16 matches
-
cu feciorii pă<nă> au eșit sărbătorile noastre. Apoi iarași s-au dus la casa din Comăna de Sus, mai mult noi aicea în satul nostru nu știm să fi șezut; iar, pe sărbatori, noi nu l-am văzut în mondire cătănești îmbrăcat, ci în haine rumănești, în cioareci și în zecichie, în căciulă și părul înnodat pe doua părți, pentru un care lucru să dă această atețtatie, de aici din satul nostru, precum este obiceiul, întărâtă. Atețtație scrisă în comăna
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
IS sînt inițialele numelui Iosif Stalin. ** În ziua de 13 octombrie 1943, Wittmann și tunarul său Bobby Wol au distrus 20 de tancuri T-34 și 23 de tunuri-antitanc. §§§§§§§§§§§§§§§ După Geoffrey Regan, op. cit. (v. Bibliografia). Tshako în maghiară înseamnă "tunică, mondir". Schapka este un chipiu cu cozoroc îngust și cu calotă pătrată în colțuri. **************** Armata română a adoptat o uniformă de croială britanică la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, poate explicabilă și prin faptul că generalul (la data aceea
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
crede că poate spulbera bănuielile celorlalți privind relația Vetei cu tejghetarul, făcând excesiv uz de «onoarea de familist». Dumitrache lasă În grija lui Chiriac nu doar afacerea, ci și nevasta: „JUPÂN DUMITRACHE: Ce făcea cocoana, mă? SPIRIDON: Cosea galoanele la mondirul lui nea Chiriac. JUPÂN DUMITRACHE: Ce a zis? SPIRIDON: Zicea că să vii mai devreme la noapte că-i e urât singură-n casă. JUPÂN DUMITRACHE: Uite mă! Ce Ți-e cu muierea fricoasă! (Strajnic) Da’ Chiriac nu-i aicea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și creează un climat de gașcă prin jocul de cărți. Au jucat stos, atmosfera e Încinsă, de Întrunire amicală Între bărbați, bazată pe simpatii politice: „PRISTANDA: [...] Așa, mă scol cam pe la douăspce fără un sfert și, pardon, mă dezbrac de mondir, scoț chipiul, mă-mbrac Țivilește și plec... la datorie, coane Fănică. Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera Unirii. Când dau să trec maidanul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Zița, cumnata lui Jupân Dumitrache. Rică Venturiano a trimis un mesaj Ziței, dar acesta a ajuns la orgoliosul proprietar din cauza unui meșter "binagiu", care a schimbat numerele caselor: "a bătut numărul 6 d-a-ndoaselea". În alt plan, Veta coase galoanele la mondirul lui Chiriac, amantul ei, "tejghetar, om de încredere al lui Jupân Dumitrache, sergent în gardă", conversează "cu Zița, se hotărăște să nu mai meargă la comediile de la Iunion". În timp ce căpitanul în garda civică făcea rondul de noapte, Veta se afla
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să zbiere răgușit făcând gesturi extravagante : - Ce, domnule ! care va să zică, dacă sunt o nenorocită, să-și bată joc de mine dumnealui, pentru că e de la poli- ție ?... Și mai întâi, cine ce treabă are ? dumnealui a fost amantul meu ? Comisarul, îndreptându-și mondirul boțit la piept : - Sergent ! e beată... la arest ! Doi inși o înhață ; ea se smucește și dă să se repează iar ; dar un sergent voinic o apucă de braț și o- nvârtește-n loc : - Nu zbiera și mergi ! strigă el scrâșnind
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
din Veneția. Opinia critică a lui Ion îi aduce omului o chelfăneală, iar gloria cântărețului rămâne neclintită. Femeile lui I.L. Caragiale sunt dornice așadar de muzică sentimentală precum citatul menuet, romanța Portretul pe versuri de Sion, pe care Veta coase mondirul lui Chiriac, sau (Alla) Stella confindente. Această romanță de Vincenzo Robaudi (1819-1882) e cântată la pian și vocal de domnișoara Pavugadi logodnicului său Mache Preotescu în prezența cumnatului ei, Lache. Ștefan Cazimir o trece în rândul kitschului care ar caracteriza
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pretează instrumentelor de suflat: Carnavalul din Veneția. Opinia critică a lui Ion îi aduce omului o chelfăneală. Femeile lui I.L. Caragiale sînt dornice așadar de muzică sentimentală precum citatul menuet, romanța Portretul pe versuri de Sion, pe care Veta coase mondirul lui Chiriac sau (Alla) Stella confidente. Această romanță de Vincenzo Robaudi (1819-1882) e cîntată la pian și vocal de domnișoara Pavugadi logodnicului său Mache Preotescu în prezența cumnatului ei, Lache. Ștefan Cazimir o trece în rîndul kitschului care ar caracteriza
