferior și superior) și argumentează
SAVANTUL GRIGORE COBĂLCESCU – ÎNTEMEIETORUL GEOLOGIEI ROMÂNEŞTI, UN EXEMPLU DE DEMNITATE CIVICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413098050.html [Corola-blog/BlogPost/383713_a_385042]
-
Evaporarea, precipitațiile și procesul de scurgere 72. Bazine de culisaj (pull-apart): geneză și sedimentare 73. Geneza și structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali 74. Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Facultatea de Informatică 75. Semantici formale executabile pentru limbajele de programare 76. Secvențializare de generație nouă: algoritmi, implementări și aplicații 77. Algoritmul EM și aplicațiile sale în bioinformatică 78. Rețele genetice de regularizare 79. Text-mining pentru publicații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
abiotice 2.4.1. Elemente de geologie și potențial geologic Din punct de vedere geologic, substratul petrografic este constituit numai din roci sedimentare. Principalele formațiuni sunt: a) depozite loessoide formate pe loessuri; ... b) depozite alcătuite din marne, argile, gresii, nisipuri, molasă; ... c) depozite din gresii, marne. ... 2.4.2. Caracteristici geomorfologice și potențialul geomorfologic Din punct de vedere geomorfologic, Rezervația Naturală Codrul secular Runc este situată în regiunea de dealuri și podișuri, în zona dintre Siret și Bistrița. Procesele geomorfologice actuale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
Evaporarea, precipitațiile și procesul de scurgere 72. Bazine de culisaj (pull-apart): geneză și sedimentare 73. Geneza și structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali 74. Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Facultatea de Informatică 75. Semantici formale executabile pentru limbajele de programare 76. Secvențializare de generație nouă: algoritmi, implementări și aplicații 77. Algoritmul EM și aplicațiile sale în bioinformatică 78. Rețele genetice de regularizare 79. Text-mining pentru publicații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
Evaporarea, precipitațiile și procesul de scurgere 71. Bazine de culisaj (pull-apart): geneză și sedimentare 72. Geneza și structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali 73. Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Facultatea de Informatică 74. Semantici formale executabile pentru limbajele de programare 75. Algoritmi genetici 76. Clasificarea nonsupervizată 77. Metode ne-clasice de optimizare (meta-euristice) 78. Proprietăți structurale ale grafurilor utilizate în teoria argumentării 79. Protocoale de securitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263701_a_265030]
-
Evaporarea, precipitațiile și procesul de scurgere 71. Bazine de culisaj (pull-apart): geneză și sedimentare 72. Geneza și structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali 73. Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Facultatea de Informatică 74. Semantici formale executabile pentru limbajele de programare 75. Algoritmi genetici 76. Clasificarea nonsupervizată 77. Metode ne-clasice de optimizare (meta-euristice) 78. Proprietăți structurale ale grafurilor utilizate în teoria argumentării 79. Protocoale de securitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263694_a_265023]
-
structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali Geochimia metalelor rare Geochimia rocilor endogene Geochimia și poluarea solurilor Geochimia zăcămintelor de minereuri Geografia muncii Geografia populației Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Globalizare/Europenizare: efectele acestora asupra sistemelor urbane Metalogenia hidrotermală Modificările învelișului de soluri și efectele sale asupra dezvoltării durabile Organizare și amenajare teritorială Petrologia rocilor cristale planetare Populații și teritorii Reziduurile miniere. Proprietăți fizico-chimice și riscuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali Geochimia metalelor rare Geochimia rocilor endogene Geochimia și poluarea solurilor Geochimia zăcămintelor de minereuri Geografia muncii Geografia populației Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Globalizare/Europenizare: efectele acestora asupra sistemelor urbane Metalogenia hidrotermală Modificările învelișului de soluri și efectele sale asupra dezvoltării durabile Organizare și amenajare teritorială Petrologia rocilor cristale planetare Populații și teritorii Reziduurile miniere. Proprietăți fizico-chimice și riscuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
piatră ponce) sunt de asemenea utilizate pentru toaletă (pilirea unghiilor), manichiură sau pedichiura, precum și pentru curățirea sau lustruirea metalelor. Discurile abrazive și articolele similare de la această poziție, sunt făcute din pietre naturale, chiar aglomerate (de exemplu gresia, granitul, lavă, silexul, molasa, dolomita, cuarțul și trahitul), din materiale abrazive aglomerate, naturale sau artificiale (de exemplu șmirghel, piatra ponce, tripoli, kiselgur, sticla pisata, corindon, carbura de siliciu sau carborundum, granat, carbura de bor etc.) sau din materiale ceramice (din argilă sau pământuri refractare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166458_a_167787]
