266 matches
-
însuflețea soldații pentru a lupta cu eroism, alimentându-le virtuțile războinice. E foarte posibil ca atât Galerius cât și Maximian și mai apoi Dioclețian să fi observat, sau cel puțin să fi fost informați, de faptul că noua religie, creștinismul, moleșea idealurile belicoase ale romanilor antici, făcându-i pe soldații creștini, prea puțin combativi și pentru nimic atașați întru-totul împăraților lor. Nu trebuie să atribuim această adversitate a lui Dioclețian față de soldații creștini, unei simple luări de poziție contra creștinismului, atitudine
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
la refuzul de a recunoaște, fie ne zbatem în mocirla rememorărilor vindicative, fie mărșăluim intransigenți și surzi pe ritmurile acuzelor solitare. Fiind liberi, nu mai suntem solidari. Nici măcar față de necesitatea organică de a extirpa răul comun. O amnezie malignă ne moleșește luciditatea. Nu mai punem întrebări, nu mai căutăm răspunsuri. Ne-am obișnuit să mergem șchiopătând și nu ne miră deloc că nu mai putem alerga. În cele din urmă, am ajuns în ipostaza anihilantă în care verdictul asupra delațiunii să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
înso țească de aproape și să-l supravegheze. În jurnalul de duminică 26 iunie, Maiorescu însemna, ca într-o așteptare: "La ora 4 dimineața, înainte de răsăritul soarelui, 15°R. Eminescu e vorba să plece astăzi la Botoșani, ieri însă era moleșit și mult mai liniștit"251. În zorii zilei de marți, 28 iunie, trupul pă mîntean al Luceafărului, învăluit de prima mare întunecare mintală, s-a prăbușit in beznă. Prin grija lui Maiorescu și a cîtorva prieteni apropiați, bolnavul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
impudic, se înseninează rareori. Amarul îl apasă și, cu „visurile spulberate”, e mereu gata să izbucnească în plâns. Și proza, chiar atunci când evocă întâmplări crunte și nenorocite răsuciri de destin (ca, de pildă, în nuvelele din Mărin ocnașul, 1923), e moleșită într-un sentimentalism fără speranță. Emotiv ca un adolescent întârziat, „trubadurul”, invadat de amintiri duioase și atașat de „nimicuri dragi”, are - ca și în stihuirile lui - „ochii scăldați în lacrămi”. Așa, în schițele și în însemnările pretins epistolare din Priveliști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
din construcții mi-au acompaniat, vesel, diminețile din ultimii șapte-opt ani. Interesant este că metabolismul uvrierului român e foarte gingaș, el debutând cu o criză de epilepsie în care simulează agitația de la prima oră, pentru ca apoi, îmblânzit, să se retragă moleșit la umbră cu biberonul cu bere la îndemână, până la ora 14.30, când e lovit de o altă frenezie zgomotoasă până pe la 16.30 când, sindicalist erect, descoperă că nesupunurea civică în fața "lu dom injiner" sau, după caz, a "șăfului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pe uliță) (d) "După zilele acestea, lipsite de scânteiere, Soarele răsări într-o dimineață înfocat, vărsând parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moleșit de căldură, de se furișă sub dânsa, la umbră, la adăpost. [...] Și în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea și cântecul se împrăștia vesel." (Emil Gârleanu, Frunza) (e) "Craiul, primind
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stomacul gol să nu le chiorăie. Făcându-se ziuă, s-au ridicat, înfometați și mortificați, și și-au reluat călătoria începută. După ce au parcurs cale de jumătate de milă, vederea a început să li se încețoșeze, picioarele să li se moleșească, genunchii să se îndoaie din cauza postului, și tot trupul slăbea. De aceea, pentru a-și potoli crampele foamei, culegeau fructe din tufișuri și din diferite specii de copaci și arbuști ce se găseau de-a lungul drumului. Dar, fiindcă era
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
