96 matches
-
suptă odată cu laptele matern și luptă cu marele idol „vițelul de aur” încrezători în Dumnezeu pe care-L respectă. Exceptând hrana spirituală care include cultivarea frumosului și al artelor a apărut în societate civilizată un nou tip de hrănire. Aceea mondenă. Omul civilizat nu se înveșmântează în „țoale”. O togă de mătase, o mantie de purpură sau echivalentele lor de astăzi un costum Armani, o poșetă Guci sunt obligatorii pentru ținuta omului civilizat chiar dacă morala găunoasă acceptă și practică minciuna furtul
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1406476038.html [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
ale unor celebrități contemporane, „17 Carnations: The Royals, the Nazis, and the biggest Cover-Up in history”, Londra 2015. Cartea evocă nu doar aventura sentimentală dintre Edward al VIII-lea, rege al Angliei vreme de câteva luni, și Wallis Simpson, faimoasa mondenă americană, ci și dimensiunea politică a acestui scandal, care aruncă o lumină crudă asupra simpatiilor naziste în cercurile aristocratice de la Londra, și asta chiar în pragul marii confruntări a Angliei cu Germania hitleristă. Din cartea lui Morton rezultă o anumită
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
lui, sunt socotiți de comuniști niște fugari trădători. Povestesc uneori de Bucureștiul dinainte, Sig. Bruno Manzone, profesorul care a condus Institutul de Cultură Italian, din 1940, li se alătură. Casele boierești, parcurile, cafenele sunt evocate mereu, pigmentate cu mici întâmplări, mondena Calea Victoriei, Cișmigiul, alte vremuri se-ntorc în sufrageria aranjată de zile mari. Sig. Mircea Popescu a avut profesori vrednici la București, pe Alexandru Marcu, pe Umberto Cianciolo, pe Anita Belciugățeanu, dar dragostea pentru italiană i-o trezește primul un profesor
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
apropat și de sora lui mai mică, Louise Élisabeth d'Orléans, care a devenit regină a Spaniei timp de șapte luni în 1724. Nu a fost așa apropiat de sora lui mai mare, Charlotte Aglaé d'Orléans, soția Ducelui de Mondena, Francesco d'Este. În timpul deselor ei vizite la curtea franceză erau în permanent conflict. După decesul bunicului matern Ludovic al XIV-lea în 1715, tatăl său (nepotul de frate al regelui) a fost ales să devină regent în timpul minoratului noului
Louis d'Orléans, Duce de Orléans () [Corola-website/Science/320736_a_322065]
-
de cifre și simboluri, de date sau măsurători precise, gravitând jucăuș sau trist în jurul unei case de modă, lăsându-se încadrate de o ramă sau de un monitor, într-o umanitate lipsită de element coagulant real. Obsesia poate fi una mondenă sau una sexuală, una a călătoriei într-o lume mai mult sau mai puțin virtuală, cu insule și plaje visate și desigur mediatizate. O alienare inconștientă, tradusă în forme aparent naive, în mici geometrizări ce transformă personajul uman în marionetă
Adrian Sandu () [Corola-website/Science/315882_a_317211]
-
torturat de ideea „neamului ciumat”, aruncând vina asupra sângelui și blestemului strămoșesc; e un erou mai apropiat de cel sartrian, determinat de hotărârea sa și de îndemnul Electrei. În ceea ce privește celelalte personaje, Kasandra este cea care anunță nenorocirile, Elena este o mondenă fără scrupule, Egist un înșelător și un tiran. Figura Plugarului se impune prin demnitate, generozitate, înțelepciune și curaj. Dintre personajele colaterale atrizilor, pe Nicolae Iorga l-a interesat în mod deosebit figura Kasandrei, care i se pare a fi una
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
viață fără griji cu infuzii regulate de capital din partea mamei ei, la diferite ocazii, de Crăciun, Hanuka și Anul Nou chinezesc. Banii erau dreptul ei de când se născuse, dar, adolescentă fiind, luase hotărârea de neclintit de a nu deveni o mondenă care organizează toată ziua petreceri ca mama ei. Aici va trebui să intervin și să-mi exprim propria părere cum că sus-menționata mamă nu era o intrigantă lipsită de scrupule cum o descria fiica ei. Mary Ellen organiza cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Că, pe parcursul scurtei lor vieți, nimic remarcabil nu se Întâmplă. Aici, la Veneția, se trăiește cu senzația voluptuoasă a eternității carnavalului. În orașul cel mai frumos și mai bogat al Europei este exclus orice eveniment grav. Adevăratele evenimente sunt cele mondene, cine cu cine se Întâlnește, cine are șanse să ajungă În marele Consiliu sau În Senat și datorită cui, ce culori, ce rochii și ce costume sunt la modă, ce noi palate s-au construit și cine le-a decorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Direcției pentru Cultură Culte și Patrimoniul Cultural Național Cluj, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj, 2004, pag. 32; Mihai Vintilă 101 pete de culoare, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2005, pag. 45, 47; Albumul Biennale Internazionale D’arte Naive di Castelvetro, Mondena, Italia, 2006; Nicolae Sârbu, Cămila din Bucegi, Ed. Marineasa, Timișoara, 2006, pag. 31, 32. În urma activități sale sa realizat filmul documentar Un an cât o viață, redactor Diana Trocamair, ce a fost difuzat pe data de 3 ianuarie 2001 pe
