268 matches
-
a frêna!) netengu (sl.) nătîng (=nătêng!) frengi (tc.) frînghie (=frênghie!); î din i: luminaria lumînare, ridere a rîde, ripa rîpă, sinus sîn, stringere a strînge, rivus rîu drîmbă (sl.) geamlîc (tc.); î din o: fontana fîntînă (=fôntână!), longum lîngă (=lôngă!) monastiri (sl.) mînăstire (mônăstire!) limoni (gr.) lămîie (=lămôie!) gond (magh.) gînd (=gônd!); î din u: aduncum adînc (=adûnc!), perturnicula - potîrniche (=potûrniche!), hirundinella rîndunică (=rûndunică!) gîndac (=gûndac!), mîrșav (=mûrșav!), zvîrli (=zvûrli!), smîrc (=smûrc!) (sl.) tărîm (tc.) (=tărûm!). Pentru că, în cazul cuvintelor în
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
care greșelile, nu neapărat de redactare, abundă supărător. Dacă autorul nu cunoaște pluralul unor cuvinte, conjugarea etc., cineva ar fi trebuit să corecteze, mai mult sau mai puțin tacit, formele stâlcite precum: umere, pe acolo unde, noi tacem, nedejghiocate, acoperișe, monastire, a miia oară, ghiară ș.a. Recomand autorului, înainte de orice, lucrul cu dicționarul. Paul Doru Chinezu are câteva cărți publicate la activ și, după cum e obiceiul, este de câțiva ani membru al Uniunii Scriitorilor. Nu cunosc celelalte cărți ale acestui scriitor
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
neavând un număr de inventar. Pe fila I a Manuscrisului nr. 61 am găsit explicația prezenței la Sinaia a acestor importante documente din deceniile VII și VIII ale secolului al XIX - lea: „Pentru Bibliot(h)eca din Sf(ân)ta Monastire Sinaia hărăzit-am acest volum ce conține 500 de hore inedite, culese de mine în timp de 22 de ani din toate țările locuite de români, 1 Martie 1906. București, Autorul musicei populare D. Vupian”, autorul petrecându-și viața în
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în calitate de cântăreț la biserica Sfântul Gheorghe. Însemnare de pe fila 275v a Manuscrisului grecesc - românesc nr. 49: „Această cărticică ce să numește anthologie adecă floarea Dumnezeieștilor cuvinte iaste a sfinți(e)i sale părintelui Theofan Ieromonahul și cântăreț (al) Sf(intei) Monastiri Ghighiu din jud(ețul) Prahova. Și s-au scris de nevrednicia noastră, Ioniță Cântărețul Stoicescu, dascălul școal(e)i de musichie din orașul Ploeștilor jud(ețul) Prahova, în leat 1832, iulie în cinci s au săvârșit de scris”; Caligraful Manuscrisului
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
din învățămînt rămăsese valabilă. Dacă mai rămînea în Iași, e probabil că tînărul Hașdeu ar fi obținut reîncadrarea să. Dar a fost chemat la București de noul ministru al Cultelor și Instrucțiunii, Al. Odobescu, fiind numit în Comisia Documentala a monastirilor, Lumina întrerupîndu-si apariția. Așadar, acuzațiile de pornografie aduse scriitorilor în anii treizeci ai secolului al XX-lea, cînd unii prozatori au fost chemați în fața justiției și chiar întemnițați, are vechi antecedente. Călinescu a avut dreptate. Duduca Mămuca e cea mai
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
-o în chip firesc. Iată, deci, stranietățile (dar nu neapărat) respective /prescurtez RM pentru "Românul mileniului" și RS pentru "Românul secolului"/, cu mențiunea că nominalizările care urmeaza apar o singură dată: pentru Ana Blandiana, locul III RM îl ocupă autorul "Monastirii Argeșului"; pentru ÎPSS Bartolomeu, locul III RS îl ocupă părintele Cleopa; pentru Mircea Mihăieș, locul I RM îl ocupă "Gînditorul" de la Hamangia, iar locul, III RS - regina Maria (este singura femeie nominalizată la vreuna din cele două categorii, de-a
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
Turnul de clopotniță ar fi fost făcut de meșteri din armata suedeză a lui Carol al XII-lea. "Se zice că avea și ceasornic și că peste învelitoarea ei erau alte patru turnulețe mici și că la intrarea pe poarta monastirei erau zugrăviți și doi soldați armați și îmbrăcați în uniforma cea suediană, ca și cînd au fost puși să păzească de santinelă. Deși spătarul Cantacuzino a clădit spitalul, turnul și biserica cu hramul Trei Ierarhi, totuși, fiindcă acel spațios tărîm
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
mai mult nici mai puțin decât cea mai opresată victima a lui. De aici intra în litera cărții cel de-al doilea personaj principal, cu experiență lui incredibilă, trăită 21 de ani in temnița, dar și în afara ei, într-o monastire. După temnița amintesc doar întâlnirea lor cutremurătoare, unde, în timpul spovedaniei, torționarul nu-l recunoaște pe bătrân, dar acesta și-l reamintește și, ca duhovnic, este nevoit să-l asculte spovedind, printre alte orori, cum i-a ucis fratele, cum i-
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
