35 matches
-
destinului “. Vasile Popa-“Ultima noapte la Tanais “. Critică literară Stan Brebenel-“Incursiuni în universul peniței “. Istorie literară Doina Drăgan și Andreia-Elena Lampinen-Anucuța-“Anuarul Asociației LIGA SCRIITORILOR-Filiala Timișoara-Banat, nr.3 “. Monografie Ioan Velica-“ România s-a cutremurat“. Dumitru Gălățan-Jieț-”Petrecerile jienilor momârlani “. Nuțu Roșca-“Mănăstirea Moisei “. Ionel Cionchin-“Banatul cuvânt și pământ românesc. Ștefania Kory Calomfirescu-“ Școala de neurologie în medicina clujană“. Eseu Iustinian Gr.Zegreanu-“În numele tatălui “. Epigramă Gavril Moisa-“Pișcături și-n țepături “. Selecție Ion Bindea, Euigen Pop, Aurel Buzgău
NOMINALIZĂRILE CĂRŢILOR APĂRUTE ÎN ANUL 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nominalizarile_cartilor_aparute_in_al_florin_tene_1358342167.html [Corola-blog/BlogPost/359380_a_360709]
-
Publicat în: Ediția nr. 1653 din 11 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Mic dicționar al urii „ de sine” (Patapievici) Mârlănia, din familia lexicală a mârlanilor jieni, așa batjocoriți odinioară, de ungurii din Imperiu, și din aceeai prăsilă cu „ român împuțit” ( momârlanii umblau pe munte călare pe căluți aproape asini, - momârle) - are și conotații din lumea ciobanilor.... Berbecii acuplați cu oile, le „ mârleau”... Câtă ură poate fi în astfel de porecle date de ocupantul parvenit, în... mîrlănia „istoriei!! Dintre atâtea nenorocite de
MÂRLĂNIA de EUGEN EVU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/eugen_evu_1436572796.html [Corola-blog/BlogPost/377394_a_378723]
-
Foarte puțini dintre dumneavoastră cunosc adevărata istorie a exploatării huilei energetice din perimetrul actualului oraș Petrila. În prima jumătate din secolul al XIX-lea, pe locul unde se află acum localitatea petrileană, se întindeau păduri și pășuni unde băștinașii locului, momârlanii, pășteau cai, oi și vaci. Cine sunt acești momârlani ? Ei sunt urmașii dacilor liberi care s-au retras în zonele montane împădurite, pentru a se putea apăra mai bine de invazia romană. Aici, așa zisa „civilizare latină” de pe vremea împăratului
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
huilei energetice din perimetrul actualului oraș Petrila. În prima jumătate din secolul al XIX-lea, pe locul unde se află acum localitatea petrileană, se întindeau păduri și pășuni unde băștinașii locului, momârlanii, pășteau cai, oi și vaci. Cine sunt acești momârlani ? Ei sunt urmașii dacilor liberi care s-au retras în zonele montane împădurite, pentru a se putea apăra mai bine de invazia romană. Aici, așa zisa „civilizare latină” de pe vremea împăratului Traian nu a putut ajunge, astfel păstrându-se sângele
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
Vasile Popa - „Ultima noapte la Tanais“ Critică literară Stan Brebenel - „Incursiuni în universul peniței“ Istorie literară Doina Drăgan și Andreia-Elena Lampinen-Anucuța - „Anuarul Asociației LIGA SCRIITORILOR - Filiala Timișoara-Banat, nr.3“ Monografie Ioan Velica - “ România s-a cutremurat“. Dumitru Gălățan-Jieț - „Petrecerile jienilor momârlani“ Nuțu Roșca - „Mănăstirea Moisei“ Ionel Cionchin - „Banatul cuvânt și pământ românesc“ Ștefania Kory Calomfirescu - „Școala de neurologie în medicina clujeană“ Eseu Iustinian Gr. Zegreanu - „În numele tatălui“ Epigramă Gavril Moisa - „Pișcături și-nțepături“ Selecție Ion Bindea, Euigen Pop, Aurel Buzgău, Eugen
NOMINALIZĂRILE CĂRŢILOR APĂRUTE ÎN ANUL 2012 PENTRU PREMIILE ANUALE ACORDATE DE LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI de LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Liga_scriitorilor_romani_no_liga_scriitorilor_romani_1360808129.html [Corola-blog/BlogPost/351777_a_353106]
-
Ea poartă mai multe denumiri în concordanță cu zona geografică ”catrința”, ”vâlnic”, ”fota” și ”opreg”. Catrințele Peste poale, în față și în spate se pun catrințele negre cu dantelă pe marginea de jos (modele păstrate în zona de munte, la momârlani și în cea a Sibiului). Ambele catrințe sunt brodate pe părțile laterale cu dantelă neagră, iar în partea de jos, aproape de jumătate au două benzi lațe de ornamente cusute cu mătase neagră sau alte culori sobre în motive geometrice sau
