465 matches
-
străine. Școala monahală era o cerință pentru admiterea la Seminarul de la Hurezi, însă ambele și-au încetat activitatea în 1959, odată cu decretul 410, care a desființat peste 90 de mănăstiri și a scos din monahism aproximativ 4750 de monahi și monahii. Mănăstirea Țigănești are din 1967 un frumos muzeu, care adăpostește o valoroasă colecție de icoane vechi, manuscrise, tipărituri, broderii, obiecte de cult din metal prețios și obiecte din lemn sculptat. Singurul studiu publicat până în prezent despre Mănăstirea Țigănești și comorile
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Hrisantia mi-a spus că unul dintre manuscrise (nr. inv. 32) este expus din anii 60, dar celălalt (nr. inv. 3327) a intrat de curând în patrimoniul muzeului, fiind dăruit de două maici, care-l aveau de la maica lor bătrână, monahia Elpidia Neagu. Remarcabil este faptul ca, după cum vom vedea, cele două manuscrise ajunse la distanță de 50 de ani în vitrinele muzeului de la Țigănești au același autor, Ierom. Nil de la M-rea Cernica, ucenic al marelui Macarie Ieromonahul. Ca la
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
ms. 784/2805 de la Cheia, ceea ce înseamnă că este același copist, Ieromonahul Nil din M-rea Cernica. Datare: 1845 sau 1846, ca și celelalte manuscrise ale sale. Tot pe prima filă se află numele ,,Maica Melania”, scris cu creionul. Donatoare - monahia Elpidia Neagu. Copertă cartonată, maro, fără modele. Dimensiuni 17 x 11 cm, oglinda paginii 10,5 x 7,5 cm, 9 rânduri pe pagină, 484 de pagini (242 foi). Numerotarea este realizată pe fiecare pagină, de la α (ca și în
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
care ouă sunt coligate, cărora se adaugă cele șase, caligrafiate de Gheorghe Căciulă, Ilie Cântărețul, Ioniță Stoicescu - Logofețelul și cel cu notație cucuzeliană, provenit de la episcopul Dionisie Romano, cel scris la Mănăstirea Dintr-un lemn din Vâlcea și provenind de la monahia Glafira - Manuscrisul grecesc românesc nr. 53 în care apar heruvice, axioane grecești și românești și chinonice săptămânale, duminicale și ale marilor sărbători de peste an, printre ele atrăgând atenția axioanele lui Macarie Ieromonahul și Manuscrisul româno-grecesc nr. 38 anonim, un antologhion
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de Carte, pentru poveștile ei. N-au cum s-o întristeze asemenea fleacuri, când în lumea poveștilor ei binele triumfă, orice sfârșit este fericit!”. Vorbind la lansarea volumul bilingv (română-franceză) Fetița și broasca țestoasă, desfășurată la Cernăuți, în august 2009, monahia Elena Simionovici releva: ,, Aparent este o carte pentru copii, dar și pentru oamenii mari. Este o pledoarie pentru tot ceea ce înseamnă frumos și-i îndeamnă pe părinți ca, înainte de a le lăsa copiilor avutul lor, să le altoiască virtutea, să
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
spontană, ca un preludiu la sărbătoarea -, ,<Respirările> bucovinenilor de la sud au topit gheața nordului, prinzând rădăcini în tradiție”; Nu-i doar o vrere a întâmplării, ci un semn predestinat patronarea <Respirărilor> de maica stareță Irina a Sfintei Mănăstiri Voroneț și monahiile ce o înconjoară. (...) Maica Elena Simionovici ni s-a destăinuit că, aidoma lui Arghezi, care spunea că , gândul o poartă la miresmele vorbelor - arome de busuioc, de crin, de pâine caldă... Dar sunt și cuvinte cu gust amar de pelin
