44 matches
-
putea: - să le diminueze calitățile de păstrare, - să le afecteze aspectul, - să le transmită un gust, miros sau alte defecte inacceptabile. Următoarele sunt considerate "deșeuri": (a) Fructe cu mucegai activ Fructe cu mucegai care se întinde. (b) Fructe mumificate de monilioză Fructe individuale sau fructe lipite la un loc, cu pulpa distrusă și mumificată datorită acțiunii complete a ciupercii Monilia. (c) Fructe putrezite Fructe al căror caracter comestibil este afectat sau distrus de microorganisme (fermenți, ciuperci, bacterii). (d) Fructe infestate cu
jrc4172as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89336_a_90123]
-
Gingivostomatita herpetică Terapie: Tratament simptomatic cu Acyclovir 200 mg, DS 5x1 tbl/ zi timp de 5 zile Infectia Vincent (gingivita ulcerativă necrotizantă acută) Terapie: - Antibiotice sistemice (Penicilina sau eritromicina și metronidazol) - Gargarisme cu soluție de bicarbonat de sodiu - Igiena dentară Monilioza (candidoza) Terapie: - Aplicații topice de nystatin sau clotrimazol - Forma hipertrofică necesită de obicei terapie excizională TULBURĂRI IMUNOLOGICE Ulcerele aftoase Terapie: - Aplicații topice de steroizi și cauterizare cu 10 % nitrat de argint - În cazuri severe se aplică 250 mg tetraciclină dizolvată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227462_a_228791]
-
Gingivostomatita herpetică Terapie: Tratament simptomatic cu Acyclovir 200 mg, DS 5x1 tbl/ zi timp de 5 zile Infectia Vincent (gingivita ulcerativă necrotizantă acută) Terapie: - Antibiotice sistemice (Penicilina sau eritromicina și metronidazol) - Gargarisme cu soluție de bicarbonat de sodiu - Igiena dentară Monilioza (candidoza) Terapie: - Aplicații topice de nystatin sau clotrimazol - Forma hipertrofică necesită de obicei terapie excizională TULBURĂRI IMUNOLOGICE Ulcerele aftoase Terapie: - Aplicații topice de steroizi și cauterizare cu 10 % nitrat de argint - În cazuri severe se aplică 250 mg tetraciclină dizolvată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227758_a_229087]
-
V, Mancuvit PU. Acrobat MZ 90/600 WP, Ridomil Gold MZ 68 WP (64 %), Mikal M (26 %+ oxiclorură de cupru 25 % cupru metalic). Acestea se utilizează pentru combaterea manei la ceapă, castraveți, vița de vie, cartof, pătarea unghiulară, bășicarea frunzelor, monilioza fructelor, ciuruire, s.a. În amestec cu miclobutanul 1,75 % formează produsul Systhane MZ, care are acțiune sistemică împotriva rapănului și făinării la măr, manei și făinării la cucurbitacee. - Propinebul este utilizat în combaterea manelor la vița de vie, cartof, ceapă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
foarte toxici, însă se utilizează din ce în ce mai puțin, pe motivul că ar fi cancerigene. - Clorotalonilul este substanța activă a produselor Bravo 500 SC (500 g/l) și Bravo 75 WP, care combat patogenii ce produc boli foliare la grâu, la tomate, monilioza la prun, piersic, mana și putregaiul cenușiu la vița de vie. - Dinocapul este un derivat al fenolului cu efect fungicid pentru ciupercile ce produc făinări, dar și cu efect acaricid. Produsul utilizat este Karathane LC (350 g/l). D. Dicarboximidele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
întâlniți la măr, măsurile de prevenire și combatere, trebuie îmbinate rațional și aplicate cât mai exigent și la momentul optim. Agenți patogeni principali: - Venturia inaequalis - pătarea cafenie a frunzelor și fructelor și rapănul merilor; - Podosphaera leucotricha - făinarea mărului; - Monilinia fructigena - monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor. Alte boli ale mărului - Focul bacterian sau arsura merilor - Erwinia amylovora; - Cancerul bacterian - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens; - Putregaiul amar al merelor - Glomerella cingulata; - Putregaiul fructelor și coletului - Phytophthora cactorum; - Rugina mărului - Gymnosporangium juniperinum; - Boala
