60 matches
-
Gr. Cobălcescu (1883), Sabba Ștefănescu (1897) și I. Simionescu (1903), în studiile pe care le publică (în urma cercetărilor efectuate în Podișul Moldovei) oferă informații interesante asupra depozitelor geologice din această parte a țării, asupra alcătuirii lor petrografice și a structurii monoclinale a stratelor, ori asupra faunei pe care o conțin. În partea introductivă a studiilor respective, acești autori fac și scurte caracterizări ale reliefului din Moldova. Între anii 1908 - 1918, R. Sevastos a efectuat studii în Podișul Moldovei, realizând o bună
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
relativ simplă. Întrucât în această regiune mișcările de înălțare nu au fost uniforme, s-a produs o basculare a stratelor care se prezintă într-o singură direcție, respectiv de la NV la SE. Acest tip de structură poartă denumirea de structură monoclinală. Poziția stratelor de la partea superioară a scoarței se impune în peisaj printr-o mare varietate de forme caracteristice, cunoscute sub numele de relief structural. Apariția și dezvoltarea acestuia sunt legate direct de activitatea factorilor externi care se desfășoară în conformitate cu legea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
petrografic, este alcătuită dintr-o alternanță de roci cu durități diferite (respectiv depozite de marne, argile, nisipuri cu intercalații de lentile de gresii), implicațiile morfologice ale structurii sunt mai pregnante, mai ales pe versantul stâng al Lohanului. Astfel, pe structura monoclinală a bazinului Lohan, datorită existenței stratelor de roci mai dure (gresii) s-au format câteva platouri structurale: dealul Lohanului, situat la est de pârâul Lohan, Dealul Bobești, la nord de satul cu același nume, caracterizate prin înclinarea suprafeței lor în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
a lungul căreia înaintează spre amont eroziunea regresivă a pâraielor ce se îndreaptă, de aici, fie spre sud-est, către Prut (în cazul dealului Lohan), fie spre vest, către Crasna (în cazul dealului Bobești). O categorie de forme foarte specifică structurii monoclinale, care are largă dezvoltare pe versantul stâng al Lohanului, o reprezintă cuestele, adică abrupturi orientate invers decât înclinarea generală a stratelor geologice. Dezvoltarea cuestelor în această regiune este legată de intensitatea eroziunii, condiționată de aspectele structural - litologice ale substratului și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
la bază, de un taluz sculptat în roci mai moi. Flancul drept al văii Lohanului este marcat de prezența reversului de cuestă al pârâului Crasna, care este, de fapt, un platou structural modelat în roci moi (marne, argile, nisipuri). Structura monoclinală a regiunii a influențat și morfologia văii principale a Lohanului și a afluenților săi. Astfel, valea Lohanului, de la obârșie și până la nord-vest de satul Fundătura (cota 303 m) are un curs net consecvent, deci coincide cu direcția generală de înclinare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
direcția generală de înclinare a stratelor de roci. De la acest nivel și până la Dobrina, cursul Lohanului devine ușor subsecvent pentru ca de la acest punct și până la confluența cu Crasna să devină net subsecvent. Valea subsecventă exprimă cel mai bine influența structurii monoclinale, caracterizată printr-o asimetrie accentuată, determinată de secționarea, mai mult sau mai puțin perpendiculară, a stratelor de roci. Versantul conform este, de obicei, lin, în comparație cu cel opus, care întrunește condițiile unei cueste. Afluenții văii subsecvente sunt orientați aproape perpendicular pe
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
profil longitudinal mai puțin evoluat (cu trepte și ruperi de pantă condiționate de capetele stratelor mai rezistente la eroziune). Formarea lor se explică prin organizarea scurgerii din zona de cuestă și de pe alte suprafețe topografice orientate invers decât căderea stratelor monoclinale. 3. SEISMICITATEA. Seismicitatea reprezintă starea de agitație datorată marilor energii eliberate din focarele cutremurelor de pământ. Regiunea avută în vedere, respectiv bazinul Lohan, ca dealtfel, întreg teritoriul Podișului Moldovei, este afectată uneori de „cutremurele moldavice”, ale căror focare sunt situate
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
a apelor mărilor Pliocenului Inferior (Romanian) și până azi. Caracterul hidrografic al pâraielor din bazinul Lohan a fost determinat de particularitățile pe care le are în această parte a Podișului Moldovenesc principalele elemente ale cadrului natural: structura geologică (în general, monoclinală), cu înclinarea moderată a stratelor spre SE, compoziția petrografică a depozitelor în care complexul argilo-nisipos predomină în etajarea reliefului, climatul temperat-continental și răspândirea neuniformă a pădurilor. Acestor cauze li s-a adăugat, în ultima perioadă geologică și acțiunea omului, acțiune
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