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de unde se trag”. În același registru, pe tonuri grave și înfrigurate, selectăm câteva frânturele și din tableta intitulată Respirări cu triste răscoliri de memorie: ,,...cerul ține de fiecare dată cu noi, dăruindu-ne zile cu soare atunci când măicuțele de la Voroneț, monahia Elena Simionovici și monahia drd. Gabriela Platon pornesc, cu binecuvântarea stareței lor, Irina Pântescu, spre Cernăuți, să ne aducă o rază din lumina sfintei ctitorii ștefaniene și acel mult dorit cuvânt de <Doamne, ajută!> pentru limba noastră.”; ,, Or, de mulți
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
același registru, pe tonuri grave și înfrigurate, selectăm câteva frânturele și din tableta intitulată Respirări cu triste răscoliri de memorie: ,,...cerul ține de fiecare dată cu noi, dăruindu-ne zile cu soare atunci când măicuțele de la Voroneț, monahia Elena Simionovici și monahia drd. Gabriela Platon pornesc, cu binecuvântarea stareței lor, Irina Pântescu, spre Cernăuți, să ne aducă o rază din lumina sfintei ctitorii ștefaniene și acel mult dorit cuvânt de <Doamne, ajută!> pentru limba noastră.”; ,, Or, de mulți ani n-am mai
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și alți preoți veneau cu zeci de enoriași, cu steaguri tricolore, intonând cântări religioase și rugăciuni pentru perenitatea limbii române. Sub îndrumarea lor, tinerii părinți nu-și înstrăinau copiii de limba maternă, temându-se de păcat și de pedeapsa cerului”; ,,Monahia drd. Gabriela Platon ne-a deschis miracolul albastrului de Voroneț, atât de cunoscut și ne-cunoscut, totodată. Lăsând imaginile să vorbească, măicuța savantă a lansat simbolica punte între trecut, prezent și viitor, înlesnindu-ne o fascinantă călătorie în timp și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Maica Alexandra, în vârstă de 81 de ani și cu sănătatea șubrezită, va reveni în România în 1990. La 21 ianuarie 1991, la ora amiezii, respirația ei s-a oprit. În testament a lăsat să fie înmormântată ca o simplă monahie împreună cu cutiuța, în care păstra PÂMÂNT ROMÂNESC. A fost o femeie frumoasă de neam regesc, singura femeie din România cu brevet de căpitan de cursă lungă, jucătoare de tenis. A locuit o perioadă de timp la Buenos Aires, unde a înființat
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
în felul acesta să-și schimbe viața. Așa a ajuns să se călugărească, după care și-a văzut pe fiul iubit Ștafan, însănătoșindu-se. Scrie o carte „SFINȚII ÎNGERI”, prefațată în mod excepțional de Episcopul Cărturar ERINEU BISTRIȚEANUL, pe care, monahia, principesa Ileana, o încheie astfel: „Sfinții Îngeri” este o carte pe care este bine să o păstrăm aproape, pentru că cinstirea noastră pentru îngeri e răspunsul nostru la dragostea lor”. „1001 CUGETĂRI” Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
două ori în același râu ce râu e acela în care ne scăldăm acum ce râu curge cu zgomot prin viețile noastre în venele tale respiră tăcută o vidră nervii îți sunt un coș de țipari tăcerea ta adăpostește o monahie de pelicani ce râu spală picioarele noastre de sumbri magiștri ai unei științe inutile ce râu ne răpește iubitele și le duce în Hades ce viitură întunecată de fluviu tulbure de dorinți și de spaime ne mână de la spate cu
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
Vestire a anului 1196. Chiar a doua zi, Ștefan Nemania și soția sa Ana, fiica împăratului bizantin Roman, se refugiază la Studenica, una din lavrele pe care le ctitoriseră și depun făgăduielile monahale. Nemania devine monahul Simeon, iar regina Ana - monahia Anastasia. Ulterior, Simeon îl urmează pe Sava la mănăstirea Vatopedu pe Sfântul Munte. Legăturile celor doi cu Serbia continuă, Ștefan al II-lea stipendiind generos zidirea de biserici și paraclise. Cei doi monarhi primesc din partea împăratului bizantin Comnen mai multe
