183 matches
-
o variantă, fie și insolită, a democrației, din "multitudinea însumată a demos-ului, adică "de jos", de la baza piramidei", ca și lucrările inițiale ale lui Marx, care, în pofida tezelor inacceptabile ("marxist n-am fost niciodată, nefiind niciodată nici materialist, nici monist, nici imanentist, ci mizînd întotdeauna pe transcendență"), conțineau o problematică a alienării: "lucrările de tinerețe ale lui Marx m-au impresionat prin coincidența problematicii alienării (Entfremdung) - la fel, firește, secularizată din creștet pînă-n tălpi - cu propria mea problematică: aceea a
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
suficient. Creștinarea nu anulează această deschidere generos-elementară a ființei, această aviditate față de concretul aspirat prin toți porii, ci o pune sub semnul panteismului. Lumea fizică și lumea spirituală nu se despart dramatic, ci conviețuiesc în perspectiva unei consubstanțieri de factură monistă. Prezent în chiar substanța lirică aderentă la cosmos, celebratoare a acestuia (sublimul poetic n-ar fi decît o "schemă" a sacrului, afirmă Rudolf Otto), transcendentul evită manifestările intolerante, excomunicatoare în relația cu larga, îmbietoarea varietate a înfățișărilor imanentului. Nu dislocări
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
Promovând concepția așa-zis monistă, Noul Cod civil (NCC) a readus în cadrul său reglementările aferente dreptului familiei și a incorporat și principalele dispoziții de drept comercial. Printre noutățile consacrate în acest context, se numără și reglementarea logodnei (art. 266-270). În absența unei prevederi legale exprese
Noul Cod Civil: Logodna, o noutate legislativă care nu mai corespunde realităţilor zilelor noastre () [Corola-journal/Journalistic/25231_a_26556]
-
Omul e un animal care se roagă la ceva. Caută un model ideal. Și uneori nimerește, alteori nu. Cei care au descoperit modelul ideal și succesiunea fenomenului din el sunt creștinii. Creștinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filozofic, monist, dualist sau pluralist. Creștinismul este, pur și simplu. Despre creștinism, Bergson spune că noi îl respirăm. Are materialitatea aerului. Seamănă cu aerul. Noi suntem creștini fără să vrem. Și când suntem atei suntem creștini: că respirăm creștinismul cum respirăm aerul
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
indivizii raționali în situația în care nu există nicio reglementare a relațiilor sociale (starea naturală) . Din punct de vedere ideologic, se poate afirma că această soluție ar fi favorizată în principal de socialism, social democrație, versiunea americană a liberalismului, ideologiile moniste (vezi Miroiu, 2012) și, mai general, de toate acele ideologii care justifică intervenționismul economic în baza eficienței . Prima facie, am putea fi înclinați să considerăm că intervenția statului ar putea fi un panaceu pentru problema pășunii lui Hardin, din moment ce statul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Răspunsul filosofiei culte va fi, indubitabil, nu! Căci din perspectiva omului condamnat la rațiune, toată această filosofie istoric marginală și conceptual volatilă nu poate fi decât încă un altar în paragină dedicat zeilor păgâni. Sunt zeii uitați astăzi de coruperea monistă a tradiției de mistere, dar încă vii în Atena Faptelor Apostolilor (17, 23), acolo unde Sf. Paul comitea pioasa fraudă amendată de Erasmus în Elogiul nebuniei 9. Căci nu de un „zeu necunoscut” (ignoto deo), cum spune Apostolul, e vorba
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
Omul este un animal care se roagă la ceva. Caută un model ideal. Și uneori nimerește, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal și succesiunea fenomenului din el sunt creștinii. Creștinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist. Creștinismul este pur și simplu. Despre creștinism, Bergson spune că noi îl respirăm. Are materialitatea aerului. Seamănă cu aerul. Noi suntem creștini fără să vrem. Și când suntem atei suntem creștini: că respirăm creștinismul cum respirăm aerul
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
mai fi fost același: sofiștii creează, cel puțin din câte putem aprecia, formulează cu acuratețe tezele esențiale contra cărora autorul dialogului Phaidon luptă în mod reactiv: relativismul, individualismul, perspectivismul, omul ca măsură a tuturor lucrurilor, realismul empiric, materialismul fenomenalist, imanența monistă, dispensarea de o lume nevăzută, folosirea agonică a retoricii, scepticismul politic, refuzarea cultului legii, democratizarea culturii, coborârea filosofului în arena publică. Și adică ei n-ar fi filosofi,? Să nu uităm originea aristocratică a lui Platon, ea explică multe lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cartea sa Arta de a scăpa de mâhnire, dar lucrarea n-a mai fost regăsită... I se recunoștea sofistului o imensă putere de convingere, o putere de foc verbală considerabilă. Ne imaginăm ce terapeut a