27 matches
-
o condamnă. Marea a îmbătrânit furtunos și dintr-o dată Iar valuri reci și înspumate salută țărmul De parcă n-au iubit-o nebunește niciodată Nisipul ud pierzându-și vag parfumul de altădată. Chiar și lumea este încruntată Când pe străzi răsună molcomi pași Sigur fosta și minunata vară nu-i uitată Oricâte păcate ar ispăși cei ce în toamnă sunt rămași. Copacii plâng cu lacrimi ruginii De frunze moarte ce cad în unduiri Schimbând natura în mizere nebunii Ce din această vară
RUGĂCIUNE PENTRU O TOAMNĂ NEDORITĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1442083294.html [Corola-blog/BlogPost/378197_a_379526]
-
a observat, iar motanul după ea...nici nu mai știa cum să fugă după ea, cum să facă s-o oprească din sperietură pe prietena lui, ba cu 'ghior', ba cu un alt acum miaunat mai dulce.... În fine, a molcomit-o, de ea s-a oprit pe gard, iar el rămas jos îi ‘vorbea, spunându-i de altfel că nu trebuie să se ferească de mine. Însă, iată că la fel respectă distanța, una mai mare în acel moment, vorbindu
UN ALT FEL DE IUBIRE, POATE MAI PURĂ!? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1400501688.html [Corola-blog/BlogPost/349856_a_351185]
-
pe un mal sau pe celălalt. Nu mai vorbesc despre accentele și dialectele care se regăsesc pe un anumit teritoriu. Sunt ale noastre toate, ni le însușim și inventăm bancuri pentru fiecare. Părerile sunt împărțite: moldovenii sunt petrecăreți, ardelenii sunt molcomi, oltenii sunt iuți din fire, și câte și mai câte, căci multe sunt provinciile României noastre dragi și mai mulți încă oamenii care o numesc acasă. Curios este felul în care ne asumăm valori și idei. O mână de oameni
La mulți ani nouă! by http://www.zilesinopti.ro/articole/1233/la-multi-ani-noua [Corola-blog/BlogPost/99813_a_101105]
-
sincer o condamnă. Marea alintată furtunos și dintr-o dată Iar valuri reci și înspumate salută țărmul De parcă n-au iubit-o nebunește niciodată Nisipul ud pierzându-și și finețea de-altădată. Chiar și lumea este încruntată Când pe străzi răsună molcomi pași Sigur o viitoare și superbă vară nu-i uitată Oricâte păcate ispășesc cei ce în iarnă sunt rămași. Copacii plâng cu lacrimi mari de ploaie Cu crengile golașe valsând în unduiri Schimbând natura într-o mizeră ghionoaie Ce din
AI UITAT CE-AI ASCUNS ÎN ASTĂ IARNĂ ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1458675820.html [Corola-blog/BlogPost/363712_a_365041]
-
analiză l-a tocat pe Wolff. A spus că Wolff a încălcat prevederile congresului. După câteva propoziții Păscu care era alăturea a lovit cu palma de birou și a strigat: -Băi, Fănică tu esti moldovean. Știam că ei sunt mai molcomi, măi așezați. Cum îți permiți. A început o filipica. A șters cu el pe jos. A zis Păscu cu discursuri d-astea să nu mai vi la Cluj. Păscu s-a simțit vexat că era fieful lui. Apostol și Ciobanu
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_pascu_un_rector_intre_compromis_al_florin_tene_1331632100.html [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
surghiunite de plânsete. Secretele curgerilor de apă ce numele-ți poartă îmi citesc sufletul amar din scoarță-n scoarță, lacrimile-mi curgând din ochii albaștri-duioși, să fie și norii-ncărcați de pe cer... invidioși. Mă-ntreb dacă inima-mi se va molcomi la timp pân' la căderea bătrâneții,-n acest răstimp al schimbului de răsărituri și apusuri stelare, să pot prelua atribuțiile toamnei tutelare. Pân' atunci rămân o insomniacă ambulantă. Până-n suflet cresc flori. Nu voi fi capitulantă. Voi încerca iar și
TRISTEȚE TOMNATICĂ de IRINA BBOTA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/irina_bbota_1472659188.html [Corola-blog/BlogPost/358937_a_360266]
-
surghiunite de plânsete. Secretele curgerilor de apă ce numele-ți poartă îmi citesc sufletul amar din scoarță-n scoarță, lacrimile-mi curgând din ochii albaștri-duioși, să fie și norii-ncărcați de pe cer... invidioși. Mă-ntreb dacă inima-mi se va molcomi la timp pân' la căderea bătrâneții,-n acest răstimp al schimbului de răsărituri și apusuri stelare, să pot prelua atribuțiile toamnei tutelare. Pân' atunci rămân o insomniacă ambulantă. Până-n suflet cresc flori. Nu voi fi capitulantă. Voi încerca iar și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/irina_bbota/canal [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
-s surghiunite de plânsete. Secretele curgerilor de apă ce numele-ți poartăîmi citesc sufletul amar din scoarță-n scoarță,lacrimile-mi curgând din ochii albaștri-duioși,să fie și norii-ncărcați de pe cer... invidioși.Mă-ntreb dacă inima-mi se va molcomi la timppân' la căderea bătrâneții,-n acest răstimpal schimbului de răsărituri și apusuri stelare,să pot prelua atribuțiile toamnei tutelare.Pân' atunci rămân o insomniacă ambulantă.Până-n suflet cresc flori. Nu voi fi capitulantă.Voi încerca iar și iar. Dar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/irina_bbota/canal [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
