35 matches
-
jocului “, de Titina Nica Țene “Parfumul dimineților “, de Gheorghe Vicol Monografie, jurnal literar, antologie, enciclopedie și dicționar, studii “Anotimpul trăirilor albastre “, de Viorica Popescu “Pagini din istoria fanfarelor din valea Jiului “, de Ioan Velică “ Nuntă“-Riturile de trecere în ținutul Momârlanilor”, de Dumitru Gălățan- Jieț “ Infern în România“, de Vasile I. Heredea, Horea Gana, Gervasio Curnis, Emil Șimăndan “Mănăstirea Bârsana “, de Nuțu Roșca “ În honorem profesorului Ioan Hentea“, de Onufrie Vințeler “Scrieri “, de Nicolae Iștoc “ Dosarul Nobel“, de Mihai Prepelița “Schițe
LISTA CU NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE LIGI SCRIITORILOR PE ANUL 2011 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361381_a_362710]
-
Vasile Popa - „Ultima noapte la Tanais“ Critică literară Stan Brebenel - „Incursiuni în universul peniței“ Istorie literară Doina Drăgan și Andreia-Elena Lampinen-Anucuța - „Anuarul Asociației LIGA SCRIITORILOR - Filiala Timișoara-Banat, nr.3“ Monografie Ioan Velica - “ România s-a cutremurat“. Dumitru Gălățan-Jieț - „Petrecerile jienilor momârlani“ Nuțu Roșca - „Mănăstirea Moisei“ Ionel Cionchin - „Banatul cuvânt și pământ românesc“ Ștefania Kory Calomfirescu - „Școala de neurologie în medicina clujeană“ Eseu Iustinian Gr. Zegreanu - „În numele tatălui“ Epigramă Gavril Moisa - „Pișcături și-nțepături“ Selecție Ion Bindea, Euigen Pop, Aurel Buzgău, Eugen
NOMINALIZĂRILE CĂRŢILOR APĂRUTE ÎN ANUL 2012 PENTRU PREMIILE ANUALE ACORDATE DE LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI de LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351777_a_353106]
-
URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) Autor: Eugen Evu Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mârlănia, din familia lexicala a mârlanilor jieni, așa batjocoriți odinioară, de ungurii din Imperiu, și din aceeași prașila cu „român împuțit” ( momârlanii umblau pe munte călare pe căluți aproape asini, - momârle) - are și conotații din lumea ciobanilor... Berbecii acuplați cu oile, le „mârleau”... Câtă ură poate fi în astfel de porecle date de ocupantul parvenit, în... mîrlănia „istoriei”! Dintre atâtea nenorocite de
MIC DICTIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) de EUGEN EVU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353246_a_354575]
-
destinului “. Vasile Popa-“Ultima noapte la Tanais “. Critică literară Stan Brebenel-“Incursiuni în universul peniței “. Istorie literară Doina Drăgan și Andreia-Elena Lampinen-Anucuța-“Anuarul Asociației LIGA SCRIITORILOR-Filiala Timișoara-Banat, nr.3 “. Monografie Ioan Velica-“ România s-a cutremurat“. Dumitru Gălățan-Jieț-”Petrecerile jienilor momârlani “. Nuțu Roșca-“Mănăstirea Moisei “. Ionel Cionchin-“Banatul cuvânt și pământ românesc. Ștefania Kory Calomfirescu-“ Școala de neurologie în medicina clujană“. Eseu Iustinian Gr.Zegreanu-“În numele tatălui “. Epigramă Gavril Moisa-“Pișcături și-n țepături “. Selecție Ion Bindea, Euigen Pop, Aurel Buzgău
NOMINALIZĂRILE CĂRŢILOR APĂRUTE ÎN ANUL 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359380_a_360709]
-
seamă de către clasa conducătoare a vremii, mai mult, evenimentele ce au urmat anului 1848 le-au zdruncinat și mai mult viața. Descoperirea și începerea exploatării cărbunilor deschide o nouă filă de istorie din viața socială și economică a Văii Jiului. Momârlanii, urmași ai dacilor, ocrotiți de munții lor, au rămas neclintiți, urmându-și vechile lor îndeletniciri, urmărind de la înălțimea munților viața agitată a oamenilor de pe fundul văilor, veniți aici să-și lege viața și destinul de exploatarea cărbunilor. La Petrila, ca
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
