26,570 matches
-
Dinicu Golescu scrie”Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826 “, în paginile căreia găsim imaginea vieții țărănimii exploatate, metodele cu care se storceau birurile dela țărani. Un om cu idei înaintate a fost Ionică Tăutu, un boiernaș moldovean, autor a unor pamflete politice. Ca și Dinicu Golescu, el a luptat cu arma scrisului pentru smulgerea poporului din întunericul inculturii și pentru dreptatea socială într-un context democratic. În slujba ideilor progresiste, în preajma revoluției de la 1848, un rol important
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
prelegeri universitare, autor al 10 volume de poezie, al unei monografii unice, o prezență activă în viața culturală a Moldovei de dincoace și dincolo de Prut, premiat și aplaudat frenetic. Un destin deosebit ce a făcut posibil ca fiul unor țărani moldoveni să ajungă unul dintre marii actori ai teatrului românesc. Sau, poate tocmai în faptul deloc întâmplător al apariției sale pe lume (15 decembrie 1937) într-o familie de gospodari în ținutul mirific al Botoșanilor ce a dat țării atâtea genii
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
întreg de informații dintr-o bibliografie vastă pe care a studiat-o cu maximă și exigentă atenție, o bibliografie care are darul de a incita spre lectură pe cititor dar și pe eventualul călător pe aceste meleaguri legendare. De la cronicarii moldoveni la Ioan Nistor, de la Cărțile călugărilor de la mănăstirile din Bucovina și până la lapidarele însemne de la fața locului sau ghidurile turistice constituie materiale demne de studiat pentru a putea pătrunde cu adevărat în spiritul locului de acolo de unde nu poți pleca
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417628701.html [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
de România ci și de India. Practic căutam cele mai eficiente locații pentru investițiile noastre. - În peregrinările tale prin lume ai trăit în România mai mult decât jumătate din viață. Când ți-am cunoscut soțul am avut impresia că este moldovean. Vorbea foarte corect dar cu un accent deosebit. Probabil îndrăgostit de frumusețile acestei țări bogate a pus-o la inimă. Am reușit să-i pătrund în suflet în desele concedii petrecute împreună în frumoasele noastre stațiuni montane sau marine. - Mi-
PERFECT IMPERFECT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1476786105.html [Corola-blog/BlogPost/354147_a_355476]
-
alte denumiri, poate fi „înghițit” de țări hrăpărețe, dar limba rămâne, evident, dacă locuitorii teritoriului respectiv nu sunt exterminați. Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013-2/ [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
mănăstirea este ocrotită de domnii de peste Carpați. Peregrinările, schimbul de cărți, de antimise și alte obiecte de cult, între români, au fost permanente, astfel că aici se găsesc cărți de cult tipărite și donate de domni și ierarhi munteni și moldoveni. Deși a căzut pradă tunurilor generalului Bukow, mănăstirea a fost refăcută, dar la puțin timp, o nouă furtună se abate asupra ei. Stăpânirea străină pedepsește pe călugării și credincioșii din jur, care au participat la răscoala lui Horea, Cloșca și
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
o viteză înspăimântătoare. Ce probă de mobilitate spațială incredibilă pentru o perioadă istorică în care cuvântul ”emigrant” încă nici nu se inventase! „Șe ti doari, băi băiatule?” - îmi povestește tata că-i întreba odinioară pe elevi, la Sibiu, un medic moldovean. Erau și pe atunci mișcări de trupe, amestecuri de oameni, deplasări și migrații. „Bârta, Don´ doctor” - îi răspundea, mințind, un plod oltean, nimerit departe de vatră, la Școala Normală. Chinuit mai mult de singurătate decât de indigestia provocată de consumul
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1413156480.html [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
inițiatorului de proiect: Alexandru Arcuș. Pe lângă unirea istorică pe care inevitabil o sărbătorim anual, un subiect predilect al vremurilor pe care le trăim e eventuala (re)unire cu Moldova. Ei bine, în cazul acestui trio, ea s-a produs deja. Moldoveanul Arcuș a “dat mână cu mână” cu doi instrumentiști români și s-au unit într-un grup artistic original al cărui act constitutiv a apărut în martie anul acesta - albumul Allotropy -. Pe album se aud saxofonul sau fluierul lui Alexandru
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) by https://republica.ro/jazz-cu-elemente-folclorice-interviu-cu-arcus-arcus-trio_2 [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]
-
Patrimoniu > FUEGO, ARTISTUL UNIRII, LA RADIO "VOCEA BASARABIEI" Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului In apropierea imediată a vocii interpretului lui Fuego este conștiința. Toate cântecele artistului cu rădăcini paterne moldovene, au o infiltrație lucitoare a unui tulburător mesaj, continuat de la poetul Grigore Vieru: unirea! Noi nu avem azi un alt artist care să transmită idealul restaurării României, nici zidar mai harnic ce lucrează la temelia spirituală a ceea ce oamenii politici