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Timișoara-Banat, nr.3. “ Monografie Ștefania Kory Calomfirescu-“Școala de neurologie în medicina clujeană “. Nicolae Cosmescu și Cornel Țiț-“Destine de campioni “. Ionel Cionchin-“Banatul cuvânt și pământ românesc “. Vasile V.Filip, Menuț Maximinian-“Ritualurile de trecere“. Dumitru Gălățan-Jieț-“Petrecerile jienilor momârlani “. Confluența artelor Floarea Cărbune-“Alchimia frumosului în grafica și picture lui Mihai Cătrună “. Lazăr Morcan și Ion Cărășerl-“Pe urmele Iancului-Tradiții și artă “. Dumitru Velea- PETRU BIRĂU -Arta ca reînceput și adăpost. Secțiunea eseu Antonia Bodea-“Fulgurații “. Iustinian Gr.Zegreanu-
PREMIILE ANUALE ACORDATE DE LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Premiile_anuale_acordate_de_li_al_florin_tene_1366033474.html [Corola-blog/BlogPost/345888_a_347217]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOATĂ LUMEA FURĂ, FURĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului confuzia domnește peste lume la tribună lideri spun povești momârlanii fură din calești sacii politicienilor cu glume nimeni nu mai are chef de muncă mai ușor e să ieșim în stradă să strigăm un huuo!, la grămadă să ne dea guvernul bani de șuncă toată lumea fură, fură nouă nu ne-
TOATĂ LUMEA FURĂ, FURĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Toata_lumea_fura_fura.html [Corola-blog/BlogPost/341837_a_343166]
-
URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) Autor: Eugen Evu Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mârlănia, din familia lexicala a mârlanilor jieni, așa batjocoriți odinioară, de ungurii din Imperiu, și din aceeași prașila cu „român împuțit” ( momârlanii umblau pe munte călare pe căluți aproape asini, - momârle) - are și conotații din lumea ciobanilor... Berbecii acuplați cu oile, le „mârleau”... Câtă ură poate fi în astfel de porecle date de ocupantul parvenit, în... mîrlănia „istoriei”! Dintre atâtea nenorocite de
MIC DICTIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) de EUGEN EVU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/eugen_evu_1435068736.html [Corola-blog/BlogPost/353246_a_354575]
-
jocului “, de Titina Nica Țene “Parfumul dimineților “, de Gheorghe Vicol Monografie, jurnal literar, antologie, enciclopedie și dicționar, studii “Anotimpul trăirilor albastre “, de Viorica Popescu “Pagini din istoria fanfarelor din valea Jiului “, de Ioan Velică “ Nuntă“-Riturile de trecere în ținutul Momârlanilor”, de Dumitru Gălățan- Jieț “ Infern în România“, de Vasile I. Heredea, Horea Gana, Gervasio Curnis, Emil Șimăndan “Mănăstirea Bârsana “, de Nuțu Roșca “ În honorem profesorului Ioan Hentea“, de Onufrie Vințeler “Scrieri “, de Nicolae Iștoc “ Dosarul Nobel“, de Mihai Prepelița “Schițe
LISTA CU NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE LIGI SCRIITORILOR PE ANUL 2011 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Lista_cu_nominalizarile_pentru_premiile_ligi_scriitorilor_pe_an_al_florin_tene_1326976086.html [Corola-blog/BlogPost/361381_a_362710]
-
seamă de către clasa conducătoare a vremii, mai mult, evenimentele ce au urmat anului 1848 le-au zdruncinat și mai mult viața. Descoperirea și începerea exploatării cărbunilor deschide o nouă filă de istorie din viața socială și economică a Văii Jiului. Momârlanii, urmași ai dacilor, ocrotiți de munții lor, au rămas neclintiți, urmându-și vechile lor îndeletniciri, urmărind de la înălțimea munților viața agitată a oamenilor de pe fundul văilor, veniți aici să-și lege viața și destinul de exploatarea cărbunilor. La Petrila, ca
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
