51 matches
-
20. Refacerea, substituirea și ameliorarea arboretelor slab productive: - considerații generale - tehnică lucrărilor de refacere, ameliorare și substituire: - refacerea, ameliorarea și substituirea garnițelor și ceretelor: # descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. - substituirea arboretelor derivate: # descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. - refacerea molidișurilor degradate: # descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. - refacerea și substituirea zăvoaielor. 21. Protecția muncii la intervențiile de îngrijire și conducere în arborete. 22. Norme de protecția muncii la aplicarea tratamentelor. 23. Limită, durata și caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
pe cale naturală a arboretelor. Tratamentele aplicate pot fi reprezentate de: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive cu perioadă lungă de regenerare, tratamentul tăierilor rase în benzi sau în parchete mici, în cazul molidișurilor pure și arboretelor de plop euroamerican, și tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete și zăvoaie de plop și salcie, tratamentul tăierilor succesive și progresive clasice sau în margine de masiv; ... e) orice alte activități aprobate de administrația parcului și de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
pe cale naturală a arboretelor. În parcurile naționale se pot aplica: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite și cvasigradinarite, tratamentul tăierilor progresive cu perioadă lungă de regenerare, tratamentul tăierilor rase în benzi sau în parchete mici, în cazul molidișurilor pure și arboretelor de plop euroamerican, și tratamentul tăierilor în crâng în salcamete și zăvoaie de plop și salcie. În parcurile naturale se mai pot aplica și tratamentele tăierilor succesive și progresive clasice sau în margine de masiv; ... e) orice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
dețin terenuri în interiorul parcului sau de comunitățile locale, cu aprobarea administrației parcului; ... c) lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor tinere, lucrări de conservare și lucrări de igienizare; ... d) aplicarea de tratamente intensive cu perioadă lungă de regenerare; în cazul molidișurilor pure se permit și tratamentul tăierilor rase în parchete mici sau în benzi și tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete și zăvoaie de plop și salcie, pe suprafețe de maximum 1 ha; ... e) orice alte activități aprobate de administrația parcului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
a lucrărilor. 20. Refacerea, substituirea și ameliorarea arboretelor slab productive: - considerații generale - tehnica lucrărilor de refacere, ameliorare și substituire: - refacerea, ameliorarea și substituirea cvercetelor: ● descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor, - substituirea arboretelor derivate: ● descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor, - refacerea molidișurilor degradate: ● descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor, - refacerea și substituirea zăvoaielor. 21. Protecția muncii la intervențiile de îngrijire și conducere în arborete. 22. Norme de protecția muncii la aplicarea tratamentelor. 23. Limita, durata și caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
20. Refacerea, substituirea și ameliorarea arboretelor slab productive: - considerații generale - tehnică lucrărilor de refacere, ameliorare și substituire: - refacerea, ameliorarea și substituirea garnițelor și ceretelor: # descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. - substituirea arboretelor derivate: # descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. - refacerea molidișurilor degradate: # descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. - refacerea și substituirea zăvoaielor. 21. Protecția muncii la intervențiile de îngrijire și conducere în arborete. 22. Norme de protecția muncii la aplicarea tratamentelor. 23. Limită, durata și caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
a lucrărilor. 20. Refacerea, substituirea și ameliorarea arboretelor slab productive: - considerații generale - tehnica lucrărilor de refacere, ameliorare și substituire: - refacerea, ameliorarea și substituirea cvercetelor: ● descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor, - substituirea arboretelor derivate: ● descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor, - refacerea molidișurilor degradate: ● descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor, - refacerea și substituirea zăvoaielor. 21. Protecția muncii la intervențiile de îngrijire și conducere în arborete. 22. Norme de protecția muncii la aplicarea tratamentelor. 23. Limita, durata și caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
pădurile montane și de dealuri din Europa, Asia, Madagascar, America. În România este comună în regiunea inferioară a munților până la etajul subalpin din întreg lanțul carpatic, crescând în pădurile de foioase, tufărișuri, locuri umbrite, buruienișuri de depresiune, este sporadică în molidișuri. Feriga este o plantă: Tulpina este un rizom gros, subteran, lung până la 30 cm, oblic-ascendent. El este acoperit cu resturi de pețioluri din anii precedenți, în formă de solzi bruni și este fixat prin numeroase rădăcini firoase, negricioase, adventive. Structura