FUEGO, ARTISTUL UNIRII, LA RADIO VOCEA BASARABIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424606295.html [Corola-blog/BlogPost/353208_a_354537]
-
și cel al Mitropoliei Basarabiei, a purtat discuții esențiale care au condus la internaționalizarea dosarului regiunii de Est (transnistreană) și la includerea Republicii Moldova în Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, a menținut un dialog permanent între oficialii europeni și moldoveni, organizând zeci de vizite reciproce la Strasbourg și Chișinău. Din 1998 până în 2001 îndeplinește concomitent și funcția de reprezentant al Republicii Moldova în Consiliul Director al Fondului de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei, actualmente Banca de Dezvoltare a CoE. În aprilie
DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/raia_rogac_1462434318.html [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]
-
că:” în 1504 după moartea lui Ștefan cel Mare, fiul său, Bogdan al III-lea, l-a trimis pe logofătul Tăutu la Istanbul să închine Moldova turcilor și să plătească tribut. De bucurie sultanul a pus să fie ospătat trimisul moldovean, la sfârșitul mesei i s-a adus o ceașcă plină cu cafea fierbinte. Tăutu neștiind ce băutură este și cum se bea, a închinat spre sultan și vizirii cu vorbele :”să trăiști luminăția ta o mie de ani”, apoi a
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1484643451.html [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
2016, într-un cadru sărbătoresc, elevii claselor primare ai Școlii Movila Miresii, instituție de învățământ a cărei director este prof. Brezuică Mirela, s-au adunat și au dat tonul unei frumoase activități extracurriculare. Aceștia au redescoperit povestea Micii Uniri, când moldoveni și munteni, animați de aceeași cauză, s-au unit în cuget și simțiri. Programul școlarilor a constat în interpretarea unor cântece și poezii patriotice, în vizionarea unui material PPT despre Domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, precum și o expoziție de desene
PRIVIND ÎNSPRE TRECUT… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1453484109.html [Corola-blog/BlogPost/354466_a_355795]
-
dărnicia și cumințenia sa, la fel prin osteneala mâinilor noastre“. Puțin mai târziu, el trăiește inconștient drama unei sfâșieri lăuntrice între ceea ce simțea și ce i se preda în clasă, la cursuri. „Știam de la școală, din mincinoasele manuale, că sunt moldovean, și nicidecum român, adică sunt de alt neam, de altă limbă și de altă datină. Români erau cei din manuale, care ne «ocupaseră» și ne «bătuseră» pe toți de-a rândul, ne «luaseră» bucata de pâine de la gură și culmea
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
nici nu mai are rost să continuăm cu alte cifre, pentru că situația este foarte elocventă și arată perfect cum frontiera de răsărit a Uniunii Europene este ignorată. Vă spun, însă, răspicat, ca unul care a copilărit la Focșani, care este moldovean și a cărui destin politic este legat de Moldova, că problema nu este a lor, problema este a noastră. Faptul că, în ziua de 24 ianuarie, la Iași, la noi acasă, au vorbit despre Unirea Moldovei cu Muntenia doi ardeleni
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1456890895.html [Corola-blog/BlogPost/376158_a_377487]
-
că în 26 de ani eu am fost cel mai înalt dregător al Moldovei. Ca ministru al economiei și finanțelor am avut cea mai mare poziție pe care un moldovean a avut-o în structurile statului. Nu am avut Președinte moldovean, nu am avut Prim Ministru, nu am avut Președinți de Camere decât pe perioade scurte, de provizorat. Un an și jumătate cât eu am fost ministrul finanțelor s-au alocat bani pentru Institutul de Oncologie, pentru Biblioteca Centrală Universitară, pentru
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1456890895.html [Corola-blog/BlogPost/376158_a_377487]
-
ca și cum ar fi venit pe lume plină de datorii față de soartă, a plătit din prima, până în ultima clipă, fărâmă cu fărâmă din viața, sănătatea și fericirea ei. Mama, olteancă din Gorj fusese dată slugă de la zece ani, iar tatăl ei, moldovean de la Roman, a fost copil de regiment. Amândoi au plecat într-o zi, pribegi și sărmani, în Valea Jiului, așa zisa „Valea plângerii”, unde leafa era mai avantajoasă, dar traiul oropsit, mai cu seamă pentru tatăl și frații ei, mineri cu toții
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440915568.html [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
cu banii chiștigat mergem la restaurant și petrecem fain frumos, cu nevestele noștri, propuse inconștientul Ati! În ochii înlăcrimați ai domnului Pandele apăru flacăra urii nestinse încă de pe vremea când baciul ungurean și cu cel vrâncean îl omorâseră pe baciul moldovean. Numai că, înțe- leptul Hans, nefiind implicat în crima respectivă, își păstră luciditatea și după ce pâcâi de zece ori din pipa lui cu mâner de porțelan rosti împăciuitor: - Scrie măi Romi la noi la uzine din Germania, aia care producem
AFACEREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405003037.html [Corola-blog/BlogPost/349195_a_350524]
-
