46 matches
-
nu știu din ce regiune era de vorbea buruienos și cu ticul “Mâ”. Țigan nu era, cred mai de grabă că era dinspre Dunăre) Mâ mârlane mâ! Ce desenai io pe tablă? Păiiiiii (Îi trebuia timp să se dezmeticească) o monocotiledonată. Mono ce? Coti... Ia dă cartea ce o citeai pe genunchi. Știind ce-l așteaptă (de data asta era vorba da Gore Mateescu, văr cu Gică Mateescu, băiatul unui Învățător din Govora Sat, avea să ne părăsească prin clasa 7
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
așa fel că Înțelegeam și veneam cu plăcere la orele lui, poate numai metoda lui pedagogică-ca și a lui Burtică și a altor câțiva nu era pe gustul nostru. Trebuie să recunosc că și astăzi știu ce e și cu monocotiledonatele și cu bicotiledonatele. Acum câțiva ani, fiind În Bretania și stând de vorbă cu un medic veterinar, cu totul Întâmplător spunea că are epidemie de tenie, iar eu firesc, am Întrebat. Tenia bovina, sau tenia saginata? La care medicul a
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
sfecla de zahăr scuturile pot fi astfel proiectate încât să ridice frunzele plantei, pentru a se putea trata intervalul dintre rânduri. Aplicarea selectivă a tratamentului rezultă din faptul că unele culturi sunt mai puțin sensibile la șocul termic, în principal monocotiledonatele. De exemplu, porumbul poate fi tratat în două faze: atunci când plantele au 2-3 cm, iar frunzele la bază sunt desfăcute și atunci când plantele au 25 cm, cu arzătoarele amplasate sub frunze la baza plantelor. Pe baza mai multor experimentări se
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
care izbutea să și le amintească de la orele de biologie, În furia lui ce-ar fi putut răsturna munții. Ba chiar, când o lua la vale rău de tot, pomenea În sudalmele lui de fotosinteză, angiosperme, hidrogen sulfurat, dendrite, axoni, monocotiledonate, turnesol, baze, acizi - semn clar că lecțiile de botanică și de chimie ale lui Jivinoiu-Directorul Îl impresionaseră peste măsură. Sărea de pe banca lui și se repezea spre cabina lui Ghiță care, prevăzător, știind ce-l așteaptă, se Încuiase Înăuntru. Slăbănogul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe calea cea bună, căci Sfîntul Francisc ne Îndrumă!“. Unul dintre camarazi era un botanist de renume. Făcea să Întîrzie Întreg șirul de pelerini tot culegînd flori alături de copiii printre care mă aflam și eu și tot vorbindu-ne despre monocotiledonate și gamopetale, cuvinte care ne lăsau cu gura căscată. Nu-i mai tăcea gura cînd discuta despre ciulini, păpădii și licheni. M-a Îndemnat să-mi fac un ierbar, așa că am lăsat baltă colecția de timbre, lucru pentru care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Tzfira și Citovsky (2002) se realizează elucidarea procesului de transfer al T-ADN, se identifică genele din genomul vegetal implicate în transformarea cu Agrobacterium tumefaciens și se pun la punct protocoale de utilizare a acestui agent inductor de tumori la monocotiledonate. Tot în această perioadă se realizează secvențierea genomului bacteriei A. tumefaciens (C58). Patogeneza cu Agrobacterium implică două elemente de bază: 1. introducerea ADN tumorigen (T-ADN) în genomul celulei vegetale prin care se realizezază transformarea acesteia din urmă; 2. modificarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tip nopalină. Această tulpină produce și alte antibiotice - agrocină 434 și ALS84 cu efect bactericid față de A. tumefaciens, deși sunt și unele forme rezistente. A. tumefaciens are cel mai îngust spectru de gazde dintre toate bacteriile patogene la plante. Multe monocotiledonate și plante leguminoase nu reprezintă gazde pentru această bacterie patogenă, deși unele dintre asemenea specii recalcitrante pot fi transformate experimental cu vectori derivați din plasmidul Ti de Agrobacterium tumefaciens. Nu se cunosc bazele moleculare ale rezistenței plantelor care nu sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Elogiu unicului Există, În Învelișul verde al Terrei, o grupă de plante care, deși nu reprezintă nici măcar un sfert dintre plantele superioare, cu flori, ne Îndatorează cu tot ceea ce omul are nevoie: hrană, adăpost, leacuri, frumusețe, poezie, supraviețuirea chiar. Anume, monocotiledonatele. Și astfel, „rețeta“ de astăzi devine una pentru recunoștință. Cum le putem recunoaște? După frunzele cu nervațiunea paralelă, neramificată. Ele ne oferă hrana: grâul, orezul, porumbul, adică principalele plante de cultură, definitorii pentru tot atâtea civilizații; dar și secara și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
creat o civilizație, dând orice, de la rogojină și casă până la sabie și chiar hrană. Și poate ne vine chef de joc, În sunetul naiului confecționat din trestie, de miticul Pan dar și de concreții geți priviți de Ovidiu... Unele dintre monocotiledonate sunt plante textile, precum americanele Yucca sau Carludovica palmata, materia primă a cunoscutelor pălării de Panama. Altele, precum brândușa de toamnă, șofranul, exotica Curcuma și chiar banala ceapă, ne oferă și coloranții. Și nu sunt indiferente nici la suferințele noastre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