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de intrigi, bârfe și amantlâcuri. Cu sufletul ei curat, tânăra Sanda, crescută într-un institut catolic din Franța, pare aici o rătăcită, mai ales că-i lipsește, ca dintotdeauna, afecțiunea maternă. Elena Rodan, mama austerei și sfioasei făpturi, este o mondenă, frivolitatea-i de femeie dedată plăcerii simțurilor atingând cote de cinism. Îl seduce pe Mihai Lavin, îndrăgit de Sanda încă din copilărie, și nu pare zguduită atunci când nefericitul, răvășit de capriciile și de intenția ei de a-l părăsi, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
întinde în mod neîntrerupt pe toate orele care separă trezirea de somn: ea nu atinge aceste două limite și este secționată de intervale care aparțin altor grupuri. Acest lucru este și mai evident în cazul zilei religioase sau al celei mondene. Mi se pare totuși că noaptea marchează diviziunea esențială a timpului deoarece ea are acest efect asupra familiei și nu există comunitate de care să ne simțim mai strîns legați. Dar să ne menținem în alte grupuri a căror viață
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de părere că acest urmaș al Văcăreștilor a exercitat, în epocă, o priincioasă înrâurire asupra publicului pentru care scria. Elena Văcărescu i-a închinat o elegie - À la mémoire de Claymoor. Superficial și efeminat apare deseori C. în cronicile lui mondene în stil parizian, scrise în franțuzește. Maniera e anecdotică, descriptivă. Indiferent de subiectul abordat, el urmează un tipic de la care se abate rareori: întâi un tablou de natură schițat în imagini artificioase, mitologizante, apoi câteva galanterii către cititoare, în fine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
dat repede seama de interesul publicului față de gazete și de posibilitatea de a le supraveghea și chiar inspira. În Franța, puterea favorizează înflorirea unei prese oficioase, politică prin La Gazette (1631), literară și științifică prin Le Journal des savants (1665), mondenă prin Le Mercure galant (1672). O presă în limba frnceză, mai liberă, apare și în străinătate, mai ales în Olanda. În secolul al XVIII-lea, presa se dezvoltă în Franța (350 de titluri din 1631 pînă în 1789) și mai
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Direcției pentru Cultură Culte și Patrimoniul Cultural Național Cluj, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj, 2004, pag. 32; Mihai Vintilă - 101 pete de culoare, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2005, pag. 45, 47; Albumul Biennale Internazionale D’arte Naive di Castelvetro, Mondena, Italia, 2006; Nicolae Sârbu, Cămila din Bucegi, Ed. Marineasa, Timișoara, 2006, pag. 31, 32. În urma activități sale sa realizat filmul documentar Un an cât o viață, redactor Diana Trocamair, ce a fost difuzat pe data de 3 ianuarie 2001 pe
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
o logică de care ducea lipsă. La Geneva, unde instaurează Biserica reformată (1536), această doctrină capătă o conformitate strictă. La cererea sa, adunarea generală a orașului adoptă un regulament strict. Aceasta interzice îmbrăcămintea luxoasă, mesele îmbelșugate, blasfemia, cărțile "papiste" sau mondene, cîntecele frivole. Fiecare cetățean trebuie să asiste la slujbe, să asculte de pastori și să țină cuvîntări. În ciuda unor opoziții, Geneva devine încet Roma calvinismului. Chiar în momentul în care luteranismul începe să obosească, reforma calvinistă se dezvoltă peste tot
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
schimbarea identității, vestimentația sofisticată a secolului al XIX-lea ajutându-le în acest sens83. Identitatea Parizienei este sursa de confuzie și complexitate. Mai multe tipuri de opoziții și apropieri converg în delimitarea identității ei: femeia franceză/femeia străină, Pariziana/ provinciala, mondenă/alte clase sociale, Parizianul/Pariziana. Acestea ar putea constitui obiectul unor studii aparte, de aceea ne-am propus doar să sintetizăm anumite aspecte pertinente ale acestor opoziții care ar permite delimitarea femeii pariziene de altele. Dificultatea definirii femeii pariziene este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
delimitam, în linii mari, două mari tipuri de Pariziene: Parizienele autohtone stricto senso mondenele pursânge născute la Paris și Parizienele lato senso cele de adopție, ajunse și integrate în viață capitalei, sau cele din Paris provenind din alte clase decât mondenele. Astfel, Parizienele sunt venite din orizonturi sociale diferite, cum se constată în revistă La Vie parisienne (ediția 1885-1890): "Elle n'est pas toujours française, mais presque toujours parisienne, ou l'est devenue très vite. Elle est même quelquefois née parisienne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