putut fi. Opțiunea lui materialistă, monistă, imanentă îi permite să conceapă că se poate accede la cauza profundă a răului, situată în materia atomică a pacientului, cu ajutorul cuvântului care fabrică reprezentări utile pentru a acționa asupra trupului și a logicilor suferințelor psihice, deci corporale. Principiile psihanalizei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de respectivii gînditori ca un soi de măyă a filozofilor indieni antici, adică un soi de iluzie, de halucinație a simțurilor noastre, fără nici o consistență reală și care acoperă adevărata Realitate; al doilea, în schimb, răstoarnă, ca să spunem așa, interpretarea monistă a idealismului, considerînd că singura Realitate adevărată este, pînă la urmă, aceea a materiei, a "naturii" (sanscrită prakrti = "ceea ce preexistă creației, facerii" lumii, respectiv cauza tuturor lucrurilor și ființelor), concepută ca energie foarte subțire, dar care se transformă în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
asupra atîtor suflete care au experimentat fapte extraordinare trăgîndu-și de aici o bucurie și o fericire care i-a împins să disprețuiască plăcerile pămîntești în folosul unei vieți mai intense" [268]. Însă și aici trebuie păstrată aceeași rezervă. Cu presupușii "moniști" [269] expliciți este dificil dacă nu chiar imposibil să se realizeze un misticism autentic [270]; și cei ce iau opiu "experimentează fapte extraordinare...", dar cine poate garanta autenticitatea lor? Că în respectivele manifestări mistice și paramistice ale hinduismului este voba
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
chiar dacă sub un veșmînt formal aparent occidental; Hegel însuși o repudia, noi o respingem însă, nu numai sub forma indiană ci și ca substanță hegeliană, din moment ce este vorba, din punctul nostru de vedere, despre aceeași, unică în mod fundamental, concepție monistă falsă despre viață și despre Spirit. S-ar putea începe o discuție asupra multor aspecte ale concepției filozofice hegeliene, care, din punctul nostru de vedere, prezintă o evidentă influență a gîndirii indiene. În primul rînd, trebuie subliniat însă aportul gîndirii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sigure a realității supreme în cele din urmă va fi pus absolutețea aceluiași eu individual într-o astfel de ipostază. Credem că în cele din urmă însă, în ciuda eforturilor făcute, și filozoful din Stuttgart a căzut în cursa aceleiași capcane moniste, greșeală agravată de declararea explicită a faptului că Spiritul Universal, într-o ultimă analiză, nu are o existență în sine stătătoare, ci dimpotrivă, că nu este decît proiecția realității eului individual. Consecințele sînt acelea care derivă dintr-un orice alt
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
declararea explicită a faptului că Spiritul Universal, într-o ultimă analiză, nu are o existență în sine stătătoare, ci dimpotrivă, că nu este decît proiecția realității eului individual. Consecințele sînt acelea care derivă dintr-un orice alt sistem de gîndire monist: mărturisirea implicită a ateismului și, ca o reflectare, declararea implicită a posibilei indianizări (fără ajutorul harului etc.) a omului sau, cel puțin, a anumitor oameni. Și de aici corolarul atîtor aberații mentale care s-au reflectat în politică, în cultură
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cea a bunului plac personal. Ne întrebăm, însă, pe drept cuvînt, dacă nu se poate deduce aceeași funestă concluzie de "imoralitate deosebită", virtuală sau reală în privința tuturor acelor gînditori care au adoptat ca norme de viață sisteme filozofice sau religioase moniste. Previzibil, răspunsul nu este greu de dat: cel ce adoptă în practică asemenea sisteme de gîndire, își declară în mod explicit propria superioritate absolută asupra oricărei legi morale sau spirituale: eul respectiv se declară mai presus de bine și de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
acestor persoane "metafizice": Dumnezeu a fost inventat de noi! Asupra altor aspecte negative ale Idealismului nu ne încumetăm să spunem alte cuvinte. Dorim doar să subliniem că, pe tărîmul filozofic propriu-zis, nu se poate face filozofie pornind de la o bază monistă: în cele din urmă, aceasta nu este decît speculația fantastică (întocmai ca cea a indienilor, condamnată de Hegel) asupra Spiritului Universal, care apoi se demonstrează a fi identic cu lumea contingentă. Raționalismul său cel mai înalt constă în consfințirea oricărei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu este decît speculația fantastică (întocmai ca cea a indienilor, condamnată de Hegel) asupra Spiritului Universal, care apoi se demonstrează a fi identic cu lumea contingentă. Raționalismul său cel mai înalt constă în consfințirea oricărei iraționalități. Plecînd de la o bază monistă, nu se poate face nici istorie, întrucît aceasta nu poate fi alta decît istoria imaginată de același Spirit Universal, în măsura în care se reflectă în entități etnice individuale. Și estetica hegeliană, în umbra idealismului sau a materialistului, în cele din urmă va
