23 matches
-
datinilor de ctitorie culturală. Tipografia mitropolitului Nifon urmând un program editorial sub îndrumarea mitropolitului Nifon a făcut față nevoilor timpului S-au tipărit aici într-un interval de timp scurt 1852-1862 aproape toate cărțile de ritual. Apostolul Liturghierul, Octoihul, Ceaslovul, Molitvenicul, Triodul, Evanghelia , Chiriacodromionul , Mineele . Câte din aceste monumente de cultură românească se mai păstrează ?! Depozitele eparhiale au avut ca data limită de colectare cărțile tipărite până la 1830 6/. Oare tipăriturile contemporane perioadei Unirii Principatelor, cât și cele ieșite de sub teascurile
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_car_varvara_magdalena_maneanu_1368686048.html [Corola-blog/BlogPost/371134_a_372463]
-
titluri sunt într-o ediție și patru titluri sunt în două ediții, după cum uremează: Antologhion 1781 (1-exemplar), Apostol două ediții: 1802 (4-exemplare), 1814 (11-exemplare), Biblia 1785 (2-exemplare), Evanghelia două ediții: 1776 (1-exemplar), 1817 (3-exemplare), Liturghier,1807 (1-exemplar), Minologhion,1781 (2-exemplare), Molitvenic 1815 (4-exemplare), Octoih două ediții: 1792 (2-exemplare), 1825 (10-exemplare), Penticostar 1808 (18-exemplare), Strastnic două ediții:1753 (1-exemplar), 1773 (2-exemplare), Triod două ediții: 1800 (10-exemplare), 1813 (4-exemplare). .............................................................................................. Surprindem aici două aspecte: Primul aspect face referire la faptul că în secolul al
CHIRILĂ ENESCU, CARTEA TIPĂRITĂLA BLAJ AFLATĂLAEPISCOPIA SEVERINULUIŞI STREHAIEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Chirila_enescu_cartea_tipar_varvara_magdalena_maneanu_1371041551.html [Corola-blog/BlogPost/346023_a_347352]
-
după cum arată părintele Dumitru Bălașa,30: Deși localitatea este destul de veche , 1693, când căpitanul Vasile face o notă de cărțile ce a adus la Mânăstirea Tismana, Daia din Cireș, date în seama chelarului Răduț și anume Pravilă Mare, Evanghelie Liturghie, Molitvenic , Triod, Tetraevanghele- este de fapt cea mai vecehe bibliotecă a cătunului respectiv 31, sau altă consemnara a părintelui D.Bălașa în același studiu : În 1941 , satul Roșiuța avea 235 familii, .Biserica de zid a fost sfințită în 1931, biblioteca acesteia
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Românească, Liturghierul (în limba slavonă); b) Dimitrie Liubavici, împreună cu ucenicii Oprea și Petre, tipărește în 1547 Apostolul, din porunca lui Iliașcu-voievod; c) diaconul Coresi tipărește între 1559 și 1583 nouă cărți în limba română: Întrebare creștinească, Evangheliarul, Praxiul, Cazania I, Molitvenicul, Psaltirea, Cazania II, Liturghierul, Pravila Sfinților Apostoli. El a mai publicat în Brașov Psaltirea slavo-română, în al cărei epilog își exprimă profesiunea de credință referitoare la istoria culturii românești și evoluția limbii literare, afirmînd că destinația cărții este să învețe
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
cu Învălito(a)re(a) sa. 35 Dou scaune de lemnu mici, pro(a)ste, lungărețe. 36 Un Chiriacodromion În stare bună; Un Mineiu pe tot anul, rupt; Un Octoih mare, vechiu; Un Apostol nou, legat; Un Ceaslovu mare; Un Molitvenic bogat; Un Triod vechiu; Un Penticostar vechiu; Una Leturghie vechie, ruptă; Un Apostol vechiu, rupt; Un Ciaslov mic, vechiu, rupt; Un Catavasier vechiu, rupt, mic; Una Panahidă veche; Un Octoih mic, vechiu. 37 Una ico(a)nă mare Isus Hristos, vechie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
metaforizante. Cărare pre scurt spre fapte bune îndreptătoare (1685), manual de morală practică după model catihetic, destinat școlilor calvine, este transpus prin intermediul versiunii maghiare a lui Ștefan Matko după un original englez. Două traduceri din slavonă (un „ceasloveț” și un molitvenic, tipărite în 1687 și în 1689) completează seria cărților de cult necesare în limba română, conform ideilor susținute de tălmăcitor în prefețe. Traduceri: Sicriul de aur. Carte de propovedanie la morți, pref. autorului, Sebeș, 1683; ed. îngr. și introd. Anton
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290745_a_292074]
-
ed. îngr. și introd. Anton Goția, București, 1984; Cărare pre scurt spre fapte bune îndreptătoare, Bălgrad [Alba Iulia], 1685; Ceasloveț care are întru sine slujbele de noapte și de zi scoase pre rumânie de pre slovenie, Bălgrad [Alba Iulia], 1687; Molitvenic, Bălgrad [Alba Iulia], 1689; Propovedaniia a șeaptea, LRM, 548-557. Repere bibliografice: Iorga, Ist. Bis., I, 385-386; Gh. Comșa, Istoria predicei la români, București, 1921, 51-54; Drăganu, Hist. litt., 48-50; Piru, Ist. lit., I, 197-198; Ist. lit., I, 441-443; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290745_a_292074]