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Alcupral 50 PU 0,2 - 0,04 % (pre- și postfloral), Aliette 80 WP 0,3 % (în timpul înfloritului) s.a. Agenții patogeni ai bolilor secundare nu necesită un program special de combatere, aceștia fiind acoperiți de fungicidele utilizate pentru rapăn, făinare și monilioză. 5.5. Combaterea integrată a bolilor la vița de vie Vița de vie prezintă numeroși patogeni, dar care, nu se manifestă în egală măsură, in condițiile climatice din România. Astfel, au fost grupați în agenți patogeni principali sau cheie și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
ciuperci ce afectează organe suculente (putregaiul uscat al tuberculilor Fusarium sp.); scăderea taliei plantelor (nanismul) (caracteristice bolilor sistemice sau generalizate, cazul virozelor, micoplasmozelor și unele micoze; ofiliri (cauzate de bacterii sau ciuperci ce invadează țesuturile conducătoare producând traheobacterioze și traheomicoze (monilioza cireșului și vișinului Monilinia laxa); scuturarea unor organe ale plantelor (cazul moniliozei pomilor semințoși Monilinia fructigena); înlocuirea unor organe ale plantelor cu organe ale ciupercilor( înlocuirea cariopselor din spice cu scleroți de Claviceps purpurea). NOȚIUNI GENERALE DESPRE AGENȚII PATOGENI 3
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
taliei plantelor (nanismul) (caracteristice bolilor sistemice sau generalizate, cazul virozelor, micoplasmozelor și unele micoze; ofiliri (cauzate de bacterii sau ciuperci ce invadează țesuturile conducătoare producând traheobacterioze și traheomicoze (monilioza cireșului și vișinului Monilinia laxa); scuturarea unor organe ale plantelor (cazul moniliozei pomilor semințoși Monilinia fructigena); înlocuirea unor organe ale plantelor cu organe ale ciupercilor( înlocuirea cariopselor din spice cu scleroți de Claviceps purpurea). NOȚIUNI GENERALE DESPRE AGENȚII PATOGENI 3.1. Originea și evoluția parazitismului Parazitismul ca fenomen biologic reprezintă relația antagonică
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cenușii, în timp ce marginea lor prezintă un brâu purpuriu. Frunzele parazitate cad de pe pomi, iar aceștia sunt debilitați an de an. Ciuperca parazitează fructele de măr, fără ca pulpa acestora să fie afectată în profunzime de la început, ca în cazul atacului de monilioză. Boala se manifestă pe fructe în livezi și depozite. Pe fructele ajunse aproape de maturitate apar pete gălbui-cafenii care se întind, ocupând aproape jumătate din fruct. Suprafața atacată a fructului se brunifică și se formează pe aceasta numeroase puncte mici, negre
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prin tăierea și arderea ramurilor atacate. Rănile rezultate în urma tăierilor se vor trata cu o soluție de sulfat de cupru 4-5 % și se vor proteja cu mastic. Tratamentele chimice se aplică iarna, primăvara și vara la fel ca pentru combaterea moniliozei. 5.6.6. Veștejirea verticiliană a cucurbitaceelor Verticillium dahliae Boala a fost descrisă în 1918 în Olanda și din 1969 și în România în culturile din spațiile protejate. Simptome. În prima parte a evoluției sale, această boală prezintă simptome asemănătoare
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
V, Mancuvit PU. Acrobat MZ 90/600 WP, Ridomil Gold MZ 68 WP (64 %), Mikal M (26 %+ oxiclorură de cupru 25 % cupru metalic). Acestea se utilizează pentru combaterea manei la ceapă, castraveți, vița de vie, cartof, pătarea unghiulară, bășicarea frunzelor, monilioza fructelor, ciuruire, s.a. În amestec cu miclobutanul 1,75 % formează produsul Systhane MZ, care are acțiune sistemică împotriva rapănului și făinării la măr, manei și făinării la cucurbitacee. · Propinebul este utilizat în combaterea manelor la vița de vie, cartof, ceapă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
