37 matches
-
nume cu greu: toată lumea o cunoștea sub porecla de “Ciorica”. Avea un trup bine făcut și un chip frumos, cu ochi mari și buze groase. Personajul este duios, sincer, are suflet. „L'âme est innee � elle-même!” susține Leibnitz în „La monadologie”, dar scriitorul știe acest amanunt și dedalează pe acest adevăr rafinat. Malu Pilică obișnuia să îi dea uneori bani, mâncare sau bonuri de masă excelent falsificate. I se păruse o ironie a destinului ca Malu să fie înmormântat exact lângă
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_margineanu_serban.html [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
decembrie. Mai mult, încep să am un sentiment de empatie pentru această tagmă pătrunsă în cîmpia literaturii cu bocancii, nu cu delicatețea unei petale de cireș ! De ce să nu scrie fiecare ce-i trece prin minte ? Cînd Leibnitz susținea, în « Monadologie », că « Notre esprit est un miroir de l’Univers », el nu-și imagina că oglinda răstălmăcește realitatea, întorcînd-o pe dos ca pe o față de masă într-un restaurant, pentru a salva aparențele ! Dar să revenim, dragii mei cititori (cred că
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_cititul_cartilor_poezia_lui_con_ioan_lila_1349273104.html [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]
-
lumii până azi. Când trebuie să ies pentru 2-3 ore până la Universitate îmi vine foarte greu.[...] Lectură din Nietzsche până după miezul nopții.[...] Singur în sihăstria mea am dat de firul gândirii lui Nietzsche prin Heidegger.[...] Am citit pe nerăsfulate Monadologia lui Leibniz scrisă la Paris între 1672-76.” ( Sihăstria - jurnal de poet). La Universitatea din Freiburg audiază și cursurile lui Hugo Friederich. „Der Grosse Friederich, cum îi spun studenții, Marele Friederich așadar, își ține prelegerile în fiecare luni între 10 și
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
germane din perioada acumulării primitive a capitalului. A fost cel care a deschis drumul compromisului dintre burghezia germană și feudalitate, încercînd să obțină drepturi economice și politice pentru aceasta și militând pentru o politică a absolutismului luminat. În lucrarea sa "Monadologie", pe lângă conceptele filozofice de tip dialectic, susține modul de producție capitalist, considerîndu-l singura alternativă a progresului social. Leibnitz a legat ideea unității naționale a tuturor germanilor de noul mod de producție capitalist, de realizarea sa. În "Theodiceea", încearcă să adapteze
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
vreme de 15 ani (până în 1770). În aprilie 1756, Kant îi cere lui Frederic al II-lea să-i acorde postul de profesor extraordinar (adică fără remunerație), rămas vacant de cinci ani, și redactează astfel a treia disertație latină regulamentară ("Monadologia fizică"), însă cererea sa este respinsă și statul suprimă postul vacant; Kant avea să aștepte încă paisprezece ani înainte de a deveni profesor. Universitatea îl numește în 1765 sub-bibliotecar la Biblioteca Regală, post foarte prost plătit (va renunța la el în
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
își făcea loc și instinctul, respectiv "instinctul divin" descris de J. J. Rousseau. Cum am mai arătat, J. Locke renunța la problemele de metafizică, înlocuindu-le cu cele de psihologia dorinței și a neliniștii. Leibniz însă a publicat în 1714 Monadologia ca o metafizică a substanței. În pedagogie, Locke a promovat ca valoare principală formarea de individualități care să se manifeste activ în viață. Napolitanul G.B. Vico reușea să publice în 1725 "Stiința nouă", cu mai multe noutăți, printre care și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fiul său Alexandru cel Mare. În Evul Mediu, misticii, scolastici ca Occam și adepții au încurajat individualismul. Descartes și cartezienii i-au dat coloratura subiectivistă extremă, în modernitate, propunând criterii ale adevărului precum claritatea și distincția. Leibniz a reluat în monadologia sa criteriile clarității și distincției, iar Locke a promovat în silă ideea că noi cunoaștem acordul sau dezacordul dintre idei, deoarece era un spirit atras de obiectivitate. Din teoria cunoașterii, individualismul a fost prelungit în etică și politică de către J.J.
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
spre" starea de împlinire ("en-telecheia"). Entelehia apare ca o inteligență supremă, ca un spirit universal, ca o gândire care imprimă universului un scop final. Acest concept a ocupat o poziție centrală în metafizica lui Leibniz, și a fost relatată în monadologia sa.