-
Evaporarea, precipitațiile și procesul de scurgere 9. Bazine de culisaj (pull-apart): geneză și sedimentare 10. Geneza și structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali 11. Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Facultatea de Informatică 1. Semantici formale executabile pentru limbajele de programare 2. Secvențializare de generație nouă: algoritmi, implementări și aplicații 3. Algoritmul EM și aplicațiile sale în bioinformatică 4. Rețele genetice de regularizare 5. Text-mining pentru publicații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244397_a_245726]
-
in domeniul resurselor minerale și hidrocarburilor în Carpații Orientali, Carpații Meridionali, Munții Apuseni și Dobrogea. A efectuat primele studii de petrologie comparată și analiză comparativă - prin reconstiuiri de paleosurse pentru bazinele sedimentare din Masivul Central Dobrogean, zona flișului și a molasei din Carpații Orientali sau pentru depozitele paleogene din vestul Depresiunii Transilvaniei. Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc in peste 150 lucrări, studii și comunicări publicate singur sau în colaborare, în țară și în străinătate; dintre cărți: Minerale și roci sedimentare (1977
Nicolae A. Anastasiu () [Corola-website/Science/307078_a_308407]
-
nord și de Pârâul Sărat la vest. Datorită substratului geologic miocen, la limita dintre zonele montană și subcarpatică au apărut formațiuni de cute diapire cu sâmburi de sare aquitaniană. Zona are astfel ca substrat argile și gresii de cuvertură, pe molasă salmastră a unui masiv de sare, înconjurat de gresii și șisturi argiloase. Prin dizolvarea sării de către apa infiltrată prin brecii au apărut goluri carstice, ceea ce în ultimă instanță a dus la prăbușirea stratului acoperitor. La nivelul arealului de la Meledic relieful
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
constituit pe roci sedimentare de varsta Paleogen - Cuaternar. Pintenii montani paleogeni provin din Carpații Orientali. Zona subcarpatica este constituită din formațiuni geologice neogene cutate. Dealurile înalte sunt modelate în depozite de fliș paleogen,predominant siliciclastic și uneori în depozite de molasa miocena, formate din gresii cu intercalații de argile, tufuri, gipsuri și sare. Dealurile mijlocii și scunde cuprind numeroase intercalații de roci argiloase. În unele părți apar calcare sarmatice și conglomerate. Culmea Ivănețu orientată nord-est sud-vest, se află la sud de
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
și coborâri de blocuri () și o intensă activitate seismică normală și intermediară (MR £ 7,3; 60 £h £ 220km), cu un volum seismogenic lateral limitat (70x30x200 km), puternic înclinat spre nord-vest. În zona Tulnici sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) și medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400m )-cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focșani. Cuvertura menționată cuprinde depozite de molasă
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
nord-vest. În zona Tulnici sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) și medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400m )-cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focșani. Cuvertura menționată cuprinde depozite de molasă miocen superioare-pleistocen inferioare (cca 10km), formate într-un regim susținut de subsidență întreținut de fracturi profunde cu orientări NV-SE și NE-SV, restul, de cca , revenind intervalului miocen
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) și medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400m )-cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focșani. Cuvertura menționată cuprinde depozite de molasă miocen superioare-pleistocen inferioare (cca 10km), formate într-un regim susținut de subsidență întreținut de fracturi profunde cu orientări NV-SE și NE-SV, restul, de cca , revenind intervalului miocen inferior-carbonifer. Aparatura este montată într-o cabană mică, la subsolul căreia
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
regim hidrologic propice acumulărilor masive (condiția climatică). Condiția tectonica se realizează de obicei în faza când un geosinclinal trece în orogen, adică atunci cand mișcările de înălțare devin dominante pe tot lanțul. Această fază începe cu depunerea așa-numitelor formațiuni de molasa în zona de avantfosa. Atâta timp cât mișcarea subsidența, din această fâșie mărginașa, este puternică, depășind oarecum acumularea, nu apare piemontul, ci rămâne o zonă lacustra sau cel mult o câmpie. Piemontul, ca formă de relief, începe a se naște numai atunci cand