foarte toxici, însă se utilizează din ce în ce mai puțin, pe motivul că ar fi cancerigene. · Clorotalonilul este substanța activă a produselor Bravo 500 SC (500 g/l) și Bravo 75 WP, care combat patogenii ce produc boli foliare la grâu, la tomate, monilioza la prun, piersic, mana și putregaiul cenușiu la vița de vie. · Dinocapul este un derivat al fenolului cu efect fungicid pentru ciupercile ce produc făinări, dar și cu efect acaricid. Produsul utilizat este Karathane LC (350 g/l). D. Dicarboximidele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
întâlniți la măr, măsurile de prevenire și combatere, trebuie îmbinate rațional și aplicate cât mai exigent și la momentul optim. Agenți patogeni principali: · Venturia inaequalis - pătarea cafenie a frunzelor și fructelor și rapănul merilor; · Podosphaera leucotricha - făinarea mărului; · Monilinia fructigena - monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor. Alte boli ale mărului · Focul bacterian sau arsura merilor - Erwinia amylovora; · Cancerul bacterian - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens; · Putregaiul amar al merelor - Glomerella cingulata; · Putregaiul fructelor și coletului - Phytophthora cactorum; · Rugina mărului - Gymnosporangium juniperinum; · Boala
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Alcupral 50 PU 0,2 - 0,04 % (pre și postfloral), Aliette 80 WP 0,3 % (în timpul înfloritului) s.a. Agenții patogeni ai bolilor secundare nu necesită un program special de combatere, aceștia fiind acoperiți de fungicidele utilizate pentru rapăn, făinare și monilioză. 5.5. Combaterea integrată a bolilor la vița de vie Vița de vie prezintă numeroși patogeni, dar care, nu se manifestă în egală măsură, in condițiile climatice din România. Astfel, au fost grupați în agenți patogeni principali sau cheie și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
din țara noastră sunt semnalate pe măr, boli produse de virusuri, micoplasme, bacterii și ciuperci, care produc pierderi cantitative și calitative de producție, dar care au și efecte negative asupra viabilității și longevității pomilor atacați. Dintre acestea, rapănul, făinarea și monilioza sunt cele mai frecvente și se manifestă anual, astfel încât, necesită o atenție deosebită. Prevenirea și combaterea dăunătorilor la măr în livezile de măr este posibil de realizat un biotop favorabil prădătorilor și paraziților principalilor dăunători ai acestei culturi. Astfel, benzile
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
se manifestă și pe fructele din etajul inferior al pomilor sub formă de pete brune, circulare, care se extind, ducând în final la uscarea și întărirea pulpei. Pe suprafața acestor pete nu apar fructificațiile agentului patogen, așa cum se întâmplă la monilioză. Rezistența pomilor depinde de aceea a portaltoilor în sensul că, pe măsură ce crește vigoarea portaltoilor scade capacitatea de rezistență a pomilor. Dintre soiurile cultivate s-au dovedit sensibile următoarele: Jonathan, Belle de Boskoop, Cox Orange, Pippin, Jonagold, Mutru, Parmain d’or
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cenușii, în timp ce marginea lor prezintă un brâu purpuriu. Frunzele parazitate cad de pe pomi, iar aceștia sunt debilitați an de an. Ciuperca parazitează fructele de măr, fără ca pulpa acestora să fie distrusă în profunzime de la început, ca în cazul atacului de monilioză. Boala se manifestă pe fructe, în livezi și în depozite. Pe fructele ajunse aproape de maturitate apar pete gălbui-cafenii care se întind, ocupând aproape jumătate din fruct. Suprafața atacată a fructului se brunifică și se formează pe aceasta numeroase puncte mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