Tinerama, insă subiectul nu a murit odată cu publicarea în ziar, pentru că dialogul cu omul întors din morți a continuat câțiva ani. “Despre călugărie? Nu știam nimic sau, în orice caz, ceea ce știam eu era ca și nimic. Călugărul era egal monastire. Și monastirea era egal slujbe frumoase, sfinte moaște, straturi cu flori, multe binecuvântări, ce mai, o viețuire de-a valma cu sfinții și chiar mână-n mâna cu Dumnezeu. Și la urma urmei nu-i altfel, dar până la această „urma
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
subiectul nu a murit odată cu publicarea în ziar, pentru că dialogul cu omul întors din morți a continuat câțiva ani. “Despre călugărie? Nu știam nimic sau, în orice caz, ceea ce știam eu era ca și nimic. Călugărul era egal monastire. Și monastirea era egal slujbe frumoase, sfinte moaște, straturi cu flori, multe binecuvântări, ce mai, o viețuire de-a valma cu sfinții și chiar mână-n mâna cu Dumnezeu. Și la urma urmei nu-i altfel, dar până la această „urma a urmei
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
mai mult nici mai puțin decât cea mai opresată victima a lui. De aici intra în litera cărții cel de-al doilea personaj principal, cu experiență lui incredibilă, trăită 21 de ani in temnița, dar și în afara ei, într-o monastire. După temnița amintesc doar întâlnirea lor cutremurătoare, unde, în timpul spovedaniei, torționarul nu-l recunoaște pe bătrân, dar acesta și-l reamintește și, ca duhovnic, este nevoit să-l asculte spovedind, printre alte orori, cum i-a ucis fratele, cum i-
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
Tinerama, insă subiectul nu a murit odată cu publicarea în ziar, pentru că dialogul cu omul întors din morți a continuat câțiva ani. “Despre călugărie? Nu știam nimic sau, în orice caz, ceea ce știam eu era ca și nimic. Călugărul era egal monastire. Și monastirea era egal slujbe frumoase, sfinte moaște, straturi cu flori, multe binecuvântări, ce mai, o viețuire de-a valma cu sfinții și chiar mână-n mâna cu Dumnezeu. Și la urma urmei nu-i altfel, dar până la această „urma
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
subiectul nu a murit odată cu publicarea în ziar, pentru că dialogul cu omul întors din morți a continuat câțiva ani. “Despre călugărie? Nu știam nimic sau, în orice caz, ceea ce știam eu era ca și nimic. Călugărul era egal monastire. Și monastirea era egal slujbe frumoase, sfinte moaște, straturi cu flori, multe binecuvântări, ce mai, o viețuire de-a valma cu sfinții și chiar mână-n mâna cu Dumnezeu. Și la urma urmei nu-i altfel, dar până la această „urma a urmei
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
cele mai apreciate monumente de arhitectură din Țara Românească? În biserică, se găsesc mormintele domnitorilor Neagoe Basarab (ctitorul) și Radu cel Frumos (cel care a dispus zugrăvirea mânăstirii) dar și a primilor regi ai României, Carol I și Ferdinand. Balada Monastirea Argeșului spune că Manole a zidit în pereții acestei magnifice mânăstiri pe Ana, soția sa, deoarece, în mod inexplicabil, tot ce era construit în timpul zilei se surpa noaptea. 3.3. Obiectivele cultural - artistice și științifice Aceste obiective sunt valoroase prin
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
din ceruri a stâncimei negri col?i" {„Memento Mori"). De asemenea, sunt descrise palatul zeilor daci ?i cetatea Soarelui „cu într?ri În veci deschise, cu sc?ri netezi, colonade / lungi de marmure că ceară", dar ?i gr?dinile din „monastirea alb-a lunei" ce se Înal?? pe „sc?ri de flori". Toate aceste „coresponden?e arhitectonice mitice" care „Înal?? În ceruri palatul ?i doma că tainice echivalen?e ori prelungiri ale cet?? ilor ?i templelor dacice" fac posibil? comunicarea Între
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Pescărușul din livada de vișini, Miss Waterloo ș.c.l. Pe scheletul tradițional al piesei istorice românești (Hasdeu, Davila, Alecsandri, Delavrancea) se suprapun structurii din Shakespeare (un Hamlet aici, la Porțile Orientului, unde vorba lui Poincaré, știți Dumneavoastră!), Caragiale, Negruzzi, Monastirea Argeșului, Ionesco, legendele despre Vlad Țepeș, dar și aluzii la cotidianul tranzacției. Textul rezultat din această savantă, însă fluentă, construcție este și o parabolă istorică, și o "jucărie" intertextuală, și o dramă politică de actualitate toate scrise pentru un "spectator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Întoarsă și plecau de unde au venit și mai rușinați și mai de ocară.Iar Ștefan Își aduna morții de prin văi și-i plângea pe fiecare, zicându-le pe nume, Îi Îngropa creștinește ca pe copiii lui.Apoi Înălța o monastire spre pomenirea acelei bătălii și spre slava lui Dumnezeu. Dar turcii, că nu degeaba erau turci, veneau iarăși și mai mulți și mai porniți pe rele.Și atunci Ștefan iar Încrunta din sprânceană.Și nimeni nu cuteza să-l supere