Universul și planetele Galaxiei noastre. Veți citi acest al doilea capitol și-mi veți da dreptate. El, Universul, strănută, se zbate, se mișcă, scoate foc și pară precum și balaurul din poveste, scuipă gaze și lavă, ca în final să se molcomească, să se odihnească, să se răcească timp de milenii cu scopul secret al apariției vieții, al apei, oxigenului, verdelui, viului. Nu vi se pare ceva cunoscut felului de comportament specific al omului? Și noi din timpul nașterii până la părăsirea Terrei
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1488735148.html [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
băgat, dacă ați fi fost cu mine acolo. Pentru că au fost implicați bloggeri și cititori. Au fost, vă să zică, 5 echipe: 3 din București, 1 din Timișoara și una din Cluj. Începem cu Clujul, ca să fie și cei mai molcomi primii: echipa compusă din Adi Hădean și Mirona Păscu, împreună cu cititorii lor, a făcut mai întâi jogging, după care a luat masa la o terasă și a participat la un curs rapid de fotografie culinara, susținut de Adi Hădean. La
Sărituri cu parașuta, derapaje controlate, jogging sau mâncare? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20790_a_22115]
-
a sfârșit încă. Finanțele stau într-adevăr rău, dar iată Banca Națională, care va emite expedientul banilor de hârtie și va mai unge de pe o zi pe alta mașina guvernamentală. Administrația e sub orice critică, dar spiritele se mai pot molcomi prin o nouă configurațiune ministerială. Moldova e nemulțumită, dar o călătorie a perechii domnești în acea parte a țării ar mai îmblînzi nemulțumirile. Când însă toate s-ar înfunda, când Banca ar introduce curs forțat, administrația și-a[r] încurca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
spațioase pentru a adăposti doi trei bătrânei care voiau să tragă un pui de somn în căldura dulce și mirosind a mlaștină care înnebunea de tot mierlele cu aripi tivite cu roșu, care încrețea petalele florilor, dar care încetinea și molcomea toate celelalte viețuitoare. Mă îmbibam de aerul greu și hrănitor și de această atmosferă prietenoasă asemeni unei prăjituri sățioase făcute din viață, genul de lucru care trezește în suflet dragostea și un noian de emoții vag dureroase. O stare care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
familiei și le lăsase baltă pe cele rănite. Așadar, "a încălcat etica vânătorii și a sfidat convenția implicită care îi leagă pe Achuari de spiritele protectoare ale vânatului" (ibid.). Represaliile nu s-au lăsat prea mult așteptate... Pentru a-i molcomi vinovăția, pentru a-i ostoi neliniștea, Descola îi atrage atenția lui Chumpi că acvila coronată sau jaguarul nu își fac griji când ucid maimuțe. Se vede însă că străinul n-a înțeles nimic; lui trebuie să i se explice totul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
discutăm, cine cu cine. Trei dezamăgiri, trei întristări Cei care trecuseră de partea dușmanului și voiau să și dovedească sinceritatea față de stăpân, încercau ultimele atacuri asupra celor veniți de la Zarcă pentru a prinde vreunul în plasa amăgirilor, pentru a-și molcomi conștiința că nu sunt singuri căzuți. Trei întâlniri îmi vor amărî sufletul. După ce toți ieșiseră din cameră, dornici să stea cât mai mult la aer și lumină, am rămas doar cu Marin Naidim, ca să facem un acatist. Ne-am urcat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se rostogolească spre marginea patului. − Haideți, dragii mamei, săriți repede din paturi că avem multă treabă, grăi Maria tot pe șoptite. Tata a plecat dis-de-dimineață la chirie, trebuie să fi ajuns pe la Hârsoveni, mai adăugă ea, parcă pentru a-i molcomi că îi scoală de dimineață. Lasă, că o să mai dormiți la amiază, îi încurajă ea. − Lasă, că știu eu cum e cu somnul de amiază, bombăni Mihăiță dar se sculă și se îmbrăcă, ieșind împreună cu Emilia, care înșfăcase un lighean
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la un magazin de fierărie, și sora ei, șefă de cadre la Institutul de cultură fizică - șefii de cadre în anii cincizeci erau personajele cheie ale regimului! -, măritată cu Segall, căpitan de miliție la prefectură. Erau două generații distincte: bătrânii, molcomi ovrei din Dărăbani, mărunți comercianți, și tinerii, instrumentele tipice ale stalinismului, mutați abrupt în București din „lipsă de cadre”. „Tinerii” erau atât de lucizi de impostura și puterea lor, încât la moartea tătucului Stalin, la începutul lui martie ’53, le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
