10 matches
-
ocazional al unora din lucrări. De exemplu Cosimei Wagner (soția lui Richard Wagner) i se dedică piesa pentru vioară sau pian "Eine Sylvesternacht" (subintitulată „Poem simfonic”), iar cu prilejul căsătoriei prietenilor săi Olga Herzen și Gabriel Monod îi cadorisește cu "Monodie à deux" pentru două piane. Dacă lucrările muzicale ale lui Nietzsche sunt elaborate sau spontane, ocazionale sau nu, e desigur interesant ca detaliu anecdotic. În definitiv, dacă un pictor avea pasiunea cântatului la vioară, de ce nu i s-ar permite
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
idealurile pe o percepție a dramei muzicale clasice (în special din Grecia Antică) care punea accent pe discurs și oratoriu. Prin urmare, au respins utilizarea polifoniei și muzicii instrumentale a contemporanilor și au discutat tehnici muzicale din Grecia Antică precum monodia, ce însemna un cântăreț solo acompaniat de o khitara. Primele puneri în practică a acestor idei, inclusiv lucrările "Dafne" și "L'Euridice" ale lui Jacopo Peri, au marcat începuturile operei care, la rândul ei, a devenit un fel de catalizator
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
organo, due trombe, 2 tromboni e orchestră "Hoc erat în votis" Îl silenzio, îl gioco, la memoria per coro di bambini Braevissimo ÎI per contrabbasso ed archi Braevissimo III per contrabbasso ed archi Canone breve per 3 chitarre Canone breve Monodie I pr chitarra evoce Coprilo di fiori e bandiere Ave Regina Caelorum per coro, organo ed orchestră Ricreazione ... Sconcertante Tânți auguri a te (Happy Birthday to you) Omaggio Blitz I,ÎI,III Corto mă breve Lemma (By Andrea ed ) Partenope
Ennio Morricone () [Corola-website/Science/305773_a_307102]
-
engleză acesta [Chatterton] este cu adevărat poetul pentru poeți; [...] semințele pentru multe dintre splendidele versuri moderne apar în poemele sale, și nu în altă parte. (Russell 1908: 249-250) [*Referire la poemul lui Coleridge intitulat Monody on the death of Chatterton / Monodie asupra morții lui Chatterton (1794, 1834), despre care Coleridge a afirmat că lucrase la el "pentru toată viața sa ca poet" (apud Stewart 2008: 68). Acesta este fără îndoială cel mai lung poem (165 de versuri în versiunea finală publicată
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
tipuri sintaxice sunt elementare, fiind ireductibile între ele. Ca atare sau prin diferite combinări, ele pot genera însă o multitudine de chipuri formale, unele dintre acestea statuându-se în timp ca genuri muzicale. Dacă pe principiul succesivității ni se relevă monodia, ca șir de obiecte sonore (considerate elementare), pe cel al simultaneității se intemeiază omofonia, ca șir de „pachete” sau „acorduri” de obiecte sonore. Într-un registru de supraconfigurare, „polifonia se constituie din superpoziția a (minimum) două monodii, iar eterofonia, din
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
totuși, această lume, din ce în ce mai abundentă, a muzicilor comerciale ori experimentale își are rădăcinile în cealaltă lume, cea a muzicilor savante. De pildă, creațiile pop se prevalează constant de unele principii ale sistemului tonal-funcțional (cum ar fi relațiile armonice, structurarea cvadrată, monodia acompaniată ca modalitate de organizare temporală, sistemul ritmic divizionar), principii specifice muzicii culte. Ca să nu mai vorbim că produsele de tip happening nu s-ar fi născut fără vituperațiile futuriste ale lui Marinetti, fără non- sensul poetic al dadaiștilor
Bi-polaritatea by Liviu D?nceanu () [Corola-journal/Journalistic/83217_a_84542]
-
prin perfecționarea lor, fiecare cu expresivitatea sa. Antifonarul este totodată și un îndreptar în ce privește regulile de execuție și ordinea cântărilor în cadrul liturghiei. Coralul gregorian a servit ca bază începutului polifonic devenind pentru câteva secole un izvor de inspirație pentru muzicieni. Monodia vocală atât religioasă cât și cea profană (laică) a caracterizat exprimarea muzicală până spre anul 1000 d. Hr. 4. Polifonia religioasă Aventura muzicii europene va începe odată cu apariția polifoniei și va duce la apogeul erei tonale. Ars nova este marcată
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
elaborarea unei concepții noi despre temporalitate; „Timpul muzical, fiind timp de rugăciune și de laudă cântată, devine ritmul interior al sufletului”. Puterea benefică a muzicii este reafirmată de Sf. Ioan Gură de Aur, iar „prin sintagma muzică gregoriană se înțelege monodia liturgiei creștine occidentale europene, ce cuprinde un foarte vast și divers repertoriu în limba latină, creat în primele 12 secole. Actualul repertoriu include și compoziții create între secolele XVI-XVII, însă acestea sunt numite, pe drept cuvânt, pseudogregoriene, deoarece resimt prezența
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cont de mai multe situații, reflectă o situație celebrativă care nu este departe de viața omului și nu este încă dominată de inflexibilitatea unor rubrici codificate și intangibile. 3. PERIOADA MUZICII GREGORIENE Generic vorbind, prin sintagma muzică gregoriană se înțelege monodia liturgiei creștine occidentale europene, ce cuprinde un foarte vast și divers repertoriu în limba latină, creat în primele douăsprezece secole. Până în secolul al VIII-lea, vorbim de perioada clasică a cântului gregorian, iar între secolele IX și XII, de perioada
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
acordurilor. Expresivitatea melodiei depinde de materialul sonor și de modul în care este armonizat. Înlănțuirea diferitelor acorduri care conturează anumite relații funcționale, influențează desfășurarea muzicală, deoarece ajută la articularea formei și frazare. Alternanța disonanță - consonanță subliniază și mai mult ritmica. Monodia acompaniată ca și armoniile formate întâmplător în muzica polifonică a Renașterii au influențat modificarea gândirii muzicale, impunând o nouă viziune, cea verticală (omofonă), începând cu secolul al XVII-lea. Perfecționată atât în practica muzicală religioasă prin coralul protestant, dar mai
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]