produs și produce noi soiuri și varietăți de plante utile direct nouă. Îndestulați din toate punctele de vedere, cătăm la suflet. Iubim, și nu cunosc, Între cele sărbătorite de Florii, alte frumoase nume de fată decât acelea patronate de aceleași monocotiledonate: Brândușa, Viorica, Lăcrămioara, Liliana. Și le oferim flori: vestitorul primăverii, ghiocelul, și ultima a anului, brândușa; iar Între ele, vioreaua, laleaua, frezia, narcisa, crinul, gladiola, stânjenelul și atât de scumpele orhidee. Cărora le adăugăm o rămurică de asparagus. Mie-mi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-o pe Persefona și transformat pe Narcis, devenită astfel simbol al morții... Și, Însăși legătura cu transcendentul, adică grâul anaforei și al colivei - hrana de „dincolo“ a fiecăruia dintre noi. Iar cum tot atâtea gânduri, de când lumea, trebuiau scrise, tot monocotiledonatele au oferit cel mai vechi suport, papirusul; și pe cel de astăzi, hârtia, din paie ori stuf, iar În Orient, cea mai bună, din paie de orez. Și unealta, strămoșul faraonic al stiloului, din trestie. Tot ele ne satisfac nevoia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al stiloului, din trestie. Tot ele ne satisfac nevoia de exotic, ca hrană ori frumos: banana, ananasul, curmala, nuca de cocos, respectiv orhideele, care exemplifică și o prietenie inseparabilă: anume, exercitând o acțiune reductivă deosebit de intensă asupra mediului, caracteristică grupului monocotiledonatelor, orhideele au nevoie de o contrapondere oxidativă, o ciupercă, care să le mențină condiții de viață normale. Doar că orice orhidee nu-și schimbă niciodată partenerul... Și dacă e vorba de orhidee, mi-aduc aminte de salep, o băutură la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Și dacă e vorba de orhidee, mi-aduc aminte de salep, o băutură la modă În secolul trecut, mai degrabă hrănitoare decât desfătătoare, obținută din tuberculii unor orhidee ceva mai banale: Orchis XIXși Platanthera. Și să rămân În context. Majoritatea monocotiledonatelor - vreo 70.000 de toate - sunt perene și datorează aceasta, cu excepția arborilor, unor bulbi ori tuberculi, cu - din nou - foarte puține excepții, comestibile pentru om, cu atât mai mult pentru animale. Ca mistrețul... Învățând de la el, oamenii au supraviețuit În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-l Însă pe Ștefăniță, feciorul lui Vasile Lupu, „Papură-vodă“; iar basarabenii au repetat experiența, prin 1946 și nu doar din pricina secetei... Dar În Madagascar, arborele călătorului, Ravenala madagascariensis, oferă Însetaților apa adunată În pețiolul frunzelor. Să nu uităm mediul. Ele, monocotiledonatele, nu uită. Ca ultimă expresie a evoluției vegetale, ele au o acțiune negentropică, opusă deci aceleia entropizante a omului, de invidiat. Monocotiledonatele bălților - acele stații de epurare naturale - anume trestia, papura, rogozul, dar și cea mai mică plantă cu flori
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În Madagascar, arborele călătorului, Ravenala madagascariensis, oferă Însetaților apa adunată În pețiolul frunzelor. Să nu uităm mediul. Ele, monocotiledonatele, nu uită. Ca ultimă expresie a evoluției vegetale, ele au o acțiune negentropică, opusă deci aceleia entropizante a omului, de invidiat. Monocotiledonatele bălților - acele stații de epurare naturale - anume trestia, papura, rogozul, dar și cea mai mică plantă cu flori - lintița -, au nevoie pentru asta doar de Soare și de a fi lăsate În pace. Și tot ca ultimă expresie a evoluției
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ales pe 5. Cel puțin În marele grup al dicotiledonatelor, plantele hegemone astăzi pe planetă, căruia Îi aparține vița, această cifră e suverană; ca petale de exemplu. L’a ales și pe 6, pentru celălalt mare grup de plante superioare: monocotiledonatele, precum crinul ori laleaua. Ce produce vița? Evident vin, un lucru tare tentant, motiv pentru care toți crâșmarii lumii și din toate vremurile i-au adăugat apă; l’au entropizat adică. Pentru asta, François Villon le-a menit cumplite pedepse
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tot cu de-ale gurii, preferințele mele culinare. Oricât de ciudat ar părea, pisica mănâncă și vegetale, ca un fel de garnitură la fripturică. Tot pentru vitaminele de care duce mare lipsă. Doar că nu din oricare, ci așa numitele monocotiledonate, cele mai evoluate plante. Plăcerea ei cea mai mare e papirusul, și nu pentru că ar fi definitoriu pentru primul ei domiciliu, Egiptul. Vă las În suspans. Aici, În Europa, ne mulțumim cu iarbă ori cu grâu Încolțit. Iar eu, personal