-
șoltuzului și pârgarilor și tuturor târgoveților de Huși de a nu „amesteca satele Episcopiei la angăriele târgului". Oprirea era măsura arbitrară a strângătorilor de biruri față de preoți, cărora, pentru a-i sili să plătească mai lesne angăriile, debilarii le luau molitvenicul, „cartea cea sfântă", fără de care nu mai puteau „să săvârșească datoriile lor religioase" în parohie, iar a-și procura alta era dificil pentru că, pe atunci, „cărțile erau foarte rare și scumpe". Apoi, măsura luată asupra lor - a li se lua
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Iorga, N.N. Maftei și C. Gh. Radu evidențiază că sub îngrijirea lui s-au tradus și tipărit: un Antoghian, un Apostol (1756), un Catavasier (1778), un Ceaslov (1763, a doua ediție în 1777), o Evanghelie (1762), o Liturghie (1759), un Molitvenic (1764), precum și 4 Psaltiri (1752, 1757, 1766 și 1782) folosite și ca manual școlar în școlile laice. Tot lui Evloghie Dascălul i se datorează traducerea în 1758 a „Vieții sfinților" care, deși „caligrafiată" de Gheorghe, fiul lui Evloghie, n-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
critice dedicate literaturii române, cu accent special asupra epocii vechi și clasice. Prin urmare, studii și articole erudite fac descrierea filologică și comentariul critic al unor cărți și manuscrise vechi. Nicolae Drăganu scrie despre Un fragment din cel mai vechi molitvenic românesc, Catehisme luterane, Pagini de literatură veche, Versuri vechi, N. Cartojan se ocupă de Cel mai vechi zodiac românesc: „Rujdenița” Popei Ion Românul. 1620, iar Sextil Pușcariu descrie Un nou exemplu din „Evanghelierul” lui Coresi. În același spirit, recenziile analizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286652_a_287981]
-
a tipărit la Buzău În 1700, Triodionul, tipărit În 1708 la Buzău, Volume din Minei , apărute tot la Buzău, Ceaslovul, care a fost tipărit la București În anul 1709, Antologhion, apărut la Râmnic În anul1705, Apostolul, apărut În1704 la Buzău, Molitvenicul, apărut În anul 1699 la Buzău, Liturghierul grecesc și arăbesc, Penticostarion și Psaltirea, apărut În anul 1701 la Buzău, Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă, apărută la Buzău În 1691, Slujbele Sfintei Parascheva și a Sfântului Grigorie Decapolitul, Orânduiala slujbei
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
prima jumătate a secolului al XVII-lea. Moștenirea literară a lui N. adună într-un inventar ce impune mai ales prin varietate, texte originale și traduceri, scrieri în slavonă și în română. Prima categorie include „versurile la stemă” imprimate în Molitvenicul din 1635 (reluate în Pravila mică din 1640), cele din Antologhion, din Carte despre urmarea lui Hristos și din Triod Penticostar (1649) și predosloviile ce însoțesc lucrările a căror apariție a supravegheat-o. Dintre acestea, Predoslovia către mitropolitul Varlaam (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
românească plină de har, afirmând cu consecvență marile adevăruri istorice legate de limba și ființa poporului român, N. a fost unul dintre primii ctitori ai spiritualității românești moderne. SCRIERI: La prea luminata stemă a milostivilor domni Basarabi (în slavonă), în Molitvenic, 1635; reed. în Pravila mică, 1640; reed. și tr. în BRV, I, 109, IV, 181, tr. în LRV, II, 272-273; Predoslovie (în slavonă), în Molitvenic, Câmpulung, 1635; reed. și tr. în BRV, IV, 182-187; Predoslovie cetitorului (în slavonă), în Evanghelie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
spiritualității românești moderne. SCRIERI: La prea luminata stemă a milostivilor domni Basarabi (în slavonă), în Molitvenic, 1635; reed. în Pravila mică, 1640; reed. și tr. în BRV, I, 109, IV, 181, tr. în LRV, II, 272-273; Predoslovie (în slavonă), în Molitvenic, Câmpulung, 1635; reed. și tr. în BRV, IV, 182-187; Predoslovie cetitorului (în slavonă), în Evanghelie învățătoare, Govora, 1642; reed. în BRV, I, 120-123; La prealuminata stemă a prealuminatei case a măriilor lor domnilor Basarabi (în slavonă), în Antologhion, Câmpulung, 1643; tr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
al oamenilor Bisericii de a tălmăci în românește (după ce mai înainte le utilizaseră în înveliș slav, fragmentele de pravilă păstrate în manuscrisele slavone fiind doveditoare în acest sens; la fel „articolele” tipărite de sârbul Moise, la Târgoviște, la sfârșitul unui Molitvenic), cărți cu conținut juridic, dublu utilizabile - la fel ca în Bizanț, unde Basilicalele, mereu completate și adaptate, au fost folosite și în viața politică, și în cea a Bisericii - și în lumea mirenilor, și la nivel ecleziastic. Ultima parte a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ed. Magdalena Georgescu, București: Minerva, 1999 (Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 3), 157-239. CB.1559-60 Codicele popii Bratul. Ed. Al. Gafton: http://media.lit.uaic.ro/gafton. CC1.1567 Coresi, Tâlcul evangheliilor. Ed.: Coresi, Tâlcul evangheliilor și molitvenic românesc, ed. V. Drimba, București: Editura Academiei Române, 1998, 31-187. CC2.1581 Coresi, Evanghelie cu învățătură. Ed. S. Pușcariu, Al. Procopovici: Diaconul Coresi, Carte cu învățătură (1581), vol. I, Textul, București: Socec, 1914. [trimiteri la pagina din ediție, nu la fila