două forme de viață diferite una față de alta. Vechea lume a munților, păstorii, păstrători de obiceiuri, datini și tradiții, au rămas la milenara lor preocupare. Îi găsim și astăzi așezați în cătunele Petrilei cu o populație majoritar autohtonă, ei sunt „MOMÂRLANII Petrilei” pecare îi întâlnim la Jieț, Răscoala, Tirici, Cimpa, Taia, Popi. Jienii îi acordă acestei denumiri două sensuri. Unul vrea să însemne pentru ei „BĂȘTINAȘI”, rămășiță a dacilor, care derivă din ungurescul „maradvány”. Altul, în schimb, constituie o caracterizare a
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
Ea poartă mai multe denumiri în concordanță cu zona geografică ”catrința”, ”vâlnic”, ”fota” și ”opreg”. Catrințele Peste poale, în față și în spate se pun catrințele negre cu dantelă pe marginea de jos (modele păstrate în zona de munte, la momârlani și în cea a Sibiului). Ambele catrințe sunt brodate pe părțile laterale cu dantelă neagră, iar în partea de jos, aproape de jumătate au două benzi lațe de ornamente cusute cu mătase neagră sau alte culori sobre în motive geometrice sau
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Foarte puțini dintre dumneavoastră cunosc adevărata istorie a exploatării huilei energetice din perimetrul actualului oraș Petrila. În prima jumătate din secolul al XIX-lea, pe locul unde se află acum localitatea petrileană, se întindeau păduri și pășuni unde băștinașii locului, momârlanii, pășteau cai, oi și vaci. Cine sunt acești momârlani ? Ei sunt urmașii dacilor liberi care s-au retras în zonele montane împădurite, pentru a se putea apăra mai bine de invazia romană. Aici, așa zisa „civilizare latină” de pe vremea împăratului
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
huilei energetice din perimetrul actualului oraș Petrila. În prima jumătate din secolul al XIX-lea, pe locul unde se află acum localitatea petrileană, se întindeau păduri și pășuni unde băștinașii locului, momârlanii, pășteau cai, oi și vaci. Cine sunt acești momârlani ? Ei sunt urmașii dacilor liberi care s-au retras în zonele montane împădurite, pentru a se putea apăra mai bine de invazia romană. Aici, așa zisa „civilizare latină” de pe vremea împăratului Traian nu a putut ajunge, astfel păstrându-se sângele
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOATĂ LUMEA FURĂ, FURĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului confuzia domnește peste lume la tribună lideri spun povești momârlanii fură din calești sacii politicienilor cu glume nimeni nu mai are chef de muncă mai ușor e să ieșim în stradă să strigăm un huuo!, la grămadă să ne dea guvernul bani de șuncă toată lumea fură, fură nouă nu ne-
TOATĂ LUMEA FURĂ, FURĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341837_a_343166]
-
când te legi pe viață de femeia iubită într-o asemenea biserică de arbori ... nu știu ... Ce poate fi mai nobil, mai sublim (p. 605). Bisericile din lemn au fost templele dacilor . Biserica este în inima Munților Parâng, din ținutul momârlanilor . Mânăstirea Dintr-un Lemn este un așezământ monahal din comuna Frâncești, județul Vâlcea, la aproximativ 25 de km Sud de municipiu Râmnicu Vâlcea și 5 km de orașul Băbeni, Vâlcea. Cea mai veche mărturie despre apariția mănăstirii într-un ținut
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
Publicat în: Ediția nr. 1653 din 11 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Mic dicționar al urii „ de sine” (Patapievici) Mârlănia, din familia lexicală a mârlanilor jieni, așa batjocoriți odinioară, de ungurii din Imperiu, și din aceeai prăsilă cu „ român împuțit” ( momârlanii umblau pe munte călare pe căluți aproape asini, - momârle) - are și conotații din lumea ciobanilor.... Berbecii acuplați cu oile, le „ mârleau”... Câtă ură poate fi în astfel de porecle date de ocupantul parvenit, în... mîrlănia „istoriei!! Dintre atâtea nenorocite de