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
molid, brad; -arbuști: alun, mur, corn; -plante erbacee: feriga, mușchi, licheni, mierea-ursului, păiuș; -animale nevertebrate: insecte (cărăbuș de pădure, croitorul fagului); -animale vertebrate: ciocănitoare, gaița, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veverița, mistreț, pisica sălbatică. Pădurile de molid, (numite și "molidișuri"), ocupă regiunile înalte ale Munților Carpați, de la limita superioară a fagului până în zona subalpina. Ele sunt instalate la altitudini de 1200-1800 m. În nordul Carpaților, limită inferioară a pădurilor de molid atinge, în unele locuri, 600 m. -soluri: podzolice brune
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
Valea Brezcioarei"), pinul (pe "Valea Caselor", pe "Muntele Clăbucet"), tisa (în număr mai mare pe "Muchia Moașei"), rare exemplare de zâmbru, și destul de des jneapănul (pe "Muchia Moșului"). Dintre acestea, zada, tisa și zâmbrul sunt specii ocrotite prin lege. Deasupra molidișului începe golul alpin, deseori întrerupt de aglomerări numeroase de jnepeni, ienuperi, afine și merișor. Golul alpin este în mare parte acoperit cu pășuni (în special pe versantul sudic al masivului) oferind o hrană abundentă numeroaselor turme de oi. Tot în
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
de zile de menținere a stratului de zăpadă. Munții Stânișoarei sunt inca bine împăduriți (aprox. 75% din suprafața), dar pădurea este dominată de formațiunea de amestec conifere-fag. Numai pe culmile de pește 1.200 m din vest și sud-vest există molidișuri pure. În sud, pe versantul culmii Cozla, s-a plantat pin, iar spre baza versantului estic, la contactul cu Subcarpații Neamțului, în amestecuri pătrunde gorunul. Partea superioară a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane secundare. Într-o proporție covârșitoare de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
este formată din pajiști primare și secundare însoțite de părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) și anin verde (Alnus viridis). În etajul montan (între 800-1600 m) vegetația este formată din: molidișuri (Picea excelsa) amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), lariță (Larix decidua). afinișuri, zmeurișuri, etc. Vegetația etajului de deal și podiș este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor și subetajul stejăretelor
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
dependente atât de microclimatul locului, de orientarea versantului, poziționarea latitudinală mai sudică sau mai nordică, cât și de impactul intervențiilor umane care au modificat compoziția naturală a pădurilor. În mod natural, în partea mijlocie a acestui etaj se păstrează puritatea molidișurilor, iar către limitele superioare și cele inferioare apar și alte specii de arbori. Molidișurile sunt delimitate în partea inferioară de păduri de amestec (molid/brad/fag), iar în partea lor superioară molidișurile de limită trec în jnepenișuri. Spre deosebire de alte tipuri
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
nordică, cât și de impactul intervențiilor umane care au modificat compoziția naturală a pădurilor. În mod natural, în partea mijlocie a acestui etaj se păstrează puritatea molidișurilor, iar către limitele superioare și cele inferioare apar și alte specii de arbori. Molidișurile sunt delimitate în partea inferioară de păduri de amestec (molid/brad/fag), iar în partea lor superioară molidișurile de limită trec în jnepenișuri. Spre deosebire de alte tipuri de vegetație, molidișurile se caracterizează prin marea lor uniformitate, cu predominarea molidului. Rădăcinile superficiale
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
partea mijlocie a acestui etaj se păstrează puritatea molidișurilor, iar către limitele superioare și cele inferioare apar și alte specii de arbori. Molidișurile sunt delimitate în partea inferioară de păduri de amestec (molid/brad/fag), iar în partea lor superioară molidișurile de limită trec în jnepenișuri. Spre deosebire de alte tipuri de vegetație, molidișurile se caracterizează prin marea lor uniformitate, cu predominarea molidului. Rădăcinile superficiale ale molizilor fixează stratul subțire de sol. Un molid răsturnat de vânt, ne convinge cât de puțin profund
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
limitele superioare și cele inferioare apar și alte specii de arbori. Molidișurile sunt delimitate în partea inferioară de păduri de amestec (molid/brad/fag), iar în partea lor superioară molidișurile de limită trec în jnepenișuri. Spre deosebire de alte tipuri de vegetație, molidișurile se caracterizează prin marea lor uniformitate, cu predominarea molidului. Rădăcinile superficiale ale molizilor fixează stratul subțire de sol. Un molid răsturnat de vânt, ne convinge cât de puțin profund este stratul de sol și cât de puțin adânc pătrund rădăcinile
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