două forme de viață diferite una față de alta. Vechea lume a munților, păstorii, păstrători de obiceiuri, datini și tradiții, au rămas la milenara lor preocupare. Îi găsim și astăzi așezați în cătunele Petrilei cu o populație majoritar autohtonă, ei sunt „MOMÂRLANII Petrilei” pecare îi întâlnim la Jieț, Răscoala, Tirici, Cimpa, Taia, Popi. Jienii îi acordă acestei denumiri două sensuri. Unul vrea să însemne pentru ei „BĂȘTINAȘI”, rămășiță a dacilor, care derivă din ungurescul „maradvány”. Altul, în schimb, constituie o caracterizare a
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
când te legi pe viață de femeia iubită într-o asemenea biserică de arbori ... nu știu ... Ce poate fi mai nobil, mai sublim (p. 605). Bisericile din lemn au fost templele dacilor . Biserica este în inima Munților Parâng, din ținutul momârlanilor . Mânăstirea Dintr-un Lemn este un așezământ monahal din comuna Frâncești, județul Vâlcea, la aproximativ 25 de km Sud de municipiu Râmnicu Vâlcea și 5 km de orașul Băbeni, Vâlcea. Cea mai veche mărturie despre apariția mănăstirii într-un ținut
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iosif_kovacs_putrerea_cuvantului_scris_al_florin_tene_1327684053.html [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
în funcție de zona geografică, cei doi care se vor înfrăți vor trebui să-și bea sângele unul altuia și să-și jure iubire, să se îmbrățișeze sau să se sărute frățește. Acest legământ este considerat sfânt și durează până la moarte. La momârlani, pe Valea Jiului tinerii înfrățiți merg apoi la râu și aruncă buchete de flori în apă pentru a sfinți legăturile. Biserica Ortodoxă Română este împotriva frăției de cruce considerând-o un ritual păgân cu elemente creștinești și a interzis preoților binecuvântarea
Adelphopoiesis () [Corola-website/Science/328861_a_330190]
-
În munții din Transilvania mai trăiesc lupi în număr mare, fapt ce a dat naștere numeroaselor legende despre oameni-lupi. La români există o veche tradiție în ceea ce privește lupul, privit cu teamă și admirație. În unele zone, ca de pildă în Ținutul momârlanilor, se păstrează încă tradițiile dacice ale legăturii cu lupul. Cei care se îngrijesc de lupi sunt sub protecția Sfântului Andrei și, chiar dacă la bătrânețe trupul lor este plin de cicatrici de la mușcăturile prea tari ale unor cățelandri sau lupi, nu
Lup cenușiu () [Corola-website/Science/299707_a_301036]
-
căutat activ inițiative academice, jurnalistice sau documentaristice în care să văd reflectată măcar parțial realitatea pe care o cunoșteam. Proiecte care să fie interesate de mai mult decat imagini statice, de stereotipul minerului și a comunității “miniere” sau de folclorul momârlanilor sunt mai greu de găsit. Teatrul SubPământ - Valea Jiului după 1989</b> e o excepție frumoasă, care mi-a atras atenția prin opțiunea de a se concentra tocmai asupra realităților cotidiene fluide din regiune. Echipa proiectului a ales să descopere mai
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
journalistic or documentary inițiative where I could find at least a part of the reality I knew. Projects interested în more than just the static stereotype of the miner and of the “mining” community or în the folklore of the momârlani (the original inhabitants of the Valley, living mostly în rural areas) are harder to find. Theater Underground - The Jiu Valley after 1989 </b>is a lovely exception, which caught my eye with its option to focus precisely on the volatile
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
Izvorașul”. Balade și cântece din Mehedinți -"folclor literar, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Nunta în Mehedinți," Ed. Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova, 2010; -"Liliac de la Ponoare," în colaborare cu Pavel Ciobanu și Ilie Mărțuică, C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Momârlanii din Valea Jiului. - "Album etnografic (în colaborare cu Dumitru Gălățan- Jieț), Editura Autograf MJM, Craiova, 2008; -"Interferențe eco și etnoculturale transfrontaliere, România-Serbia - "Album didactic (în colaborare cu colectivul Muzeului „Porțile de Fier”), Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Coridorul verde al Dunării" - (în
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