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
Stilul arhitectonic este inspirat din forme târzii ale Renașterii italiene, asemănător cu al bisericii Trinita del Monte din Roma, iar elementele decorative, atât în interior, cât și în exterior, sunt dominate de baroc. Mănăstirea Sf. Teodora a fost înființată pentru monahiile de la Centrul eparhial Iași, biserica din incinta mănăstirii fiind folosită, în timpul zilei, drept capelă pentru studenții de la Facultatea de Teologie. Cunoscută în lumea întreagă pentru frumusețea și istoria ei, Mănăstirea Trei Ierarhi și-a reluat programul liturgic după 40 de
Agenda2004-7-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282078_a_283407]
-
este și director al Tipografiei „Trinitas“, care funcționează aici. Tot aici se află și o colecție de artă bisericească, precum și sediul Asociației Studenților Greci din Iași. Mănăstirea Galata, ctitorită de Petru Șchiopu între anii 1582-1584, reînființată în 1996, are cinci monahii, care au și activități la atelierele de croitorie și broderie. La Mănăstirea Cetățuia, una dintre cele mai reușite opere de artă din Moldova, a funcționat o vestită tiparniță grecească unde s-au tipărit cărți pentru tot spațiul grecesc și găzduiește
Agenda2004-7-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282078_a_283407]
-
trăi în mănăstire. Înseamnă a face smerită ascultare, adică după ceasurile de slujbă și de rugă să muncești la bucătărie sau la câmp, să speli vasele, să mături, să păzești vitele la pășunat. Astfel de ascultări trebuie să fi făcut monahia Paraschiva. Totuși, acea smerită călugăriță a fost aleasă de Dumnezeu între sfinții Săi. Un sinod a canonizat-o, consacrând-o între aleșii împărăției lui Hristos, și iată că pomenirea ei se face cu laude nesfârșite din neam în neam, iar
Agenda2004-41-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282979_a_284308]
-
și iubire de Dumnezeu și de oameni. Zi de zi, ca niște luminători mari, aleșii împărăției lui Dumnezeu ne vorbesc și ne călăuzesc spre Patria de Sus, spre casa nezidită de mână omenească. Patriarhi, prooroci, apostoli, mucenici, cuvioși monahi și monahii, preoți și ierarhi, bărbați și femei, toți sunt lăudați și parcă îi auzim îndemnându-ne: „Fiți următorii noștri și imitați-ne pilda, precum și noi am urmat lui Hristos!“ Preot HORIA ȚÂRU Hramul Catedralei Catedrala Mitropolitană din Timișoara are două hramuri
Agenda2005-05-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283345_a_284674]
-
toate ținuturile țării pe la munte sau la șes. Venind de la oraș, unde limba suferă influență neplăcută a atîtor activități nu îndeajuns de bine întemeiate, educate sau conduse, de unde și exprimările incorecte, plus acțiunea periferiei prezenta în orice comportament, contactul cu monahii, pe lîngă înțelepciunea lor naturală, îmi prilejuiește momente de încîntare lingvistică ,- să-i spunem, - o vorbire a limbii române cum rar se mai aude pe teritoriul nostru cutreerat de atîtea barbarisme pe care nu am avea timp să le numim
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
specializate după diferențele de vîrstă, perspectivă, registru stilistic etc. În Dicționarul de sinonime (Mircea Seche, Luiza Seche, DSR 1982), pentru cuvîntul călugăr se indică doar sinonimele monah și părinte; pentru călugăriță lista e ceva mai bogată, cuprinzînd seria maică monahă, monahie, mireasa Domnului, mireasa lui Dumnezeu. O cercetare mai insistentă a dicționarelor și mai ales lectura textelor religioase adaugă la formele masculine citate și cîteva derivate specifice, precum viețuitor, ostenitor, nevoitor; femininele lor amplifică seria de sinonime pentru călugăriță, din care