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
hinduismul, panteismul și monismul occidental în afirmațiile Upanisadelor. Contextul este mult prea diferit. Este periculos să se pună etichete identice pe produsele care sînt doar în mod vag asemănătoare" (p. 28). Din păcate, atitudinea mentală sau spirituală "panteistă" și "monistă" are trăsături identice sau foarte asemănătoare, indiferent de epoca sau regiunea căreia îi aparține. [270] Nici măcar Hegel nu este dispus să recunoască denumirea de misticism pentru așa-zisele practici de "penitență" indiene; cf. p. 247 și nota 158, p. 247
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
adoptarea, ca normă a oricărei activități umane, a imperativului energetic: "expansiunea frumuseții și dragostei, extensiunea spiritului de sacrificiu și a devotamentului întregii umanități devin o exigență a imperativului energetic, o necesitate imanentă a întregii noastre vieți reglată într-o formă monistă"278. Orientarea într-o astfel de desfășurare a energiei, care are ca scop fericirea omului, o căpătăm prin știință, în general, prin știința culturii culturologie -, în special. Imaginea edenică pe care W. Ostwald o construiește ca un corolar al doctrinei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Diferența asumată de el față de explicația energetistă vizează energetismul ca monism ce postulează ideea energiei ca realitate primordială, dar în care personalitatea nu apare decât ca o formă de energie și nimic mai mult. C. Rădulescu-Motru folosește și el modelul monist. Dar este vorba, în cazul lui, cum am afirmat mai sus, despre un monism personalist energetic (exceptând explicația energetisă din Știință și energie), pentru care unitatea fenomenelor este dată de energia care evoluează către personalitate. În Elemente de metafizică, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetistă nu este superioară ipotezei unității materiei. Ipotezele idealistă și energetistă sunt unilaterale. De aceea ne trebuie o ipoteză care să conserve avantajele acestora, dar care, totodată, să evite unilateralitatea lor. Ipoteza aceasta "nouă" trebuie să facă posibilă o explicație monistă; ea va cuprinde, în fundamentele ei, următoarele idei: singurul mod de cunoaștere pentru om este conștiința sa, prin urmare, doar datele conștiinței decid asupra realității exterioare (singura idee proprie ipotezei idealiste); afirmarea realității unei energii în afara conștiinței (singura idee proprie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cas de la poésie de Blaga ou d'Arghezi, poésie imprégnée de métaphores, le langage est soumis à de terribles épreuves, étant obligé à se dépasser soi-même : [Le langage] devient du coup une énorme métaphore, propre à traduire l'énorme fusion moniste et à capter leș occultes similitudes ; tout comme leș facultés et leș éléments, leș mots șont mis en question : leș exemples de l'une ou de l'autre tendance abondent chez tous ces lyriques, Blaga et Arghézi en tête. [...] Chez
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de a nu putea vedea mai nimic creștin În ea din punct de vedere moral, o dată ce opera cu dușmani ai neamului, fie din atașament pentru „știință” ca substitut absolut al moralei și politicii, visând la o tehnocrație luminată, ce gândește „monist” În locul indivizilor și spre binele lor. Comunismul a avut propriul reducționism: partidul, „factorul conștient al societății noastre”, extindea rolul politicului În formă totalitară ca substitut de morală și știință. Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsătc "Individualism etic, raționalitate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
oficiale a Bisericii, Eusebiu refuză să facă din trup un dușman. Pentru care anume motive? Nici adversar, nici mormânt - o piatră în grădina lui Platon... - trupul există în calitate de tovarăș al sufletului. Problema nu este pusă în termeni dualiști - dar nici moniști. Și încă și mai puțin materialiști. Erasmus evită aici chestiunea imaterialității sau a nemuririi și, într-un mod și mai hotărât, aceea a destinului său post mortem. în ochii săi, trupul și sufletul constituie un tot: a privilegia doar o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mai fi fost același: sofiștii creează, cel puțin din câte putem aprecia, formulează cu acuratețe tezele esențiale contra cărora autorul dialogului Phaidon luptă în mod reactiv: relativismul, individualismul, perspectivismul, omul ca măsură a tuturor lucrurilor, realismul empiric, materialismul fenomenalist, imanența monistă, dispensarea de o lume nevăzută, folosirea agonică a retoricii, scepticismul politic, refuzarea cultului legii, democratizarea culturii, coborârea filosofului în arena publică. Și adică ei n-ar fi filosofi,? Să nu uităm originea aristocratică a lui Platon, ea explică multe lucruri
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]