56 matches
-
ultimii ani arborele crește lent și poate ajunge până la 20-30 m. Rădăcinile sunt ramificate și rămuroase. Tulpina se ramifică în crengi mai groase, relativ verzi. Frunzele au formă de inimă (cordiforme) și cu nervația reticulată. Florile sunt unisexuate. Arborele este monoic. Formula florală este ♂ * P4 A4 G0 ♀ * P4 A0 G(2). Fructele sunt de culoare roșie sau violet închis. Ele sunt polidrupe (ca la zmeură). Semințele sunt din clasa dicotiledonate.
Dud negru () [Corola-website/Science/325312_a_326641]
-
Ambrozia ("Ambrosia artemisiifolia") este o buruiană invazivă adventivă de carantină, anuală, monoică, cu frunze penat-sectate, originară din America de Nord. Crește pe marginea drumurilor, pe ogoare, prin culturi de trifoi, ruini și locuri lăsate în paragină (de aici denumirea populară: iarbă de paragină, iarba pârloagelor, floarea pustei). A fost introdusă în Europa cu diferite
Ambrozie (plantă) () [Corola-website/Science/317042_a_318371]
-
polare. Angiospermele au apărut la mijlocul Mezozoicului, prin evoluția unor gimnosperme primitive, față de care au unele caractere de superioritate: Cele mai numeroase angiosperme actuale au flori bisexuate (72%). Cu flori unisexuate sunt 11%, dintre care 4% sunt dioice, iar 7% sunt monoice. Cca. 17% sunt plante trioice și poligame. Polenizarea entomofilă a dus la modificări ale florii: diversificarea periantului, a staminelor și a carpelelor etc. Pentru stabilirea filogeniei lor se ia în considerare, în primul rând, în afara caracterelor morfo-anatomice, originea florii angiospermelor
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
din flora românească sunt: "N. candida" C. Presl., "N. lotus L. var. thermalis." (drețe), "Nuphar luteum" (L.) Sm. (nufăr galben). Plante acvatice submerse, nefixate de substrat (lipsite de rădăcini). Au frunze verticilate, penat-sectate, cu segmente înguste. Florile sunt unisexuate, dispuse monoic, iar înflorirea și polenizarea are loc în apă. Fructul este o achenă foarte puțin albuminată. "Ceratophyllum demersum" L. (cosorul bălților) și "C. submersum" L. sunt specii frecvente în ape stagnante sau slab mobile. Sunt plante erbacee sau lemnoase, adesea laticifere
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
xilemul lor a traheidelor, precum și prin decalajul dintre polenizare și fecundare, se apropie de gimnosperme, însă prin organizarea florală simplificată, cu învelișuri florale reduse (număr mic de piese florale), sunt considerate ca derivînd din Magnollidae. Majoritatea au flori unisexuate, dispuse monoic sau dioic; florile mascule sunt așezate în amenți, iar cele femele alcătuiesc inflorescențe diverse. Deoarece au unele caractere de primitivitate, au fost considerate uneori ca fiind cele mai inferioare dintre dicotiledonate. Aceste caractere sunt, totuși, de origine secundară, ca rezultat
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
partea sud-vestică a țârii și în jud. Constanța. Sunt plante lemnoase (arbori, arbuști, liane), rar erbacee, adesea cu un latex bogat în cauciuc. Au frunze alterne, simple, întregi, stipelate, iar florile unisexuate, grupate în inflorescențe cimoase sau amentiforme, sunt dispuse monoic sau dioic. Fructul este simplu (achenă sau drupă) sau compus, format prin dezvoltarea receptaculului, a perigonului și a axului inflorescenței. Genul "Morus" (dudul) este reprezentat prin arbori cu florile mascule și femele grupate în amenți scurți, iar fructul este o
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
carica" L. (smochinul) este un arbust ce poate fi cultivat și în zonele sudice ale României. Fructul său, în formă de pară, se numește siconă (smochină), fiind tot un fruct multiplu și fals. Cuprinde plante erbacee cu flori unisexuate, dispuse monoic sau dioic. Frunzele și tulpina pot avea peri urticanți. Fructele sunt achene, înconjurate sau nu de perigonul persistent. "Urtica dioica" L. (urzica mare) este perenă, ruderală din zona de cîmpie pînă în etajul subalpin, mai ales prin locuri tîrlite. Frunzele
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
amestec contra căderii părului. Ceaiul din frunze de urzică este recomandat în bronșite. Este o valoroasă plantă alimentară, fiind utilizată în cure de primăvară, depurativ. Alte specii din flora ruderală a României sunt: "U. urens" L. (urzica mică), cu flori monoice; "Parietaria offlcinalis" L. (parachemiță), sporadică prin locuri ruderale, bogate în humus. Sunt plante erbacee, cu frunze stipelate, simple sau compuse, alteme. Organele vegetative au glande secretoare. Florile sunt unisexuate, dispuse dioic, iar fructul este o achenă (nuculă). "Cannabis sativa" L.