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
Bogrea nu exclude posibilitatea ca vechiul polpoană să fi fost apropiat, prin etimologie populară, de pulpă. Forma cuvântului indică faptul că pulpană a venit la noi prin intermediul limbii ruse, ca și alte nume de haine de origine franceză, cum sunt: mondir / mundir „uniformă, haină militară“, la origine fr. monture > germ. Montur > rus. mundir; surtuc „haină bărbătească din postav“, la origine fr. surtout „idem“, venit în română prin rus. sjurtuk sau ngr. sourtoúko; jiletcă „vestă“, la origine fr. gilet, ajuns la noi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
mari” (pp.1-2). În Justiție, judele are ochii Închiși, precum statuia care-o reprezintă pe Patroana sa. Zița poartă cartea ei de căpătîi (Misterele Parisului) peste tot, ca pe un diplomat În care și ține ruj, oglindă etc. Veta coase mondirul lui Chiriac „cu un ac nefiresc de mare” (pp.2-3). Aplecarea spre hiperbolă a lui Bălăiță denotă temeritate artistică și o personalitate a viziunii regizorale. Cele două volume prind bine nu numai studenților, ci și actorilor profesioniști din teatrele de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Noi stăm ca blegii în cafenele și-n berării și-n teatre! Mai fluieră o dată și grupul aliniat merge în pas de marș în fundal, lăsînd vederii publicului centrul scenei unde Leonida și Efimița citesc gazetele. 9. Rică scoate din mondir un telefon mobil și formează un număr. Telefonul din casă începe să sune. LEONIDA: Ce-o fi? EFIMIȚA: Întreabă-mă să te-ntreb. LEONIDA: Ce-o fi? EFIMIȚA: Așa. Ce-o fi? LEONIDA: Să fie revoluție? (dă pagina) EFIMIȚA (ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
de sub pat. Într-un sertar găsește niște acte pe care le citește atent, cîteva scrisori și bagă în buzunar unele dintre ele, alese anume. Mai utilizează puțin din cosmeticele Efimiței, se privește apoi în oglindă mulțumit. În final își scoate mondirul și chipiul, apoi legătura de gît (cravata) și își montează guler tare, papion, îmbracă un frac și pune un joben (aflate la îndemînă undeva sau scoase dintr-o raniță adusă cu el). Își montează din segmente un baston, îi înșurubează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
o revoluție. Replicile sale vor fi adecvate fandacsiei pe care o trăiește. În final, Leonida se va trezi de-a binelea, la început se va speria crezînd că jos Efimița e ucisă de revoluționari, apoi va înțelege realitatea, va observa mondirul și chipiul, apoi jobenul, va pricepe cine e jos auzind și replicile. Și, stînd în capul oaselor în patul său se va preface că delirează prin somn. Uneori îi mai scapă cîte o replică "pe bune" la replicile de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
chipeș, dar totuși înzestrat cu o anumită carismă pentru ochii și inimile mulțimii. În locul salopetei de electrician, pe care o agățase de mult în cui, purta un costum de lucru, de culoare deschisă, care se încheia până la gât, ca un mondir. Șapca proletară de rigoare îi acoperea capul cu păr încărunțit și-i proiecta o umbră conspirativă peste ochii expresivi. Cu un gest de om pentru care nu cititul era ocupația de căpetenie își scoase ochelarii și îi așeză pe birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
prăpădit de ostenit de la foc. Nevasta zice, pardon: "Dezbracă-te Ghiță, și te culcă". Eu, nu; eu, la datorie, coane Fănică, zi și noapte la datorie. Așa, mă scol cam pe la douăspce fără un sfert, și, pardon, mă dezbrac de mondir, scoț chipiul, mă-mbrac țivilește și plec... la datorie, coane Fănică. Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera "Unirii". Când dau să trec maidanul, văz
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar până să facă un pas, maiorul cade lat. Vai de mine! țipă mama. E rău copilului!... Ajutor! moare copilul! Ridic pe maiorul, îi deschei repede mondirul la gât și la piept." (I. L. Caragiale, Vizită...) (f) "Vino în casă! zise Sfânta Vineri, nu te teme de câini, că ei înțeleg voința mea. Așa și făcu... Câinii începură a mișca din coadă mergând în urma lui Petru, cum merg
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]