între iubirea adevărată a provincialei Mme de Renal și dragostea inventată sau vanitoasa a Parizienei Mathilde de La Mole. În L'Education sentimentale, burgheza comme îl faut Mme Arnoux este femeia inaccesibila, în comparație cu curtezana Rosanette, iar pariziana Mme Dambreuse este o mondenă rafinată contrapusa provincialei sălbatice Louise Roque. Motivele și scenariile de a deveni Pariziana sunt multiple și diverse. Printre ele, un motiv comun este cel al doamnei Correur. Provenind dintr-o bună familie din Vendée, ea ajunge la Paris în speranța
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Bretonne și nuvelele lui Maupassant. Orașului îi este propriu, în mai mare măsură decât oricărui alt spațiu, spiritul aventurii, în care se suprapun anonimatul și hazardul. Parisul a impresionat întotdeauna prin fascinația de erotism și elegantă, legată de numele curtezanelor, mondenelor și Parizienelor fantasme literare mai seducătoare decât femeile reale. 1.2.2. Portretul Parizienei: prozopografie, etopee, socium Îmbinarea prozopografiei, etopeei și sociumul-ui conferă formă și coerentă personajului 100 și dinamica românului. În monografia Portretul literar, Silviu Angelescu menționează: "Identitatea falsă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Morală sau lipsa ei, în perioada decadenta, îi interesează în mod deosebit pe romancierii timpului 119. Morală Parizienei este una a negarii, incluzând un repertoriu de forme asemănător cu cele ale dandy-ului, care poate fi considerat omolog masculin al mondenei franceze: indiferență, nepăsarea, ignorarea convențiilor, provocarea, subversiunea, refuzul, capriciul, tupeul, insolenta, impertinenta, cinismul [v.Babeți, p.184]. Dar contestarea pe care o practică este subtilă, plină de tact. Structura morală a Parizienei se caracterizează prin maximalizarea posibilităților de afirmare. Pariziana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Dambreuse!" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.371]. Din punctul de vedere al subiectului nostru se impun câteva tipuri de opoziție între personajele feminine. Dacă doamna Arnoux, sensibilă, tandra, resemnata și visătoare, întruchipează iubirea ideală a protagonistului, doamna Dambreuse este o mondenă rece și calculată. Alte figuri feminine sunt cea a Louisei Roque și cea a lui Rosanette, loretă senzuala. A. Thibaudet consideră că cele trei amoruri ale lui Frédéric doamna Arnoux, Rosanette, doamna Dambreuse ar putea, cu puțin artificiu, să fie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la tare, l'une enviant peut-être la jeunesse de l'autre, et celle-ci dépitée par l'extrême bon ton, la simplicité aristocratique de șa rivale" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.432]. Flaubert reușește unul dintre cele mai subtile portrete de mondene, asemănător cu cel pe care îl vom găsi mai târziu la Marcel Proust. Prestigiului poziției sale sociologice, Pariziana îi adaugă promisiunea unui erotism tulburător. Frédéric este sedus de capacitatea doamnei Dambreuse de a lăsa loc visului și fantasmelor: "Îl n
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
restaient secs devant leș haillons des pauvres. (...) Elle aurait écouté derrière leș portes; elle devait mentir à son confesseur" [ibidem, p.409]. Mondenă Dambreuse este antiteza celorlalte trei figuri feminine, reprezentând relația dintre legătură sentimentală și putere. Frédéric devine amantul mondenei pentru a se poziționă în societatea pariziana. Doamna Dambreuse ilustrează rolul Parizienei în cariera unui tânăr. Putem întrevedea la personajul flaubertian posibilitatea unei cariere asemănătoare cu cea a lui Georges Duroy 139. Frédéric se interesează de doamna Dambreuse în măsura în care aceasta
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
le temps qu'à să réplique. Chose singulière, la mariée, elle aussi avait un peu de cette expression" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.19]. Intuind în Sidonie Risler actrița, Delobelle o încurajează 188. Eliberată de mască să de mondenă, ea accede la condiția naturală de artist, descoperindu-se chiar că este o actriță ambulanță, care acceptă neprevăzutul și capriciile carierei 189. În comparație cu frumusețea pură a aristocratei Clăire Formont, Sidonie Risler este o imitație de Pariziana mondenă și arată ca
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
teatru îmbinate cu piesele de succes ale timpului, tot ce se întâmplă pe scenă și în sală, creează o atmosferă feerica. Teatrul se bucură de un mare prestigiu. La reprezentările de teatru vine întreg Parisul 245. Una dintre deosebirile între mondenă Juliette Deberle și provinciala Hélène Grandjean este frecventarea/nefrecventarea acestui local: "Vous n'étiez pas hier à la première du Vaudeville, madame? Je ne vais jamais au théâtre, répondit Hélène" [Zola, Une page d'amour, p.45]. Baudelaire descrie în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]