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
colaje intertextuale. Dintr-un punct sau altul al textului, al versurilor ce-l compun, se întind fire în toate direcțiile, către romantici și preromantici, moderni și postmoderni: tot atâtea valențe libere ale unui element de o enormă disponibilitate combinatorie. Legenda Monastirii Argeșului și proverbele lui Anton Pann, }iganiada lui Budai-Deleanu și întinsa producție poeticească a lui Bolintineanu, versurile nostalgice ale lui Ion Pillat, sintagmele lui Ion Barbu ori personajele bine cunoscute ale lui Caragiale, și, deasupra tuturor, cantitativ și intensiv, lirismul
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
pînă atunci și restabilește enorma distanță, psihică și estetică, dintre ficțiunea romantică și autorul romantic - acesta din urmă luînd un aer inevitabil blazat ("Acest fel fu sfîrșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lăsă o pată de sînge în istoria Moldaviei. La monastirea Slatina, zidită de el, unde e îngropat, se vede și astăzi portretul lui și a familiei sale"). Faptul că nuvela Alexandru Lăpușneanul reprezintă asamblarea de geniu a unor fragmente de cronici, cărora autorul doar le adaugă replici, descrieri ori scurte
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
cea mai izbutită a laudei spiritului creator, hărniciei oamenilor acestor meleaguri. Valoarea deosebită a baladei rezidă în drama artistului care, pentru a-și înfăptui opera, își sacrifică ființa cea mai apropiată și mai iubită. Legat prin jurământ ca să definitiveze această monastire-naltă / Cum n-a mai fost alta, Manole șie de la bun început că va avea de înfruntat mari nenorociri, deoarece, nu întâmplător locul ales este: Un zid părăsit / Și neisprăvit. Deci, acolo unde nu au izbutit alții, el, artistul Manole
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vii, încetând de a mai fi o formă a morții. Visul nu se sfârșește odată cu sacrificiul, deoarece chemarea creatoare a artistului nu s-a istovit. El poate oricând crea altceva mai măreț: ,, Află că noi știm Oricând să zidim Altă monastire Pentru pomenire Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă!” Manole este cel care a descoperit acest sens străvechi al chemării creatoare și de aici patosul și energia cu care își urmărește idealul. Zbuciumul lui începe odată cu surparea zidurilor și sfârșește
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mic etc., deci a inferiorului, așa e disprețuit un adversar a cărui aparență rufoasă poate-ascunde un nebănuit pericol. E vorba, așadar, de confruntarea a doi eroi, într-un decor de turnir, "la șăs frumos" (în paranteză fie spus, necurățiile din Monastirea Argeșului, de exemplu, se petrec tot pe un mal frumos), o confruntare generică, de vreme ce se repetă pentru toți muritorii la fel. Într-o istorioară moralizatoare, moartea este, culmea, amorală. Sau, dimpotrivă, toți oamenii sînt păcătoși, așa că la ce bun diferențele
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
vă gândiți la scoica durerilor sortită: Anume, nestemata că-nmugurește-n plagă! Gândiți-vă cum lanul, dăruitor de pită, își gârbovește paiul sub spicul greu de blagă. Gândiți-vă cum plânge cu spume în orbite Manole când își curmă odoru-n monastire, Desăvârșind cunună de turle poleite: Să aibă Vodă fală și gloata să se mire! Când răsfoiți vreo carte, măcar din an în Paște, Gândiți-vă la greier: că bruma îl înhață Și La Fontaine purcede cu bârfă să-l împroaște
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
lui Dorin Uritescu, în care întâlnim lumină, vibrație spirituală, dar și o undă anume de hieratism specific iconostasului (din lemn suav de tei sau de tisă, sculptat cu belșug de motive vegetale), sau frescelor magice, cu valențe de unicat, din monastirile Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu, din nordul Olteniei și de la Sâmbăta (Țara Făgărașului), sau ale lui Ștefan cel Mare și Sfânt, postbizantine, din Bucovina și din Moldova de Sus. Cu sau fără voia autorului, sunt, toate, cărți ezoterice, ale căror tâlcuri
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
saie ochii din cap, cum vă văz și cum mă mai vedeți, de-am făcut ceva! Peșcheș am dat, balgi-bașlâc am dat, cu leahu nu m-am încuscrit, la moscal prietini n-am avut, pielea prostimii nu o am luat, monastiri n-am rădicat, ci numai o pustie de teatru; cu pâra n-am umblat, hotarele le-am păstrat, se pot vedea și astăzi, pământul l-am însămânțat, l-am arat, l-am adus la sapă de lemn, am scos untu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]