Entelehie () [Corola-website/Science/300840_a_302169]
-
oscila între un model pseudostatic, curb și un model cilindric. Eminescu intuiește "curba în infinit a universului", refuzând principiul static și îmbrățișându-l pe cel pulsatoriu și rotatoriu. Imnul vedic al creațiunii, folosit în Scrisoarea I, prefigura, în fond, Big-Bangul. Monadologiei leibnitziene îi preferă arheul, ca principiu al identității numerice a formelor. "Archaeus este Narcisul integral al lui Eminescu. În el se ascunde totul ca în punctul originar al universului, veritabila enigmă a enigmelor. În Archaeus, se află spațiul, timpul, auzul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Sephirahul Coroanei; Hokmach, al Înțelepciunii; Binah, al Înțelegerii; Hesed, al Milei; Geburah, al Dreptății; Tipheret, al Sufletului; Netsah, al Forței; Hod, al Gloriei; Yesod, al Temeliei; și Malkut, al Împărăției inerente și al Planului inferior, material. Ce mai, solipsism cosmic, monadologie leibniziană avant la lettre, domnilor! Spargerea sephirelor, în serie, de la Unu la Zece, va produce Haosul. Așa se zice... Da, dar nu numai! se insinuează Fratele, după Dănuț, din nou. Sub sephirele Ketter, Hokmach și Binah (care alcătuiesc Triada, ceea ce
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sunt susceptibile de coexistență, la fel și mai multe lumi sunt inteligibile numai ca lumi posibile. Căci în perspectiva logicii, posibilul se întinde mai departe decât actualul, întrucât orice lucru este posibil dacă nu este contradictoriu în sine"221. În "Monadologia", Leibniz afirmă că "Dumnezeu singur (sau ființa necesară) are acest privilegiu de a trebui să existe, dacă este posibil. Și deoarece nimic nu poate împiedica posibilitatea a ceea ce nu cuprinde în sine nici o mărginire, nici o negație și, în consecință, nici o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Leibniz, George Allen & Unwin, Londra, 1951, pp. 174-175. 221 Alexandru Boboc, " Ideea lumilor posibile și reconstrucția modernă în filosofie", în Mircea Flonta, Descartes Leibniz: Ascensiunea si posteritatea rationalismului classic, Editura Universal Dalsi, București, 1998, p. 190. 222 Gottfried W. Leibniz, Monadologia, traducere de Floru Constantin, Editura Humanitas, București, 1994, p. 66. 223 Ruth Lydia Saw, Leibniz, Penguin Books, Harmondsworth, 1954, p. 81. 224 Robert Merrihew Adams, Leibniz: Determinist, Theist, Idealist, Oxford University Press, New York, 1994, p. 139. 225 Ibidem. 226 Vezi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acest muzeu nelimitat de simulacre. Respingând erezia manieristă a simulacrelor, Lyotard nu mai crede necesară nici ipoteza morții lui Dumnezeu, ceea ce deschide o fereastră spre transmodernitate. Interesant că pentru aceasta el inventează o ontologie a arheilor, dar, evident, pe urmele monadologiei lui Leibniz. Cu această monadologie improvizată ad-hoc, oarecum la modul diletantistic, Lyotard ridică o chestiune vitală pentru umanitate: cum va putea inteligența umană supraviețui catastrofei cosmice care va avea loc, după calculul savanților, peste 4,5 miliarde de ani, când
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Respingând erezia manieristă a simulacrelor, Lyotard nu mai crede necesară nici ipoteza morții lui Dumnezeu, ceea ce deschide o fereastră spre transmodernitate. Interesant că pentru aceasta el inventează o ontologie a arheilor, dar, evident, pe urmele monadologiei lui Leibniz. Cu această monadologie improvizată ad-hoc, oarecum la modul diletantistic, Lyotard ridică o chestiune vitală pentru umanitate: cum va putea inteligența umană supraviețui catastrofei cosmice care va avea loc, după calculul savanților, peste 4,5 miliarde de ani, când se preconizează explozia soarelui și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
părăsi la timp Pământul amenințat și să plece într-o călătorie cosmică într-o stare noncorporală, spre a se stabili în alt sistem solar, pe o planetă primitoare, cum a fost Pământul. Desigur, se pot face corelații tentante între noua monadologie informațională a lui Lyotard și ontologia arheilor eminescieni, Archaeus, ca arheu al arheilor însemnând înmagazinarea tuturor ființelor umane trecute prezente și viitoare. Monada-computer a lui Lyotard adună în sine toate inteligențele lumii spre a fi capabilă să călătorească în univers
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și Guy Rostang în lucrarea amintită, "miracolul pieței și al faimoasei sale "mîini invizibile" este acela că comportamentele individuale sfîrșesc prin a converge spre o ordine socială"13. Cum altfel am putea explica acest miracol fără a face apel la monadologia leibniziană și la principiul armoniei prestabilite, al ordinii naturale la care se referă clasicii și marginaliștii și care este cel mai bun garant al posibilității noastre de cunoaștere. Căci spiritul uman poate percepe o ordine, dar nu o dezordine. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