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
CL.1570 Coresi, Liturghier. Ed. Al. Mareș, București: Editura Academiei, 1969, 127-148. CLM.1700-50 Miron Costin, Letopisețul Țărâi Moldovei. Ed.: M. Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1958, 41-201. CM.1567 Coresi, Molitvenic. Ed.: Coresi, Tâlcul evangheliilor și molitvenic românesc, ed. V. Drimba, București: Editura Academiei Române, 1998, 189-211. CP1.1577 Coresi, Psaltire slavo-română. Ed.: Coresi, Psaltirea slavo-română (1577) în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, ed. S. Toma, București: Editura Academiei, 1976
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Mareș, București: Editura Academiei, 1969, 127-148. CLM.1700-50 Miron Costin, Letopisețul Țărâi Moldovei. Ed.: M. Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1958, 41-201. CM.1567 Coresi, Molitvenic. Ed.: Coresi, Tâlcul evangheliilor și molitvenic românesc, ed. V. Drimba, București: Editura Academiei Române, 1998, 189-211. CP1.1577 Coresi, Psaltire slavo-română. Ed.: Coresi, Psaltirea slavo-română (1577) în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, ed. S. Toma, București: Editura Academiei, 1976, 35-662. CPr.1566 Coresi, Apostol. Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vărsat, cum se spune, ne oferă nu niște pamflete avînd în colimator personaje istorice bine știute, ci un bestiariu, colcăind de patimi animalice și foșgăind de gîngănii morale dincolo de mode și timp. Arghezi e un mizantrop sarcastic. Tabletele alcătuiesc un molitvenic sui-generis, voind parcă a scoate (la iveală!) tot răul din lume. Merită să citez cîteva astfel de molitve expresive și actuale. Despre un parvenit denunțat public că a lipsit statul de cîteva milioane: "Era să fie doborît din copacul în
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
franceză, latină și italiană - reflectă o anume istorie culturală, indicînd influențele moderne asupra limbajului literar românesc, în special modelele lexicului filozofic sau artistic. Persoană este atestat la sfîrșitul secolului al XVII-lea, la Dosoftei: "o față, adică o personă" (în Molitvenic de-nțăles, Iași, 1681), așa cum o arată Dicționarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (1992), de la care preia datarea și Dictionnaire des emprunts latins dans les langues romanes (2004). E un context caracteristic pentru situarea termenului în limba veche (în care
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
și Ardealul aduc fineța nuanțelor, arta emisiunii sonice, savoarea. Graiul moldovenilor e literar de la sine. Așa-zisa "literatură religioasă" de care s-a făcut prea mare caz nu e decât o producție de tălmăciri de Psaltiri, Tetraevanghele, Praxii, Biblii, Slujebnice, Molitvenice, Minee, Paterice etc. O Viață a sfântului Léger sau un Heliant n-avem în această epocă. Traducerile sunt însoțite uneori de precuvântări, care au interesul lor filologic și psihologic. Procurîndu-și teasc de la Petru Movilă, mitropolitul de obârșie română din Kiev
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Léger sau un Heliant n-avem în această epocă. Traducerile sunt însoțite uneori de precuvântări, care au interesul lor filologic și psihologic. Procurîndu-și teasc de la Petru Movilă, mitropolitul de obârșie română din Kiev, Matei Basarab începu seria tipăriturilor printr-un Molitvenic slavon în 1635 și prin Pravila românească ("direptătoriu de leage") tălmăcită după un nomocanon slav de Mihail Moxalie (1640), după care urmară alte cărți slave și române. Vasile Lupu în Moldova așeză și el la Trei-Ierarhi tipar adus prin ajutorul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
reprezintă însă numai un material care a rămas neprelucrat artisticește. POEZIA Deși Hasdeu pretindea a fi găsit într-o psaltire versuri războinice compuse de chiar Ștefan cel Mare, întîiele stihuri (slavone) ce se cunosc sunt ale lui Udriște Năsturel din Molitvenicul slav de la 1635, repetate apoi în Pravila de la Govora din 1640. Întâia epigramă română vine ca un răspuns în Cartea de învățătură a mitropolitului Varlaam (Iași, 1643): Deși vezi cândva sămn groaznic, Să nu te miri când se arată puternic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]