rău; Cald, frig, viață, moarte; foc ori gheață; în cumpăna aceasta nerezolvabilă în planul moral și senzitiv, doar subtila ironie, eleganta resemnare, metaforizantul tremur și atotmîngîietoarea evazivă poezie (își îngăduie a răsturna semantica adjectivelor de bază) ne pot fi călăuze, molcomindu-ne teama, temperîndu-ne zbuciumul, amăgindu-ne cu echivocul consubstanțial oricărui atribut calitativ". Cu toate că visul suprem îl reprezintă reconcilierea celor ce se opun, rezolvarea dualităților prin reîntoarcerea la unitatea dintîi, divină, a cărei omenească nălucire mîntuitoare e muzicală și geometrică: "ce
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
un mac alb, bolnav, cu miros de măr. Nu-ți fie frică de faunul avînd copite-nstelate și-o creasta de tigru buimac. Drept care spre subsuorile lui m-am scoborît, să mă-nghesui în ele, să mă preling, să-l molcomesc pe bărbatul pe jumătate tap, tuciuriu la piele și mai înalt decît mine c-un cap. El mă-nșfăcase de solduri că un neguțător prețăluind o cămilă, el m-atingea pe piept, ca un proprietar de sclavi, căutător de dinți
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
gardul, casa cufundată-n întuneric sub lună, adăsta îndelungă vreme sărăcindu-și deplin duhul într-atît fără de un gînd încît cîinele săltînd prin lan către el se smerea deodată oprindu-se fără a-i mai linge ca-ndeobște mîna, se întindea molcomit cu capul înspre miazăzi în tăcerea acestui adînc Aici ne suntem de imprevizibili ne suntem. înclinați a îmbrăca în alb un negru în doliu, aici unde doar nebunii mai au candoare, o ezitare - și ce mai ezitare sfioasă de tălmăcire
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
și de-a încerca totul la repezeală și prudenții lor profesori, sau popa din Razelm care-și ține vechiul lui calendar populează aceeași lume încăpătoare, în care conflictele, după ce-au izbucnit zgomotos într-o revoluție, par să se fi molcomit. Stau, acum, laolaltă, lipsite de dramatisme de prisos, ca straturile luminoase ale unei aure, după ce Filip își împarte, în final, jurnalul cu Eliza și adevărul se întregește din jumătăți. În lupta cu minciuna, arta a învins întotdeauna." Așa se termină
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
de resentimente, ca și corespondentele ei mai tinere, trista poveste din paginile Bagajelor pentru paradis, alipește, cumva, notele personale - mai intense și mai umane decât acelea cu finalitate dinainte pregătită - pe întregul fundal politic ieșind explicit la lumină sau doar molcomindu-se freatic. Întâlnim dragostea calmă, decentă, matrimonială izbucnind într-un pasaj de-a dreptul frumos, din mijlocul unor lustrații imprecise postrevoluționare: "Niște domni gravi, ba chiar nițel sumbri, care vorbeau - și pozau - foarte bine se întreceau în a ne demonstra
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
portativ. Nero, avantajat de înălțime, pune primul mâna pe el și i-l întinde victorios tatălui. Rămas în urmă, Drusus se pune pe plâns, urmat aproape instantaneu de chirăiturile lui Puppus. Agasată, Agrippina smulge copilul din brațele doicii și-l molcomește cu șoapte liniștitoare. Cu cealaltă mână liberă, scormonește în cutia din vârful candelabrului de argint după o fărâmă de tămâie, pe care i-o dă lui Dru sus, să tacă din gură. Lângă Herodes Agrippa, Antonia bombăne nemulțumită: — Tămâia și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe măsură ce pașii grei, de gospodină autoritară, se apropie, făgăduind încununare nemuririi. Zece metri, apoi șapte, apoi cinci îl mai despart de ofranda merindelor. Însă trimisa de zei se oprește la doar doi metri de el, acolo unde perechea de câini, molcomită de razele amiezii, deschide boturi umede și amușinânde. "Pavele, Mărioaro, luați, maică, și mâncați, că v-o fi foame. Na și apă!", rostește preamilostiva. Ascetul se ridică în picioare, pornește, cu pași moi, spre trotuarul de la bulevard și, în scurt
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
lui Zinzin că vindecă infecțiile, cancerul și chiar bolile de plămâni, tuberculoza făcea din nou ravagii de când se mânca pe cartelă și doar înlocuitori, de aceea la concertele lui Zinzin de după-masă se înșira toată suflarea orașului, oamenii se rânduiau molcomi pe lângă gard, erau zile de vară târzie, se urcau în copacii din parc, au năvălit chiar pe stadion, fără să poată fi opriți de paznici, se așezau și ascultau în transă concertul lui Zinzin, unii voiau să se vindece de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
am ajuns la capătul nișei, s-a umflat altă viitură de apă, care iarăși ne-a alungat pe instalația sondei și iarăși, după o vreme a cărei durată nu se mai știe, spinarea cea neagră a Apei s-a mai molcomit Și când din vătămătoarea noastră lume, ne-am uitat către ieșire am observat, ca niște Luceferi, strălucind pe cer senin, după o îndelungată ploaie mocănească, cum veneau spre noi două lămpi de miner și atunci așa ne-a părut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]