9 matches
-
scriitoarei daneze Karen Blixen) și este cunoscută în mediul universitar ca ipoteza originii unice recente ("recent single-origin hypothesis"), ipoteza înlocuirii ("replacement hypothesis") și modelul originii africane recente ("recent African origin model"). Ipoteza ce presupune că oamenii au o singură origine (monogeneza) a fost publicată de Charles Darwin în "Descendența omului" (1871). Conceptul a fost speculativ până în anii 1980, când a fost confirmat de studiul ADN-ului mitocondrial al indivizilor trăind în zilele noastre, coroborat cu dovezi bazate pe antropologia fizică a
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
de Cro-Magnon, acum 40.000 de ani, până la epoca lui "Homo habilis", aproximativ acum 2 milioane de ani. O altă problemă disputată este aceea a localizării apariției limbajului; teoria poligenezei susține că limbajul a apărut în locuri diferite, pe când teoria monogenezei susține că limbajul are o sursă de proveniență unică.. Teoriile monogenezei sunt dominate de două școli mari de gândire. Una dintre ele este cea influențată de Chomsky. Această teorie pleacă de la premisa că specia umană, așa cum o cunoaștem noi, ia
Noam Chomsky () [Corola-website/Science/302380_a_303709]
-
habilis", aproximativ acum 2 milioane de ani. O altă problemă disputată este aceea a localizării apariției limbajului; teoria poligenezei susține că limbajul a apărut în locuri diferite, pe când teoria monogenezei susține că limbajul are o sursă de proveniență unică.. Teoriile monogenezei sunt dominate de două școli mari de gândire. Una dintre ele este cea influențată de Chomsky. Această teorie pleacă de la premisa că specia umană, așa cum o cunoaștem noi, ia naștere în urma unei mutații genetice neobișnuite, apărute acum aproximativ 100.000
Noam Chomsky () [Corola-website/Science/302380_a_303709]
-
și spre est, unde au ajuns pînă în Coreea și Japonia de astăzi, dar ocupă actualmente spații mai restrînse în peisajul lingvistic european. Lingviști precum Joseph Greenberg, Merritt Ruhlen, Allan Bomhard și John Bengtson sînt adepții, în esență, ai tezei monogenezei și, prin urmare, ai tezei unei limbi-mamă unice apărute în protoistoria ființei umane în estul Africii. Pe urmele lui Greenberg, lingvistul american Merritt Ruhlen propune o structură genealogica stratificata a populațiilor umane și implicit a limbilor vorbite de aceste populații
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
om (mai exact că anumiți semnificanți) au capacitatea de a se menține neschimbate timp de zeci de mii de ani sau îndoială că exemplele date nu aparțin mai degrabă hazardului. Dar meritul lui Merritt Ruhlen rămîne incontestabil, daca acceptăm teoria monogenezei. Geneticienii sînt astăzi de acord că facultatea limbajului a început să se înscrie în codul genetic al omului aproximativ cu 2,2 milioane de ani in urma (perioada lui homo habilis, făuritorul de unelte). Această facultate avea să se concretizeze
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
283, 286, 310, 311, 314, 320, 328, ~ clasică 177 mongolic 51, 89, 177, 178, 180, 182, 183, 185, 186, 248, 252, 273, 286, proto-~a 176, 177 mongură 183 mon-khmer 187, 188, 189, 191, 192, 193, 275, 286, 313, 340 monogeneza 120, 140, 220 mordvină 179, 286, 328 mora 86, 87, limba ~ică 87, 265, 284, tipologie ~ică 272 morfem 59, 63, 79, 88, 89, 90, 91, 95, 178, 187, 231, ~ de număr 78, ~ de persoana 78, ~ de timp 78, ~ gramatical
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
76, 127, 355, 363, ~ semantica 362, ~ tipologica 85, ~a cazurilor 306-307, ~a iafetică 138, ~a învățării 354, ~a Kurgan, ~a limbajului 25, 31, 38, 126, 127, 354, 355, ~a limbii 20, 29, 38, 52, 90, 127, 226, 335, 357, ~a monogenezei - Ouț of Africa (recent single-origin hypothesis) 16, 140, ~a negro-egipteană 209, ~a poligenezei (policentrica) 16, 140, ~a proto-boreală 120, ~a sintaxei 125, 354 teso (ateso) 211, 308, 337 tetela (otetela) 308 tetum 198, 308, 336 text 19, 28, 34, 36
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Greenberg-Ruhlen.pdf). Poate fi consultat și dicționarul Joseph H. Greenberg, Merritt Ruhlen, Ăn Amerind Etymological Dictionary, Department of Anthropological Sciences, Stanford University, 2007 (http://merrittruhlen.com/files/AED5.pdf). 326 V. Greenberg 1987. 327 Lingvist italian (1866-1929), adept al ideii monogenezei limbajului (acum 30.000-50.000 de ani), cu idei revoluționare în clasificarea limbilor: se pare că a fost primul care a afiliat basca, caucaziana și familia chino-tibetană, fiind un precursor al ideii existenței unei familii dene-caucaziene. 328 Cf. Joseph H.
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
că Nae folosește ilustrația deus- theos pentru cuplul emanatism-imanentism, la fel ca autoarea engleză. Totuși, aceasta nu este o „speculație underhilliană“, cum crede Marta Petreu, ci un câștig al filologiei comparate, vechi de o jumătate de secol (de fapt, chestiunea monogenezei celor doi termeni este încă deschisă discuțiilor). La fel, afirmația că creștinismul - prin dogmele trinității și încarnării - reprezintă o poziție intermediară și sintetică între emanatism și imanentism, deci superioară celor două, este un bun comun al teologiei fundamentale, dincolo de frontiere
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]