Vâlcan și Retezat, străbătută de cele două Jiuri, de Est sau Ardelean, și de Vest sau Românesc Ei au format o comunitate de o rară stabilitate și trăinicie în timp, care a rămas până în ultima vreme foarte puțin cunoscută. Termenul „momârlan” a fost și este încă puternic controversat. Termenul "momârlan" , are deci o istorie îndelungată. Băștinași în vârstă susțin că el ar veni de la "momârlele (momâi, oameni de piatră") ridicate pe culmile de munte, pentru închinăciune și pentru orientare. Cercetări lingvistice
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
Est sau Ardelean, și de Vest sau Românesc Ei au format o comunitate de o rară stabilitate și trăinicie în timp, care a rămas până în ultima vreme foarte puțin cunoscută. Termenul „momârlan” a fost și este încă puternic controversat. Termenul "momârlan" , are deci o istorie îndelungată. Băștinași în vârstă susțin că el ar veni de la "momârlele (momâi, oameni de piatră") ridicate pe culmile de munte, pentru închinăciune și pentru orientare. Cercetări lingvistice dovedesc faptul că sursa numelui poate fi foarte veche
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
de piatră") ridicate pe culmile de munte, pentru închinăciune și pentru orientare. Cercetări lingvistice dovedesc faptul că sursa numelui poate fi foarte veche, și anume pre-indo-europeană, care duce la rădăcina moma cu sens de "mamă" și de a "conduce". Or, momârlanii, păstori care au cutreierat cu turmele lor pășunile din munți, sunt cei care au ridicat pe culmi de munte acele „momârle” sau „momâi”, cu termenul mai nou de „oameni de piatră”, cu rol cultic, închinate "mumei pământului," și de orientare
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
munți, sunt cei care au ridicat pe culmi de munte acele „momârle” sau „momâi”, cu termenul mai nou de „oameni de piatră”, cu rol cultic, închinate "mumei pământului," și de orientare. De aceste „momârle”, sau „momâi”, este legat termenul de "momârlan". În ambele variante de denumire veche a "oamenilor de piatră" avem rădăcina "moma." Deci momârlanii se denumeau ca locuitori din ținutul "momârlelor," ca fiind cei care au ridicat "momârle.". De specificat că forma particulară „momârlă” pentru "oamenii de piatră" există
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
termenul mai nou de „oameni de piatră”, cu rol cultic, închinate "mumei pământului," și de orientare. De aceste „momârle”, sau „momâi”, este legat termenul de "momârlan". În ambele variante de denumire veche a "oamenilor de piatră" avem rădăcina "moma." Deci momârlanii se denumeau ca locuitori din ținutul "momârlelor," ca fiind cei care au ridicat "momârle.". De specificat că forma particulară „momârlă” pentru "oamenii de piatră" există numai la momârlani. Ținând cont de faptul că la momârlani credințele precreștine au fost foarte
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
variante de denumire veche a "oamenilor de piatră" avem rădăcina "moma." Deci momârlanii se denumeau ca locuitori din ținutul "momârlelor," ca fiind cei care au ridicat "momârle.". De specificat că forma particulară „momârlă” pentru "oamenii de piatră" există numai la momârlani. Ținând cont de faptul că la momârlani credințele precreștine au fost foarte puternice, coexistând chiar și azi cu credința creștină, a ridica "momârle/momâi" pentru a se închina "mumei pământului" este mai mult decât plauzibil, cu atât mai mult cu
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
piatră" avem rădăcina "moma." Deci momârlanii se denumeau ca locuitori din ținutul "momârlelor," ca fiind cei care au ridicat "momârle.". De specificat că forma particulară „momârlă” pentru "oamenii de piatră" există numai la momârlani. Ținând cont de faptul că la momârlani credințele precreștine au fost foarte puternice, coexistând chiar și azi cu credința creștină, a ridica "momârle/momâi" pentru a se închina "mumei pământului" este mai mult decât plauzibil, cu atât mai mult cu cât ei cutreierau mult cu turmele culmile
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]