13 matches
-
triumfale sunt ruine, Amurg efeminat de trestii, zic Și trestiile se dezic de mine”. (Rondel cu trestii) sau în haiku-uri: „și lacrimile/ care n-au mai fost frunze/ n-au mai fost frunze” (La moartea tatălui), „ți-e rugul monarc/ Ioană d’Arc/ Ioana mea d’Arc/ ce a-sfințire (Amurg). În cea de-a doua plachetă - „7 rostiri” (PIM, Iași, 2015) - , îi găsim poezia într-o tonalitate de predicție: „astupă-ți urechile cu ceară/ moartea începe în zori/ odată cu
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil by http://uzp.org.ro/miron-manega-poeta-faber-inepuizabil/ [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
bazată pe bani, și eu nu fac decizii bazate pe bani. Am învățat o lecție mare din acest lucru." Mai târziu în acel an, aceasta a semnat un contract de $20mil cu Island Records și a lansat casa de discuri MonarC. Pentru a adăuga poveri emoționale, tatăl lui Carey, cu care a avut puțin contact în copilărie și în anul acela, a murit de cancer. Primind un rol secundar în filmul din 2002 Wize Girls, Carey a lansat albumul 'Charmbracelet', în
Mariah Carey () [Corola-website/Science/304319_a_305648]
-
Am înțelege ca ziaristica rusească să vorbească de interesul Rusiei de a o recăpăta; atunci discuțiunea s-ar învîrti pe un teren propriu și le-am opune asemenea arma interesului. Dar a mesteca în toată afacerea numele celui mai puternic monarc, pe care ne-am obicinuit a-l crede generos și bun întru cât privește persoana ga, noi, în simplitatea noastră, credem că nu se cuvine. Toate elementele morale în această afacere sânt în partea noastră. Dreptul nostru istoric, incapacitatea juridică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
următoare. Mănăstirea Putna în anul 1904 Se publică legendan versuri scrisă de Vasile Alecsandri: „Zbârnăe coarda din arcu-i, fulgeră săgeata-n vânt Piere, trece mai departe și -ntr-un paltin vechiu s-a frânt. 65 „Acolo fi-va altarul - zice falnicul monarc Ce se-nchină și se pleacă pe războinicul său arc. „Să trăiască Domnul Ștefan! - Mii de glasuri îi urează. Și poporul jos, pe vale, umilit îngenunchează! De la rubrica Informațiuni se puteau afla și alte vești: că „Bucovina”, organul român-german pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
această filă volantă, goliardică, în felul ei, poeziile sînt grupate pe cicluri. Primul, purtînd dojana unui simbolism fugar, e Cîntecele toamnei: Tăcerea putredă din parc,/ Din întomnatul parc,/ Tăcerea putredă din parc/ A'ncremenit sub lună.// Și trece vântul, trist monarc,/ Și frunze moarte-adună." (Dincolo). Un cadru care explică o patimă... estetică, știuta, de la Bacovia, "vreme de beție". Titlul ciclului următor, Foi îngălbenite, înșală. Poetul se desparte, de fapt, de retorica ofilirii, recuperînd epica, fa-bula din vîrste mai vechi ale poeziei
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
lui mur {EminescuOpVIII 180} Printre stânci cu poala-n mare Și cu fruntea-n cer de-azur, În castel c-umerii-n, nouri Stă-n fereastră ca un arc, Într-a mărei triste-ecouri, Fața-n văl de gând și nouri Al serafilor monarc, Un monarc cu fața pală Și cu păr de-un aur blond, Iar în ochiu-i vagabund Vezi lumina matinală, Stele-albastre fără fund. Cine-i îngerul pe maluri Ce -viseasă în castel Când al mărei vis rebel Sfarmă lumile-i de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