MÂRLĂNIA de EUGEN EVU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377394_a_378723]
-
Timișoara-Banat, nr.3. “ Monografie Ștefania Kory Calomfirescu-“Școala de neurologie în medicina clujeană “. Nicolae Cosmescu și Cornel Țiț-“Destine de campioni “. Ionel Cionchin-“Banatul cuvânt și pământ românesc “. Vasile V.Filip, Menuț Maximinian-“Ritualurile de trecere“. Dumitru Gălățan-Jieț-“Petrecerile jienilor momârlani “. Confluența artelor Floarea Cărbune-“Alchimia frumosului în grafica și picture lui Mihai Cătrună “. Lazăr Morcan și Ion Cărășerl-“Pe urmele Iancului-Tradiții și artă “. Dumitru Velea- PETRU BIRĂU -Arta ca reînceput și adăpost. Secțiunea eseu Antonia Bodea-“Fulgurații “. Iustinian Gr.Zegreanu-
PREMIILE ANUALE ACORDATE DE LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345888_a_347217]
-
flacăra Florea mioriticul izgonește răgușit lupii monstruoși visele prea grele de atâta imaginație afară luna adâncită în propria-i contemplare sub pruni bătrâni ce-și plătesc în fiece an tributul de trudă coboară talanga mioarelor toamna la iernat în ocoalele momârlanilor ultimii daci liberi aidoma cetăților de strajă rămânerii strămoșii visează a nemurire sub crucea de brad sub cireșul bătrân timpul curge molcom sfios cu aceași statornicie pe pământ dac sub ochiul surâzător al lui Zamolxe Lupeni, 26 octombrie 2012 Opozabil
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
parcă să-i mângâie pe cei care o priveau cu blândele ei raze, fapt neobservat de Angela care trecea prin noapte bombănind plină de veninul răutății și al aroganței, cu săgețile urii care țâșneau din întunecata ei privire. "Mucos netrebnic, momârlan înfumurat, cine se crede el? Nicicând și nimeni nu m-a călcat în picioare. De vină sunt eu, acordându-i prea multă atenție", bombănea Angela în drum spre casă. Trecând prin fața cofetăriei intră înăuntru și simți nevoia imperioasă de a
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Retezat Nenea Teodor avea amintiri interesante din Retezat. În așezările izolate, oamenii se consideră urmași ai dacilor, descendenți ai familiilor nobile. Pe cei din vale, mai ales pe olteni, îi considerau colaboratori cu ocupanții romani. Cei din munte îi numesc momârlani, și ei înșiși își zic astfel, dar nu în înțelesul peiorativ, ci cu semnificație de noblețe. Se păstrează încă obiceiuri arhaice. Oamenii au credința că cei răi se fac după moarte strigoi și se întrupează în animale de pradă, în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut etc.), Bănita - artă populară momîrlenească, Boșorod - cu satele Luncani, Ursieni, Alun - unde predomină arhitectura populară (case, ocoale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m.m. - statuia unui infanterist cu arma În mînă, monument Închinat eroilor din 1916-1918 (În curtea școlii generale nr. 1); - stațiunea Pasul Vulcan; - cabană; - linie de telegondolă; - pârtii de schi. URICANI. - m.arh. - unele case din CÎmpul lui Neag; - zona etnografică a Momîrlanelor la CÎmpul lui Neag; - m.n. - peșterile: Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi și Peștera cu Corali; - lacul Valea de Pești; - cabana CÎmpul lui Neag, CÎmpușel (cabană de vînătoare); - hotelul Valea de Pești. JUDEȚUL MEHEDINȚI BALA. - m. arh. populară: case cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