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
maică și măicuță: "călugăriță; termen cu care cineva se adresează unei călugărițe". În DLR, tomul VI, litera M (1965-1968), primele atestări pentru maică și măicuță sînt destul de tîrzii (pentru ambele, primul autor citat e Creangă); exemplificări mai vechi apar la monahie - termenul "tehnic" folosit de exemplu în Manualul de pravilă bisericească (1851): "Monahul sau monahia nu este slobodă a-și lăsa monăstirea și la alta a se strămuta". În momentul de față, călugăriță este, în seria feminină, termenul obiectiv, neutru, "din
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
tomul VI, litera M (1965-1968), primele atestări pentru maică și măicuță sînt destul de tîrzii (pentru ambele, primul autor citat e Creangă); exemplificări mai vechi apar la monahie - termenul "tehnic" folosit de exemplu în Manualul de pravilă bisericească (1851): "Monahul sau monahia nu este slobodă a-și lăsa monăstirea și la alta a se strămuta". În momentul de față, călugăriță este, în seria feminină, termenul obiectiv, neutru, "din afară", presupunînd o anume distanță și putînd fi folosit în mod general, fără diferență
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
mai potrivită), cultivat, cu vederi deschise spre vremurile în care trăim, fără să conteste însă tradiția întemeiată de Sfinții Părinți, viitorul stareț al Mănăstirii Sretensky contrazice - și prin prezența sa, dar și prin ceea ce scrie - mai toate clișeele legate de monahii răsăriteni. Cartea sa, o colecție de 60 de povestiri scurte despre „nesfinții sfinți”, călugări sau mireni pe care arhimandritul i-a cunoscut și pe care a decis să-i imortalizeze prin lentila deloc aburită sau părtinitoare a memoriei sale, este
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) Daniel a declarat că mănăstirile nu sunt suficient ajutate, pentru ca ele să poată ajuta și mai mult mulțimea credincioșilor pelerini, a oamenilor săraci, dezorientați, deznădăjduiți, în cadrul unei întâlniri cu 59 de monahii, surori și frați neangajați în schema de funcții și personal a Arhiepiscopiei Bucureștilor. ”Viețuitorii din mănăstiri” au primit din partea Patriarhului României un set de îmbrăcăminte monahală, ocazie cu care Părintele Patriarh a dorit să le mulțumească ”pentru osteneala pe care
Patriarhul Daniel: Mănăstirile nu sunt suficient ajutate, pentru ca ele să poată ajuta mai mult () [Corola-journal/Journalistic/23505_a_24830]
-
putea îndeplini planurile pe care le-a avut cu învățământul teologic. Patriarhul Teoctist a recunoscut și a apreciat în mod cu totul aparte efortul și calitățile sale: „ Părintele Voicu, în mod tacit, asumându-și responsabilitățile și riscurile, primea zeci de monahii și monahi la studii universitare înscriidu-i într-un catalog paralel și urmând îndeaproape formarea lor. De asemanea, tot prin abilitatea, înțelepciunea și tactul Prea Cucerniciei Sale erau primiți la Institutul Teologic Universitar din Sibiu și absolvenți de liceu, nu numai
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
asupra leagănului, / clădește sufletul mamelor întristate, / stă cu noi la masă, / deschide petalele trandafirului seara, la rugăciune./ Maria e un nume de icoană. / Maria e un nume ce cântă!” (Ernest Bernea, Poiana Mărului,1952) Zorica Lațcu, din părinți ardeleni, viitoarea monahie Teodosia, licențiată în Filologie clasică, limba și literatura franceză la Cluj. A fost cercetător la Institutul Român de Lingvistică din Cluj și a colaborat la Dicționarul Limbii Române, coordonat de Sextil Pușcariu. După apariția celor trei volume de poezie mistică
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]