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ce constituie tot o neutralizare a efectului viețuirii plantei, mecanisme care acționează „instant“, nu doar sezonier, dar tot Întru menținerea aceleiași homeostazii a condițiilor de mediu. Și ce-am putea spune despre cultura mixtă care e borceagul, „cârdășia“ Între o monocotiledonată, orzul, cu cel mai puternic efect reductiv asupra solului, și o leguminoasă, măzărichea, care, ea Însăși o simbioză cu un heterotrof, bacteria Rhizobium, are un efect reductiv minim. Decât că e vorba, În cadrul unei relații Între autotrofe propriu-zise, din nou
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
La o extremă se situează algele, plante inferioare, cu un optim propriu epocii Îndepărtate În care au apărut, adică reducător. La cealaltă extremă, după ce evoluția a creat gimnosperme ca brazii, angiosperme dicotiledonate ca majoritatea plantelor ce ne Înconjoară, se situează monocotiledonatele precum cerealele. Acestea din urmă necesită, aș Îndrăzni chiar să spun logic, condiții de mediu oxidante; deci o adaptare a viului la evoluția mediului. Asta din punct de vedere temporal, istoric. Din punct de vedere spațial, geografic, plantele se repartizează
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai evoluate, adică mai recente, se află la latitudini mici, devenind tot mai vechi pe măsură ce ne apropiem de poli. Dacă le discutăm pe cele ierboase, vom vedea că În zona ecuatorială, În savane, ponderea este deținută de graminee, adică de monocotiledonate, evoluate, recente, care au nevoie de medii oxidante. Ele sunt Însoțite de arbori tot monocotiledonați, precum palmierii sau curmalii. Stepele, specifice zonelor temperate, sunt alcătuite preponderent din specii intermediare evolutiv, adică dicotiledonate. Arborii ce alcătuiesc aceste zone sunt de asemenea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
periodice a solului. Atâta doar că aceste plante sunt specifice pentru două zone distincte și extreme ale Terrei: zona nordică, a tundrei și taigalei, populată preponderent de conifere, ferigi, mușchi, licheni, adică plante inferioare, respectiv zona ecuatorială, populată preponderent de monocotiledonate, adică extrema evoluată a plantelor. Și, odată precizat acest aspect, să analizăm relația plantă−microorganism În aceste două cazuri, de fapt la două temperaturi ambientale extreme. Prin Însăși faptul că am recunoscut acestor microorganisme un rol oxidativ, adică un comportament
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
destul de săracă, devine, pe măsură ce viteza apei scade, mai abundentă, făcându-și totodată apariția plante superioare, dicotiledonate, tot submerse. În fine, când apa devine stagnantă, ea va fi populată de o vegetație ce iese la suprafața apei, alcătuită aproape exclusiv din monocotiledonate ca stuful, papura și rogozul. O privire de ansamblu arată că odată cu scăderea vitezei apei, speciile vegetale ce-o populează devin tot mai evoluate. Iar acum să ne amintim că o specie evoluată trăiește În medii mai oxidante sau, altfel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
somnul, au cedat locul, atunci când gârla a devenit, În urma acțiunii omului, o baltă, deci s’a entropizat, speciilor de apă stagnantă, carasul, bibanul. Plantele inventariate de aceiași copii, fac parte din aceeași categorie, a celor evoluate, proprii mediilor entropizate, predominând monocotiledonatele de felul stufului, papurii și rogozului. Dacă lucrurile s’ar opri aici, poate n’ar fi cine știe ce. Dar, invariabil, orice apă stagnantă se colmatează devenind mlaștină, apoi teren ferm, proces ce se cheamă eutrofizare, sau mai general, entropizare și oxidare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
caracterizat prin creșterea entropiei, lucru firesc Vieții În condițiile unui aport energetic limitat. Și astfel urmează a doua etapă: lacul e invadat, dinspre țărm, de stuf, papură, rogoz, de Iris nu Crețu, ci pseudacorus, adică stânjenei de baltă. Toate sunt monocotiledonate, adică plante dintre cele mai evoluate, cu putere reducătoare mare asupra mediului, dar și productivitate de biomasă. Ce lasă ele În urmă, În ofensiva lor lentă dar sigură asupra ochiului de apă din mijlocul lacului? Un uscat, alcătuit din resturile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e o oxidare puternică la suprafață și din ce În ce mai slabă spre adâncime. Cu alte cuvinte, cum dispare zăpada, deci se deschide drumul spre lumina Soarelui, pornesc la viață doar micile plante ierboase, cu rădăcini puțin profunde. Iar Între ele, primele sunt monocotiledonatele, adică cele mai iubitoare de medii oxidante, precum ghiocelul și vioreaua. Preferințele plantelor nu sunt aceleași tot anul, mai precis, odată cu creșterea temperaturii ele preferă o oxidare mai mică. Și astfel, după ghiocei și viorele, apar brebeneii și piciorul cocoșului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]