rădăcinile între pietre: se extind orizontal în toate direcțiile, se întrepătrund și mențin molidul "atașat de munte". Există și situații când rădăcinile fixează atât de puternic arborele, încât vânturile puternice frâng trunchiul, fără ca baza molidului să fie clintită din loc. Molidișul montan este “o pădure mai deasă” decât molidișul de limită, de aceea aici coronamentul(coroana copacului) arborilor prezintă o mai slabă dezvoltare, cu ramuri vii numai în zona superioară a arborelui. Nefiind lumină destulă pentru fotosinteză, pe sub stratul des al
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
direcțiile, se întrepătrund și mențin molidul "atașat de munte". Există și situații când rădăcinile fixează atât de puternic arborele, încât vânturile puternice frâng trunchiul, fără ca baza molidului să fie clintită din loc. Molidișul montan este “o pădure mai deasă” decât molidișul de limită, de aceea aici coronamentul(coroana copacului) arborilor prezintă o mai slabă dezvoltare, cu ramuri vii numai în zona superioară a arborelui. Nefiind lumină destulă pentru fotosinteză, pe sub stratul des al frunzelor dinspre vârfuri, trunchiurile deși au crengi în
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
lumină destulă pentru fotosinteză, pe sub stratul des al frunzelor dinspre vârfuri, trunchiurile deși au crengi în partea lor inferioară, acestea sunt uscate și lipsite de ace. Trunchiuri mai subțiri sau mai groase, se ridică toate vertical, drepte și hotărâte. În molidișul montan există licheni epifiți și tericoli. Puieții de molid se dezvoltă pe trunchiurile căzute la pământ ale unor molizi ai trecutului, coloși intrați în destrămare naturală. Molidișul prezintă o structură verticală pe mai multe straturi distincte. Stratul arborescent are înălțimea
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
mai subțiri sau mai groase, se ridică toate vertical, drepte și hotărâte. În molidișul montan există licheni epifiți și tericoli. Puieții de molid se dezvoltă pe trunchiurile căzute la pământ ale unor molizi ai trecutului, coloși intrați în destrămare naturală. Molidișul prezintă o structură verticală pe mai multe straturi distincte. Stratul arborescent are înălțimea medie de 18-22 m, cu o acoperire de 80-95% și este constituit aproape exclusiv din molizi Picea abies, rar apărând exemplare de brad Abies alba, sorb Sorbus
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
mai pregnant în luminișuri, unde putem vedea o acoperire mai mare spre exemplu cu macrișul iepurelui "Oxalis acetosella", afin Vaccinium myrtillus etc. Stratul muscinal este reprezentat de specii de mușchi care se instalează pe trunchiurile de arbori sau pe pietre. Molidișul își trăiește liniștea. Se-aude doar strigătul metalic de forfecuțe (Loxia curvirostra), ciudatele păsări cu ciocul în foarfecă, specializate pe consumul semințelor din conuride molid; masculul este roșiatic, iar femela verzui-cenușie. De-a lungul plimbării constați cum un uriaș trunchi
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
este o pasăre care cuibărește în scorburi săpate în trunchiuri de arbori cu lemn moale, molidul din înălțimile montane și salciile bătrâne de-a lungul apelor deltei. Avifauna pădurilor de molid prezintă populații de păsări cuibăritoare relative uniform răspândite în molidișul cu o accentuată uniformitate. Unele specii sunt euribionte cinteză (Fringilla coelebs), sturzul cântător (Turdus philomelos), iar altele de taigă: cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), aușel
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) este o pasăre caracteristică pădurilor bătrâne de molid și zonelor marginale ale acestora. Urși (Ursus arctos) bătrâni ce se odihnesc prin văgăuni, râși (Lynx lynx) tiptili ce se furișează în urmărirea cocoșului de munte... În molidiș condițiile ecologice caracterizate prin temperaturi scăzute, insolație scăzută în interiorul pădurii, umiditatea ridicată și permanența nu favorizează reptilele, care lipsesc cvasi-total din pădurea compactă de molid. Pe lângă pârâu este mai multă exuberanță de viață, perne de mușchi umezi, insecte pe ierburi
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
compactă de molid. Pe lângă pârâu este mai multă exuberanță de viață, perne de mușchi umezi, insecte pe ierburi, tufe cu flori, miresme de plante. Amfibienii, legați de apă stagnantă și umezeală ridicată, suportă cu mai mult succes temperaturile scăzute din molidiș. Aici putem întâlni mai rar salamandra (Salamandra salamandra) și mai frecvent tritonul alpin (Triturus alpestris), ivoraș cu burta galbenă (Bombina variegata), broasca roșie de munte (Rana temporaria). În Carpați, un hectar de pădure de molid are cca 760 exemplare de
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
la fiecare hectar; comparativ cu asta, biomasa vegetală uscată a jnepenișului este de cca 200 tone la hectar, ceea ce este totuși destul de mult, când vedem că raportul este de 280 la 200 t/ ha între pădurea de molid și jnepeniș. Molidișurile de limită, la zona de întrepătrundere a molidișului cu jnepenișul, au stratul arborescent cu o acoperire din ce în ce mai redusă odată cu altitudinea. Înălțimea maximă a arborilor este de cca. 15-18 m. Stratul arbustiv este format din exemplare de Pinus mugo, Juniperus commmunis
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]