erau stanele înainte, stanele au dispărut și acum sunt zone, suprafețe imense cu <i>pet</i>-uri. C., fostă inginer minier: Acum nu avem, de exemplu, o fabrică de lapte, aducem laptele din Albă, de nu-știu-unde, cănd zona e cu momârlani, cu oi, e un potențial și acesta, de la înghețată până la brânzeturi. P., electrician minier: Problema este în felul următor - că locurile de muncă ar trebui repoziționate în perspectiva unui bun public. Știți care e problema - avem bunuri publice, bunuri private
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
căutat activ inițiative academice, jurnalistice sau documentaristice în care să văd reflectată măcar parțial realitatea pe care o cunoșteam. Proiecte care să fie interesate de mai mult decat imagini statice, de stereotipul minerului și a comunității “miniere” sau de folclorul momârlanilor sunt mai greu de găsit. Teatrul SubPământ - Valea Jiului după 1989</b> e o excepție frumoasă, care mi-a atras atenția prin opțiunea de a se concentra tocmai asupra realităților cotidiene fluide din regiune. Echipa proiectului a ales să descopere mai
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
journalistic or documentary inițiative where I could find at least a part of the reality I knew. Projects interested în more than just the static stereotype of the miner and of the “mining” community or în the folklore of the momârlani (the original inhabitants of the Valley, living mostly în rural areas) are harder to find. Theater Underground - The Jiu Valley after 1989 </b>is a lovely exception, which caught my eye with its option to focus precisely on the volatile
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
În munții din Transilvania mai trăiesc lupi în număr mare, fapt ce a dat naștere numeroaselor legende despre oameni-lupi. La români există o veche tradiție în ceea ce privește lupul, privit cu teamă și admirație. În unele zone, ca de pildă în Ținutul momârlanilor, se păstrează încă tradițiile dacice ale legăturii cu lupul. Cei care se îngrijesc de lupi sunt sub protecția Sfântului Andrei și, chiar dacă la bătrânețe trupul lor este plin de cicatrici de la mușcăturile prea tari ale unor cățelandri sau lupi, nu
Lup cenușiu () [Corola-website/Science/299707_a_301036]
-
Vâlcan și Retezat, străbătută de cele două Jiuri, de Est sau Ardelean, și de Vest sau Românesc Ei au format o comunitate de o rară stabilitate și trăinicie în timp, care a rămas până în ultima vreme foarte puțin cunoscută. Termenul „momârlan” a fost și este încă puternic controversat. Termenul "momârlan" , are deci o istorie îndelungată. Băștinași în vârstă susțin că el ar veni de la "momârlele (momâi, oameni de piatră") ridicate pe culmile de munte, pentru închinăciune și pentru orientare. Cercetări lingvistice
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
Est sau Ardelean, și de Vest sau Românesc Ei au format o comunitate de o rară stabilitate și trăinicie în timp, care a rămas până în ultima vreme foarte puțin cunoscută. Termenul „momârlan” a fost și este încă puternic controversat. Termenul "momârlan" , are deci o istorie îndelungată. Băștinași în vârstă susțin că el ar veni de la "momârlele (momâi, oameni de piatră") ridicate pe culmile de munte, pentru închinăciune și pentru orientare. Cercetări lingvistice dovedesc faptul că sursa numelui poate fi foarte veche
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
de piatră") ridicate pe culmile de munte, pentru închinăciune și pentru orientare. Cercetări lingvistice dovedesc faptul că sursa numelui poate fi foarte veche, și anume pre-indo-europeană, care duce la rădăcina moma cu sens de "mamă" și de a "conduce". Or, momârlanii, păstori care au cutreierat cu turmele lor pășunile din munți, sunt cei care au ridicat pe culmi de munte acele „momârle” sau „momâi”, cu termenul mai nou de „oameni de piatră”, cu rol cultic, închinate "mumei pământului," și de orientare
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]