universuri (uman, vegetal, animal) exală parfumuri dulci și efectul lor imediat este dezmierdarea. „Sorbirea” deschide poarta voluptăților secrete. Natura bosforiană este, În egală măsură, incitantă și sedativă: incintă privirea, dezmiardă urechea, mărește apetitul pentru voluptate, copleșind În același timp, sufletul, moleșindu-l, silindu-l să se retragă din vîrtejul vieții exterioare. O pleoapă grea cade peste materia În fierbere. Un ochi dedat cu perversiunea plăcerii se deschide În interiorul acestui „eden al lumii” În care Își plasează Bolintineanu subiectele lui poetice. * În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de fructe aduse din Asia și, peste tot, femei cu sînuri rotunde și ochi „ce-noată-albaștri În galeșă văpaie”. Acolo - austeritate, aici - desfătare, orgie sălbatică; acolo - oameni „tari de vînă și oțeliți În foc”, aici - juni magnați „pe perne de mătasă”, moleșiți de chefuri...; acolo - românii descîntă topoarele, aici - leșii dezmiardă paharele și trupurile femeilor; acolo - o pregătire aproape religioasă pentru o confruntare decisivă, reculegerea dinaintea posibilei morți, aici: „Aici beții și danțuri și chiote voioase, În fund suspinuri, vaiet și plîngeri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
muncească Întristarea ce-o avem? Și cînd iarăși o să-ncepem Dulce să ne veselim? Că din griji, precum priceperii, Nimica nu folosim. Ceasul umblă, vremea trece, Și noi nainte pîșim, Ne spune, ne dă junghi rece, Că vîrsta ne-o moleșim. Și dacă În asta floare Cu dulceață nu trăim, Tu cînd nădăjduiești oare Vrem-asta s-o mai găsim? Ducă-să doru-ntristarea, Ducă-să inima rea, Ducă-să chinul, ohtarea, Ducă-să grija cea grea. Iar noi cu o glăsuire Totdaună să cîntăm Și tot
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la refuzul de a recunoaște, fie ne zbatem în mocirla rememorărilor vindicative, fie mărșăluim intransigenți și surzi pe ritmurile acuzelor solitare. Fiind liberi, nu mai suntem solidari. Nici măcar față de necesitatea organică de a extirpa răul comun. O amnezie malignă ne moleșește luciditatea. Nu mai punem întrebări, nu mai căutăm răspunsuri. Ne-am obișnuit să mergem șchiopătând și nu ne miră deloc că nu mai putem alerga. În cele din urmă, am ajuns în ipostaza anihilantă în care verdictul asupra delațiunii să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se lovi, a se lumina, a se luxa, a se magnetiza, a se majora, a se materializa, a se maturiza, a se măcina, a se mări, a se metamorfoza, a se micșora, a se modela, a se modifica, a se moleși, a se molipsi, a se monotoniza, a se mototoli, a se mumifica, a se mura, a se murdări, a se netezi, a se neutraliza, a se obscuriza, a se obtura, a se ofili, a se omogeniza, a se ondula, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Țesătura se modelează după mâinile utilizatorului tranz.: Ion modelează forme de lut part. modelat, -ă nom. modelarea, modelatul A SE MODIFICA Amintirile noastre se modifică odată cu noi tranz.: Ion își modifică pantalonii part. modificat, -ă nom. modificarea, modificatul A SE MOLEȘI Ion se moleșește de la căldură tranz.: Căldura îl moleșește pe Ion part. moleșit, -ă nom. moleșirea A SE MOLIPSI Ion s-a molipsit de râs tranz.: Râsul molipsește România part. molipsit, -ă nom. molipsirea, molipsitul A SE MONOTONIZA Relația lui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
după mâinile utilizatorului tranz.: Ion modelează forme de lut part. modelat, -ă nom. modelarea, modelatul A SE MODIFICA Amintirile noastre se modifică odată cu noi tranz.: Ion își modifică pantalonii part. modificat, -ă nom. modificarea, modificatul A SE MOLEȘI Ion se moleșește de la căldură tranz.: Căldura îl moleșește pe Ion part. moleșit, -ă nom. moleșirea A SE MOLIPSI Ion s-a molipsit de râs tranz.: Râsul molipsește România part. molipsit, -ă nom. molipsirea, molipsitul A SE MONOTONIZA Relația lui Ion cu Ioana
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
forme de lut part. modelat, -ă nom. modelarea, modelatul A SE MODIFICA Amintirile noastre se modifică odată cu noi tranz.: Ion își modifică pantalonii part. modificat, -ă nom. modificarea, modificatul A SE MOLEȘI Ion se moleșește de la căldură tranz.: Căldura îl moleșește pe Ion part. moleșit, -ă nom. moleșirea A SE MOLIPSI Ion s-a molipsit de râs tranz.: Râsul molipsește România part. molipsit, -ă nom. molipsirea, molipsitul A SE MONOTONIZA Relația lui Ion cu Ioana s-a monotonizat tranz.: Versurile cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
își făcea vânt cu batista sa cea mare. - Totuși - insistai, în continuarea discuției - trebuie să ne scrii acest articol... cititorii noștri vor pune mult preț pe părerea dumitale. - Stărui degeaba, prietene. Nu pot scrie nimic acum... mi-e cald... mă moleșește... aștept să rezolv niște chestiuni și plec la Sinaia. Spune și dumneata - și aici scriitorul se întoarse spre mine cu o mină întrebătoare - e asta o vreme de scris? Într-adevăr, căldura era înăbușitoare. Tot discutând, începeam să capăt impresia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]