dedică studiului matematicii și publică concluziile studiilor sale în Acta Eruditorum. Este vizitat la Hanovra de Petru cel Mare al Rusiei. Scrie cărți filosofice Eseuri de teodicee. Asupra bunătății lui Dumnezeu, a libertății omului și a originii răului, Disertație metafizică, Monadologia și Noi eseuri asupra intelectului omnesc, un lung comentariu asupra operei lui John Locke. Dintre ideile sale filosofice se remarcă preocuparea sa pentru controversă și criticism. Identitatea indiscernabilului este considerată ca fiind "legea Leibniz"; ea stipulează necesitatea unei rațiuni suficiente
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
operei lui John Locke. Dintre ideile sale filosofice se remarcă preocuparea sa pentru controversă și criticism. Identitatea indiscernabilului este considerată ca fiind "legea Leibniz"; ea stipulează necesitatea unei rațiuni suficiente pentru ca ceva să existe. Misticismul lui Leibniz se manjfestă prin "monadologie". Universul este compus din monade și monadele sunt particule elementare, forme de existență care nu se pot descompune și sunt expresii ale unei forme de armonie prestabilită. Este apologet al optimismului, exprimat de armonia naturii. Raționamentul omului poate fi redus
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
o pui în urmă pe hârtie" (Eminescu: 2011, X, 200). 11 A. Schopenhauer. "Die Welt als Wille und Vorstellung", I, Sämtliche Werke, Bd. I, Frankfurt a M., Suhrkamp, 1986, apud. Alexandru Boboc, studiul precizat, p. 385. 12 Gottfried Wilhelm Leibniz "Monadologie", Opere filosofice, I, traducere Constantin Floru, București: Editura Științifică, 1972, p. 513. 13 Novalis (Friedrich Leopold von Hardenberg) Discipolii lui Sais. Heinrich von Ofterdingen, traducere Viorica Nișcov, București: Editura Univers, 1980, p. 45. 14 Apud Amita Bhose (2010 b, 9
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pp. 59-60. 185 T. Vianu, Opere, 13, p. 389. 186 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 60. 187 Cf. id., Construcția..., p. 79. 188 Id., Das Wesen..., p. 61. 189 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., pp. 518-519. 190 G.W. Leibniz, Monadologia în Opere filozofice, vol. I, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1972, traducere de Constantin Floru, p. 510. 191 "Schimbările naturale ale monadelor vin dintr-un principiu intern, întrucât o cauză externă n-ar putea pătrunde în interiorul monadei", explică Leibniz (ibid.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cea holotropică și, mai departe, a fost dezvoltat într-un mod foarte creator și complex de Ken Wilber. Idei similare găsim încă la indieni, unde jainiștii vorbeau despre juvas-uri ca unități elementare ale universului, asemănătoare cu monadele grecilor, apoi în Monadologia leibniziană. Eu suspectez faptul că proveniența etimologică a monedei ar fi termenul de monadă și nu zeița romană obscură Iulia Monetta, cum scrie în manualele de economie, moneda fiind unitatea elementară a universului economic și nu numai. Mișcarea holotropică ne
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cea holotropică și, mai departe, a fost dezvoltat într-un mod foarte creator și complex de Ken Wilber. Idei similare găsim încă la indieni, unde jainiștii vorbeau despre juvas-uri ca unități elementare ale universului, asemănătoare cu monadele grecilor, apoi în Monadologia leibniziană. Eu suspectez faptul că prove niența etimologică a monedei ar fi termenul de monadă și nu zeița romană obscură Iulia Monetta, cum scrie în manualele de economie, moneda fiind unitatea elementară a universului economic și nu numai. Mișcarea holotropică
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ci modul în care autorul înțelege să o abordeze. Adrian Niță pleacă de la constatarea unui fapt simplu, pe care cei mai mulți cititori ai Criticii rațiunii pure îl trec cu vederea, și anume că, în această veritabilă Biblie a filozofiei europene, autorul Monadologiei se bucură de un tratament preferențial din partea lui Kant. În plus, trimiterile pe care Kant le face la filozofia lui Leibniz nu numai că sînt numeroase, dar ele au un accent critic a cărui severitate depășește tonul observațiilor pe care
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
în integrarea activă în devenirea istorică. Ritmul accelerat și respirația amplă a marilor culturi satisfac o sete demiurgică. Într-adevăr, ele constituie totalități cu caracter cosmic, în așa măsură dimensiunea lor depășește umanul. Culturile mari sânt lumi; existența lor justifică monadologia. Atât numai, că aceste monade nu trăiesc în armonie, încît trebuie să aibă cîte-o fereastră, prin care se zăresc pentru a se urî. Demiurgia culturilor dă omului viețuitor în ele o satisfacție automată a poftei lui de absolut. Acel ce
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
problema fiecărui individ și niciodată a turmei. Individualismul secolului al XIX-le nu pleacă de la eroismul individual, ci de la conflictul spiritual și economic al fiecărui individ în calitate de individ. Într-o lucrare despre Max Stirner, Basch a arătat sursele individualismului în monadologie. În ce privește individualismul democratic, această derivare de ordin teoretic pare foarte verosimilă. Pluralismul monadologic își găsește echivalentul pe plan istoric în atomizarea socială creată de democrație, care a fixat centrul de greutate în fiecare individ și în nici unul. Caracterul masei este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]