prelungi și văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Moldovei. Acest podiș cuprinde trei mari unități: Podișul Sucevei în vest (24%), Câmpia Moldvei în centru (49%) și Podișul Bârladului în sud (27%). Relieful Podișului Sucevei poartă amprenta structurii monoclinale și a litologiei variate. Se întâlnesc culmi și platouri structurale înalte ĂDealul Mare), suprafețe structurale discontinui (Brătești) și culoare largi cu șesuri și terase fluviatile (Culoarul Siretului). Culmea dintre valea largă a Siretului și Câmpia Moldovei se desfășoară pe o
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nord de localitatea Minghioala, respectiv de râul Mighindoala, desfășurându-se pe o pantă cu expoziție sudică. Podișul Hârtibaciului este delimitat de râurile Târnava Mare, Olt, Visa și Cibin și prezintă o structură generală formată din depozite/ formațiuni mio-pliocene, cu structură monoclinală locală sau de domuri, Ielenicz și Pătru, 2005. În acest podiș domină văi foarte lungi orinetate est-vest, Mureșul, Târnavele și Hârtibaciu și ca urmare apar interfluvii principale foarte alungite, retezate de o suprafață de eroziune, dar și cu mici suprafețe
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
în care se încadrează și Colinele Tutovei. Relieful actual care s-a format treptat prin retragerea apelor mărilor neo-pliocene spre actualul bazin al Mării Negre, fiind derivat din vechile câmpii sarmato-pliocene, înălțate spre sfârșitul pliocenului și în cuaternar, având o structură monoclinală a litologiei. Interfluviile deluroase, colinare sau sub formă de platouri, se repetă pe spații întinse, cu altitudini între 200 și 500m. în structura solului predomină gresiile și nisipurile, în alternanță cu argilele și marnele, fapt care explică succesiunea aproape regulată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
printre care și Săcueni. În depozitele ce formează glacisul Săcuenilor s-au descoperit importante zăcăminte de hidrocarburi și ape geotermale care reprezintă un potențial important în dezvoltarea economiei zonei. În privința morfologiei, relieful ariei protejate ROSCI0220 se prezintă sub formă monoclinală, cu nodul de altitudine important în partea de nord și cu "căderea" stratelor spre sud. În aceeași direcție, nord-sud, suprafața câmpiei este disecată de trei cursuri de apă, relativ paralele, de la est la vest numindu-se: Pârâu Sânicolau, apoi
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
de interes conservativ, de tip abiotic Aspectul general al reliefului, determinat în primul rând de structura litologică, este unul monoton, deloc spectaculos, fără formațiuni care ar putea ieși în evidență în peisaj. Relieful ariei protejate ROSCI0220 se prezintă sub formă monoclinală, cu nodul de altitudine important în partea de nord și cu "căderea" stratelor spre sud. În aceeași direcție, nord-sud, suprafața câmpiei este disecată de trei cursuri de apă, relativ paralele, de la est la vest numindu-se: Pârâul Sânicolau, apoi
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
câteva terminații ale versanților laterali. Astfel, valea Someșului Mare este o vale tipic asimetrică, subsecventă, cu versantul stâng de tip front de cuestă abrupt și versantul drept suprapus glacisurilor terminale ale dealurilor Năsăudului, prelung și mai puțin înclinat, de tip monoclinal. Morfologia de ansamblu este dată de existența reliefului structural monoclinal, cu o înclinare de la nord la sud și de la est la vest a stratelor geologice, la care se adaugă prezența culoarului de vale dispus pe direcția est-vest. Eroziunea
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
o vale tipic asimetrică, subsecventă, cu versantul stâng de tip front de cuestă abrupt și versantul drept suprapus glacisurilor terminale ale dealurilor Năsăudului, prelung și mai puțin înclinat, de tip monoclinal. Morfologia de ansamblu este dată de existența reliefului structural monoclinal, cu o înclinare de la nord la sud și de la est la vest a stratelor geologice, la care se adaugă prezența culoarului de vale dispus pe direcția est-vest. Eroziunea care a creat valea a determinat și apariția unor forme
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
o înclinare de la nord la sud și de la est la vest a stratelor geologice, la care se adaugă prezența culoarului de vale dispus pe direcția est-vest. Eroziunea care a creat valea a determinat și apariția unor forme structurale monoclinale bine evidențiate. Tipurile de relief reprezentative pentru teritoriul ariei protejate sunt: relieful structural, relieful petrografic și relieful fluvial. Toate formele de relief și dinamica actuală sunt puse în evidență de structura stratelor geologice. în această zonă acestea au o orientare
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
și anume condiții fizico- geografice particulare fiecărei zone: - factori geomorfologici (altitudine, pantă, expoziția versanți lor, lungimea versanșilor, gradul de fragmentare a reliefului etc.); - factor geologic (substratul geologic și direcția de înclinare a stratelor - eroziunea fiind accentuată în zonele cu structură monoclinală, având în vedere că direcția de scurgere a apei este influențată de direcția de înclinare a stratelor.) ; - factorul pedologic; - factori hidrologici (regimul hidrologic subteran și suprate ran); - Factorul climatic (regimul bioclimatic local -termic, pluviometric, frecvența vânturilor, gradul de însorire); - Factorul
