6 matches
-
la sacrificarea corpului uman, ca persoană, și la transbordarea (teleportarea?) inteligenței omului pe alt suport, unul nonmaterial. Lyotard uită un lucru: că Dumnezeu însuși e Persoană, iar nu o monadă abstractă, cum poate apărea, într-un fel, cea leibniziană. Echivocul monadologic lyotardian arată limpede că acolo unde recunoaștem prezența lui Dumnezeu trebuie s-o identificăm rapid și pe cea a diavolului, spre a nu-i atribui cele dumnezeiești. Și apoi grija pentru soarta omului de peste 4,5 miliarde de ani încolo
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
e conștiință, pulberea stelară-zăpadă de conștiință și nebuloasele găuri negre, spațiul astronomic gravitațional fiind considerat un senzorium al Du.mnezeirii, un spațiu sensibil al unui subiect conștient, creierul uman fiind doar un aspect material al acestuia. Potrivit unei asemenea cosmologii monadologice, lumea spațio-temporală, "aici-acum-ul", este făcut dinlăuntrul, de toate Eu-rile ce o alcătuiesc, dar e guvernată de eoni, de conștiințe supraumane, unite în pacea eternă a Conștiinței divine, din-colo de Spațiu-Timp, în Sinele absolut. Emigrăm spre un nou continent al Spiritului
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ca atare: „For Benjamin, the buildings, spaces, monuments and objects that compose the urban environment both are a response to and reflexively structure, patterns of human social activity.“ Fizionomistul este acela care sesizează această interpenetrare și o descrie în manieră monadologică (Gilloch preia aici termenii din Ursprung des Deutschen Trauerspiels). Nu trecerea de la regimul „material“ al orașului către cel „ideal“ este importantă. Ba chiar, din punct de vedere metodologic, Benjamin invalidează acest transfer. „Caracterul“ orașului reprezintă tocmai tensiunea dintre diferitele forme
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Condițiile a orice posibilitate sunt în capul nostru. Aicea sunt legile ciudate cărora natura trebuie să li se supuie ([Archaeus] Eminescu: 2011, II, 206). Al doilea argument pentru raportarea paginilor eminesciene la cele ale lui Leibniz este oferit de viziunea monadologică asupra lumii, pe cât de matematică, pe atât de plastic redată în proza autorului român ([Moș Iosif]). Inter textualitatea nu se traduce în termeni de pre luare a unei teorii, ci ea se constituie ca rezultat al împărtășirii viziunii și perspectivei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
întemeiată pe conștiința de sine devenită reper axiologic absolut, în condițiile în care numai pe experiența proprie deschizătoare de perspective comprehensive se poate construi o concepție despre lume și o autentică doctrină socială coezivă. Celula corpului social devine, astfel, interioritatea monadologică și de la ea pornind se poate evalua starea generală a grupului. Interiorizarea înseamnă valorizare prealabilă, iar valorizarea este un fenomen relațional al unei interiorități care își alipește conținuturile de o realitate exterioară modelabilă. Aceasta din urmă, în contextul unei colectivități
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pleacă de la eroismul individual, ci de la conflictul spiritual și economic al fiecărui individ în calitate de individ. Într-o lucrare despre Max Stirner, Basch a arătat sursele individualismului în monadologie. În ce privește individualismul democratic, această derivare de ordin teoretic pare foarte verosimilă. Pluralismul monadologic își găsește echivalentul pe plan istoric în atomizarea socială creată de democrație, care a fixat centrul de greutate în fiecare individ și în nici unul. Caracterul masei este de a fi amorfă interior. Această absență de formă lăuntrică se explică prin
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]