EminescuOpVIII 180} Printre stânci cu poala-n mare Și cu fruntea-n cer de-azur, În castel c-umerii-n, nouri Stă-n fereastră ca un arc, Într-a mărei triste-ecouri, Fața-n văl de gând și nouri Al serafilor monarc, Un monarc cu fața pală Și cu păr de-un aur blond, Iar în ochiu-i vagabund Vezi lumina matinală, Stele-albastre fără fund. Cine-i îngerul pe maluri Ce -viseasă în castel Când al mărei vis rebel Sfarmă lumile-i de valuri De
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o poartă, Prin care trece albă regina nopții moartă. O dormi, o dormi în pace printre făclii o mie Și în mormânt albastru și-n pânze argintie, În mausoleu-ți mândru, al cerurilor arc, Tu adorat și dulce al nopților monarc! Bogată în întinderi stă lumea-n promoroacă, Ce sate și câmpie c-un luciu văl îmbracă; Văzduhul scânteiază și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine pe câmpul solitar. Și țintirimul singur cu strâmbe cruci veghiază, O cucuvaie sură pe
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
lui mur, Printre stânci cu poala-n mare 10Și cu fruntea-n cer de-azur; În castel isbind de nouri, Stă-n fereastra ca un arc, Într-a mărei lungi ecouri, Fața-n văl de gând și nouri - 15Al seraphilor monarc. Un monarc cu fața pală Și cu păr de-un aur blând, Iar în ochiu-i, rătăcind, Vezi lumina matinală - 20Stele-albastre strălucind. {EminescuOpIV 23} Cine-i îngerul pe maluri, Ce visează în castel, Când al mărei vis rebel Sfarmă lumile-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Printre stânci cu poala-n mare 10Și cu fruntea-n cer de-azur; În castel isbind de nouri, Stă-n fereastra ca un arc, Într-a mărei lungi ecouri, Fața-n văl de gând și nouri - 15Al seraphilor monarc. Un monarc cu fața pală Și cu păr de-un aur blând, Iar în ochiu-i, rătăcind, Vezi lumina matinală - 20Stele-albastre strălucind. {EminescuOpIV 23} Cine-i îngerul pe maluri, Ce visează în castel, Când al mărei vis rebel Sfarmă lumile-i de valuri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
De ce-ai urcat adâncurile tale Contra nălțimilor cerești; El a fost rău și fiindcă răul Puterea are de-a învinge... -nvinse. Tu ai fost drept, de-aceea ai căzut. Tu ai voit s-aduci dreptate-n lume: El e monarc și nu vrea a cunoaște Decât voința-și proprie și-aceea E rea. Tu ai crezut, o Demon, Că în dreptate e putere. - Nu, Dreptatea nu-i nimic făr de putere. Cătat-ai aliați între Titanii Ce brăzdau caosu-n a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
În a Dunării lungi valuri ce vuiesc și se frământă, Trece-un pod, un gând de piatră repezit din arc în arc; Valurile-nfuriate ridic frunțile răstite Și isbind cu repejune arcurile neclintite Gem, picioarele le scaldă la stâncosul lor monarc. {EminescuOpIV 134} Peste pod cu mii de coifuri trece-a Romei grea mărire. Soarele orbește-n ceruri de a armelor lucire, Scuturi ard, carăle treer și vuiesc asurzitor; Iar Saturn cu fruntea ninsă stând pe steaua-i alburie Și-aruncînd ochii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
visătorii copaci de chiparos Cu ramurile negre uitîndu-se în jos, Iar tei cu umbra lată cu flori pîn-în pământ Spre marea-ntunecată se scutură de vânt. De-odată-n fundul salei, apare sub un arc, Cu stânga răzimată de spada-i de monarc, Nebunul Sarmis - care-i cu craiul frate geamăn - Ca umbra cu ființa-i ei amândoi s-asamăn, Dar galben e la față și ochii ard în friguri Și vînătă-i e gura. El vine cu pași siguri Și pe pumnaru-și scapă Brigbel
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]