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
podul "Lorraine" cu 178 metri, și pe urmă în 1962 podul "Monbijou" cu o lungime de 337,5 metri. <br clear=all> După un incendiu în 1405, în care orașul a fost distrus în mare parte, a fost reconstruit din molasă. Culoarea verzuie a clădirilor din centrul orașului este tipică pentru Berna. Centrul medieval a fost înscris pe lista UNESCO a Patrimonului Cultural Mondial și include trotuarele acoperite (arcade) și fântâni decorate cu statui. Alte monumente importante sunt: "Zytglogge", un turn
Berna () [Corola-website/Science/297528_a_298857]
-
marnoase care formează zona centrală înaltă a Culmii Vâlnei-Groapa Oii și mai apare insular între localitățile Albești și Cândești. Din Paleogen și până la sfârșitul Pliocenului, Depresiunea Getică a funcționat ca bazin de sedimentare în care au fost acumulate depozite de molasă dar și evaporite, calcare sau cărbuni. Eocenul reprezintă perioada în care transgresiunea accentuată a dus la acoperirea marginilor de cristalin cu conglomerate, depuse în regim fluvio-torențial de tip piemontan. Acesta este dispus de la vest la est din Valea Argeșului și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
a funcționat în paleogen și neogen. Fundamentul acesteia este constituit din formațiuni cristaline de tip carpatic, scufundate la mii de metri. În sud se delimitează față de fundamentul Platformei Moesice prin falia pericarpatică. Sedimentul care o acoperă, reprezentat prin depozite de molasă, aparține intervalului paleogen-cuaternal inferior; la zi apărând doar formațiunile piemontane levantin-cuaternale alcătuite din argile, nisipuri și pietrișuri cu structură fluvio-torențială, acoperite și ele de depozite loessoide (luturi nisipoase). este bogată în resurse energetice, în anii 1970 în urma prospecțiunilor seismice au
Depresiunea Getică () [Corola-website/Science/320265_a_321594]
-
argile, nisipuri argiloase, loessuri și depozite loessoide, este suprapusa unui soclu cristalin. Grosimea depozitelor cuaternare depășește câteva sute de m, ca efect al intensității deosebite a mișcărilor negative din această perioadă geologică. Fundamentul cuverturii (format în Meoțian) este constituit de molasa pericarpatica, ce cuprinde argile și nisipuri sedimentate în alternanta - uneori cu orizonturi de gresii și cinerite. Deasupra se află depozite aluvionare și eoliene din Pleistocenul mediu și superior. În sectoarele de vai, depozitele aluvionare au la bază pietrișuri mărunte și
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Evaporarea, precipitațiile și procesul de scurgere 9. Bazine de culisaj (pull-apart): geneză și sedimentare 10. Geneza și structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali 11. Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Facultatea de Informatică 1. Semantici formale executabile pentru limbajele de programare 2. Secvențializare de generație nouă: algoritmi, implementări și aplicații 3. Algoritmul EM și aplicațiile sale în bioinformatică 4. Rețele genetice de regularizare 5. Text-mining pentru publicații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
adâncă, plină de bucurie, domnea înăuntrul meu și în jur și simțeam încă apăsarea și căldura mâinii lui pe creștet. Fusese cu adevărat aici. Eram sigură de asta. Am stat nemișcată, simțind sângele care îmi curgea prin vene încet ca molasa și miracolul propriei mele respirații, inspirând și expirând, inspirând și expirând, în cercul vieții. Și atunci l-am văzut: un fluture. Exact ca în toate cărțile pentru persoane îndoliate pe care le citisem. Uită-te după semne, spusese Aidan. Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
numai câteva generații "o oază a libertăților burgheze și a drepturilor omului". Mai circumspecți, mai neîncrezători în mitul habsburgic, punând sub semnul întrebării că Bucovina a fost, cândva, "o Europă în miniatură" trei istorici polonezi, Kazimir Feleszko, de la Miinchen, Jerzego Molasa, de la Varșovia, și Wladimir Snitynski, din Cernăuți, rezumând ei îșiși, tocmai prin faptul că aparțin, azi, ca cetățeni ai celor trei state, Germania, Polonia și Ucraina, o parte din drama statului lor de origine, văd, deopotrivă, în acest mit "lumini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de 100 - 150 m, însa in extremitatea sudică această valoare este depășită. Densitatea fragmentării are valori medii de 0,7 - 0,9 km. Cea mai mare parte a reliefului are un caracter sculptural, fiind rezultatul acțiunii agenților modelatori externi asupra molasei neogene, in condițiile unei mișcări de ridicare care a activat procesele de eroziune, pe măsură ce câmpia inițială a început procesul de exondare. Această exondare s-a produs pe direcția amintită - de la NNV spre SSE, începând din sarmațianul mediu și pană in
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]