prin stepele asiatice, precum goții, avarii, gepizii, vandalii, hunii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, mongolii, tătarii, slavii și alte populații călcătoare pe plaiurile sfintei Dacii, părăsită de romani. Cică, din amestecăturile astea s-au format populațiile numite bănățeni, olteni, ardeleni, munteni, moldoveni și dobrogeni. De unde români și, mai ales, dacoromâni, după atâta vânturătură de stepă?! Din cauza asta, specialiștii istorici „români” consideră că Istoria populațiilor călcătoare pe teritoriul României nu se poate numi „Istoria românilor”. Nici măcar „Istoria României”, pentru că este vorba doar de
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
avea chiar sensul „a merge“, înrudit desigur cu marga „drum, cale“, rădăcina mrg (vezi Burnouf, op. cît., p. 504, 769). Poate așa se explică și pronunția ardeleneasca: „Pe dealul Feleacului Mărg carele Iancului“ ori varianta să marga întâlnită la cronicarii moldoveni. Că și de alte dați, sensul moștenește semnificația băștinașa, iar forma reflectă, de cele mai multe ori, pe cea a cuvântului latinesc dacă în cazul lui a merge s-a produs o interferență a unui cuvânt dacic cu unul latinesc. Margayami... lângă
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
avea cronicarul ei. Mai în glumă, mai în serios, aș spune că astăzi cronicarii literari au urmat exemplul cronicarilor (primii noștri istorici) munteni din secolele XVIIXVIII, fiecare cu domnitorul lui și combătându-l pe al celuilalt, și nu exemplul cronicarilor moldoveni care s-au completat unul pe altul într-o ștafetă istorică. Ar mai fi multe de spus, dar spațiul nu mă lasă. Referință Bibliografică: DEMN DE CONSEMNAT / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 649, Anul II, 10
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
pierdut înțelesul. Și iată-mă meditând (acum, în preajma Zilei Naționale") la ce-o fi... patria, la ce esențe va fi având ea în aluatul ei. (Dar nu trebuie să mă luați chiar în serios. E aici doar cugetarea unui... Moromete moldovean.) *** Patria încape și într-o propoziție. Dacă vorbele care o cuprind sunt rostite în limba celor care simt Patria. * Patria nu e un cuvânt, ci o sumă de cuvinte. În cuprinsul sumei, cuvântul Mama stă pe un tron domnesc. * Apatrizii
PATRIA, ÎN ZECE REPREZENTĂRI PERSONALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1448905611.html [Corola-blog/BlogPost/381274_a_382603]
-
mai 1848, unde a văzut mulțimea țăranilor veniți din toate părțile Transilvaniei și a auzit cuvântul lui Simion Bărnuțiu și Avram Iancu. De aici a plecat în Bucovina, unde a făcut parte, împreună cu Costache Negri și alții din Comitetul revoluționar moldovean, din iunie 1848. Cuza a contribuit la îndeplinirea programului revoluției de la 1848. Cuza a binemeritat de la patrie. Alături de cei trei mari patrioți români au fost gânditori progresiști, revoluționari cu care au pregătit și au condus revoluția: Mihail Kogălniceanu, I.H. Rădulescu
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
la București, Albina Românească, la Iași, Gazeta de Transilvania la Brașov, iar în anul 1840 apar Dacia Literară și Arhiva Românească, revista Magazin Istoric pentru Dacia. Dacia Literară milita pentru aceleași idei și idealuri, unind în paginile sale scrisul scriitorilor moldoveni, munteni, transilvăneni, bănățeni, bucovineni. În fapte cultural - naționale pentru românii din Transilvania, Bărnuțiu și Barițiu subliniau că pe toți românii, limba îi leagă cu o legătură frățească și-i unește într-o familie. Își intensifică activitatea George Barițiu, Avram Iancu
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
moderatoare a Cenaclului “Grigore Vieru” din Toronto, Canada). Lansarea va reuni personalități importante ale vieții literare și culturale din țară și din diaspora, printre care se regăsesc: Dr. VARVARA BUZILĂ - director științific al Muzeului Etnografic al Moldovei din Chișinău, ziaristul moldovean OCTAVIAN SCUTELNICU (medic osteopat Ploiești), PAVEL DAVIDOV (Canada), colecționar de artă (porțelan) și deținătorul unei impresionante colecții de cactuși, jurist MIHAI COSTIN (eminescolog, Fondatorul Salonului Internațional Eminescu - Palatul Parlamentului), pictorul bucureștean MIHAI CĂTRUNĂ (ilustratorul cărții). Bresla literară vrânceană va fi
INVITAŢIE LANSARE DE CARTE: RELIEF STELAR/ STELLAR RELIEF de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1476933290.html [Corola-blog/BlogPost/374062_a_375391]
-
1974, apoi, din 2000, la realizarea amplului program de modernizare a filialelor Bibliotecii Metropolitane București și până la activitatea didactică biblioteconomică de pregătire și perfecționare a personalului de specialitate. Însă nu despre viața mea vreau să vorbesc, ci despre două localități moldovene, de care mă leagă multe amintiri. Ambele județe, ca majoritatea județelor Moldovei, se află în zona celor care nu-și pot asigura singure cheltuielile comunitare, beneficiiind de susținerea bugetului de stat. Un adevăr trist, care m-a făcut să privesc
TABLETA DE WEEKEND (151): CU BUZUNARELE MURDARE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1461679796.html [Corola-blog/BlogPost/384983_a_386312]