îngrășăminte pomilor tineri, în primii ani de creștere. 9.1.16. Uscarea ramurilor Nectria cinnabarina Boala apare pe ramurile pomilor și arbuștilor fructiferi precum și la speciile forestiere debilitate, datorită acțiunii temperaturilor scăzute sau dacă acestea sunt atacate de insecte, rapăn, monilioză etc. Simptome. Atacul devine evident în perioada de vegetație când ramurile se usucă, scoarța se usucă, iar la nivelul acesteia apar mici pustule miceliene roșiatice. Ciuperca pătrunde în profunzimea țesuturilor (scoarță și lemn) și consumă lignina, ceea ce face ca ramurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt așezate în inele concentrice. Pe măsură ce petele circulare de țesut brun se măresc, se formează alte inele punctiforme, lagăre (fructificații) cu spori. De obicei, putregaiul nu este prea profund și nici nu cuprinde întreg fructul ca în cazul atacului de monilioză. Fructele puternic atacate se zbârcesc, se usucă, cad sau rămân pe pom (fig. 150). Ciuperca mai poate parazita și ramurile tinere a căror scoarță se brunifică și crapă, ducând la apariția unor adevărate cancere deschise, asemănătoare cu cele produse de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acest caz. Pentru ca atacul să nu se manifeste în depozite, se recomandă stropirile livezilor în toamnă cu clorură de calciu 1 % și menținerea temperaturii la 3-4șC în silozuri, pentru a nu da posibilitate parazitului să se dezvolte. 9.1.19. Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor Monilinia fructigena Această boală este cunoscută de foarte multă vreme în toată lumea și produce pagube foarte mari în livezi și depozite. Se întâlnește pe măr, păr, gutui și mai puțin pe moșmon și piersic
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de mucegai, de culoare cenușie-gălbuie, alcătuite din miceliu și sporii ciupercii. Atacul pe flori seamănă cu efectul înghețurilor târzii de primăvară, cu deosebirea că printre florile distruse, brunificate, se mai găsesc și flori normale. Acest aspect parazitar poartă numele de "monilioza din anul precedent". Mai târziu, când fructele au dimensiunea unei alune, în special la păr, acestea se înnegresc și cad în masă. Deseori, acest aspect parazitar, cunoscut și sub numele de "monilioza de primăvară", este confundat cu căderea fiziologică a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
flori normale. Acest aspect parazitar poartă numele de "monilioza din anul precedent". Mai târziu, când fructele au dimensiunea unei alune, în special la păr, acestea se înnegresc și cad în masă. Deseori, acest aspect parazitar, cunoscut și sub numele de "monilioza de primăvară", este confundat cu căderea fiziologică a fructelor tinere, dar la aceasta fructele cad verzi de pe pom, nu brune ca în cazul moniliozei. În timpul verii, când fructele au ajuns aproape de maturitate, apar pe suprafața lor pete brune ce se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acestea se înnegresc și cad în masă. Deseori, acest aspect parazitar, cunoscut și sub numele de "monilioza de primăvară", este confundat cu căderea fiziologică a fructelor tinere, dar la aceasta fructele cad verzi de pe pom, nu brune ca în cazul moniliozei. În timpul verii, când fructele au ajuns aproape de maturitate, apar pe suprafața lor pete brune ce se întind la suprafață și cuprind pulpa în profunzime. În scurt timp, fructul putrezește aproape în totalitate, deseori căzând de pe pom. Dacă temperatura este ridicată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aspect parazitar poartă numele de "mumifierea fructelor". La unele fructele ciuperca poate produce un "putregai al inimii", vizibil la exterior doar printr-o pată brună la locul de inserție al codiței sau în partea opusă acesteia (fig. 151). Atacul de monilioză produce pagube mari aproape de maturitatea fructelor, iar infecțiile târzii care au loc în timpul recoltării, se manifestă în depozite. După parcurgerea a două ierni, din scleroții fructelor mumifiate care au fost îngropate în sol, în primăvara celui de al treilea an
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]