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
bazinul Someșului și mai reduse în cel al Tisei, constituind forma dominantă de relief. ... – Podișul Someșan se caracterizează printr-un complex de forme domoale, cu altitudini medii de 600 m, având înfățișarea unor platforme vălurite, cu frecvente forme de structuri monoclinale. Printre depresiunile importante se numără Depresiunea Lăpuș, Depresiunea Baia Mare, Depresiunea Copalnicului și Depresiunea Maramureșului. ... – Câmpia Transilvaniei ocupă estul bazinului, între valea Someșului Mic la vest, Valea Someșului Mare la nord și Valea Dipșei la est caracterizându-se prin altitudini
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
întinde în partea de nord-vest a Podișului Hârtibaciului, cea mai întinsă subunitate a Podișului Târnavelor. Podișul Hârtibaciului, delimitat de râurile Târnava Mare, Olt, Visa și Cibin, prezintă ca structură generală, formațiuni miocene și pliocene sub formă de domuri, sau, local monoclinală, conform Ielenicz și Pătru, 2005. În partea de sud, Podișul Hârtibaciului este caracterizat de formațiuni miocene, reprezentate prin depozite sarmațiene alcătuite din marne, argile, nisipuri, gresii, pietrișuri, conglomerate slab cimentate și intercalații de tuf vulcanic. Depozitele sarmațiene prezintă o fragmentare
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
punct de vedere geologic oligocenului, și anume chaltianului. Substratul litologic este alcătuit din marne. ... 4.2.2. Geomorfologie Pădurile U.P. IV Trestia sunt situate în provincia geosinclinalui alpino-carpatic, Ținutul Podișului Transilvaniei, Districtul Podișul Someșan, Depresiunea Almașului, caracterizat printr-un relief de culmi monoclinale. Unitatea de relief caracteristică este versantul. Configurația versanților este, de regulă, ondulată. Cea mai mare răspândire o au versanții cu înclinare repede (63%). Pe categorii de înclinare situația se prezintă astfel: – înclinare repede (16^g-30^g): 63,13 ha (42%); ... – înclinare foarte repede
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
o structură puternic cutată și șariată; ... – subcarpații sunt alcătuiți din roci "de molasă" mai puțin dure (nisipuri, argile, gresii), dispuse într-o structură cutată și șariată peste bordura de vest a Platformei Moldovenești; ... – podișul Moldovei, se dezvoltă pe o structură monoclinală mascată la contactul vestic cu depozite deltaice, în mare parte înlăturate de eroziunea ulterioară. Rocile sunt în general friabile: argile, nisipuri, marne, uneori gresii calcaroase slab - potrivit cimentate. ... Ca element natural care, împreună cu vegetația, suferă primul impact al precipitațiilor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
la Scăiești. Mai mult decât celelalte subdiviziuni ale Piemontului Bălăciței, această subunitate se caracterizează prin valori ridicate ale fragmentării orizontale și verticale a reliefului pe areale extinse. Printre văi se insinuează culmi relativ înguste, ștrangulate de șei de obârșie. Structura monoclinală este trădată de flancurile de cueste, corespunzând versantului drept al văilor și orientate în general SV-NE. Altitudinea plafonului interfluviilor, de 30-330 m, se menține cea mai ridicată din tot piemontul, iar văile care s-au adâncit cu 100-150 m, oferă
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
aceluiași crâng. CROV adâncitură de formă circulară sau ușor alungită, formată într-un strat loessoid în urma procesului de tasare. COȘ VULCANIC canal vertical pe care lava iese din vatra magmatică la suprafață. CUESTĂ formă de relief asimetrică, formată în structuri monoclinale, constituită dintr-un versant abrupt, cu pantă contrară înclinării stratelor și dintr-un versant prelung, de aceeași direcție cu înclinarea acestora; sinonim: coastă. CULOAR spațiu depresionar alungit și îngust, bine delimitat de regiunile înconjurătoare. CUMPĂNA APELOR linia care delimitează bazine
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
este acoperit cu o cuvertură sedimentaro-eruptivă pe care s-au dezvoltat podișurile Shammar-Tuwaiq și Dahnă și câmpia Al-Ahsă, cu un variat relief structural de cueste, suprafețe erozivo structurale și văi structurale, formate pe gresii, calcare, marne și nisipuri mezozoice, dispuse monoclinal. Africa arabă este de asemenea dominată de structuri tabulare ale soclului precambrian african, expus de-a lungul erelor geologice factorilor de modelare subaeriană. Eroziunea îndelungată a creat suprafețe de nivelare generală, care în asociere cu nivelările locale, dau reliefului de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Holm ) precum Și de dealurile Hârlăului din partea estică, unități ce flanchează Valea Bahluiului. Suprapus pe aria structurală a Platformei Moldovenești, valea Bahluilui în amonte de Cotnari, îmbină caracteristicile morfostructurale proprii întregului bazin. În același timp se individualizează prin litologie și structura monoclinală a nisipurilor pliocene din est Și sud-est iar în nord Și vest, de placa calcarelor sarmatice și de gresiile oolitice din platourile structurale. O detașare similară se observă sub aspect pedo-fitoclimatic. La vest Și nord-vest de Hârlău , în cuprinsul Podișului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]