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
inflorescențe amentiforme. Polenizarea este anemofilă, iar fecundația este mult mai tîrzie. Cuprinde trei familii: "Fagaceae", "Betulaceae", "Corylaceae". Încadrează 8 genuri, cu cca. 930 specii, răspîndite în ambele emisfere (cu excepția Americii de Sud tropicale și a Africii tropicale și de Sud). Sunt arbori monoici, cu frunze simple, alteme. Florile sunt unisexuate, anemofile (rar entomofile), cele mascule grupate în dichazii triflore ce alcătuiesc amenți penduli (sau erecți), iar cele femele sunt solitare sau grupate cîte 2-8, înconjurate de hipsofile mici, scvamiforme. Ovulele sunt bitegumentate. Fructul
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și montană (din etajul fagului pînă în cel al molidului). Scoarța de arin se utilizează empiric ca febrifug și tonic iar frunzele se folosesc sub formă de cataplasme, ca galactofug la sfîrșitul lăuziei. Arbori sau arbuști cu flori unisexuate, dispuse monoic. Florile anemofile sunt grupate în amenți: cele mascule nu au perigon și sunt dispuse cîte una în axila unei bractei, iar cele femele sunt grupate în amenți compuși, fiecare floare avînd și un perigon mic, neregulat lobat. Ovarul este inferior
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
pendul, se află achene numeroase, care au la bază o bractee trilobată (spre deosebire de C. orientalis Mill. - cărpiniță, la care bractea este întreagă). Lemnul de carpen este considerat printre cele mai valoroase esența ca lemn de foc. Au flori unisexuate, dispuse monoic. Frunzele sunt compuse și conțin substanțe aromatice. Florile mascule sunt grupate în inflorescențe amentiforme, pendule, au un perigon sepaloid și 3-40 stamine. Florile femele sunt solitare sau dispuse cîte 2-5, situate terminal pe lujeri din anul respectiv și au 2-4
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
faptului că latexul este toxic, conținînd alcaloizi, albumine, rezine vezicante. E. helioscopia L. este o buruiană comună în diverse culturi. Ricinus communis L. (ricinul), originar din Africa, nu are latex. Frunzele sunt palmat-fidate sau partite, iar florile unisexuate sunt dispuse monoic, în inflorescențe racemiforme: cele mascule la bază și cele femele la vîrf. Fructul este o capsulă ghimpoasă, dehiscentă prin 3 valve și conține 3 semințe oleaginoase. Uleiul de ricin este un purgativ puternic, dar se uitlizează și în cosmetică. Datorită
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
("Littorella uniflora") este o plantă acvatică amfibie perenă din familia plantaginacee răspândită în Europa. În România este găsită în sudul țării prin locuri mlăștinoase inundate, lacuri, șanțuri, pe malul mării. Este o plantă acvatică amfibie, perenă, monoică, mică cu o înălțime de 2-12 cm. Rizomul este scurt, stolonifer (poartă stoloni). Stolonii scurți și subțiri, cu rădăcini și frunze dispuse în rozetă la nodurile. Frunzele simple, grupate în rozetă bazală, liniar subulate, plane, cilindrice sau semicirculare în secțiune
Chenarul bălților () [Corola-website/Science/334701_a_336030]
-
nodurile. Frunzele simple, grupate în rozetă bazală, liniar subulate, plane, cilindrice sau semicirculare în secțiune, adeseori canaliculate, late de 1-2 mm și lungi de 1-5-10 (-25) cm, vaginate la bază. Scapul mai scurt decât frunzele, rareori, de aceiași lungime. Flori monoice, cu flori unisexuate, mascule și femele, dispuse pe aceeași plantă. Florile mascule sunt solitare, subsesile, dispuse pe un peduncul (scap) subțire, lung de 4 cm, ieșit din subțioara frunzelor bazale, cu caliciu format din 4 sepale, lung de 6-7 mm
Chenarul bălților () [Corola-website/Science/334701_a_336030]
-
rar opuse. Învelișul floral simplu, de obicei penta-tetramer, cu flori cu simetrie radiară (actinomorfe), rar ușor bilateral simetrice (ușor zigomorfe), adesea apetale (fără petale). Formula florală adesea KC AG sau KCAG Florile de obicei bisexuate (hermafrodite), la unele specii unisexuate (monoice sau dioice) sau poligame și sunt dispuse în raceme, capitule, spice, umbele, fascicule, mai rar solitare. Receptaculul (axa florală) este tubulos formând un potir (hipantiu) urceolat, campanulat sau cilindric pe marginea căruia se inserează un înveliș floral simplu. Caliciu este
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
sursă de variabilitate intraspeifică (care are loc în interiorul unei specii). Tipul este intâlnit la plantele inferioare și la cele superioare ce posedă flori unisexuate sau hermafrodite. În acest tip de reproducere sexuată participă o singură plantă genitoare hermafrodită sau unisexuată monoică și autofecundarea. Descendenții primesc un singur flux informațional. Acest sistem oferă avantajul că planta se poate reproduce și se pot asigura menținerea și multiplicarea genotipurilor bine adaptate. Este un sistem de reproducere asexuată, în care nu are loc procesul de
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
emanat de plantă creează repelențe față de dăunători, păstrându- și natural nedepreciat aparatul foliar. Florile sunt în general aproape asemănătoare cu cele ale castravetelui comun, însă mult mai delicate, puțin mai mici, cu petalele mai subțiri și ușor creponate. Florile, unisexuat monoice dispuse câte 1 - 2 la un loc la subsoara frunzelor, sunt gamopetale cu corola de culoare galben deschis și în formă de pâlnie. Ovarul interior al florii femele are forma viitorului fruct, iar cele mascule sunt pedunculate, cu corola mai
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
dă de oleacă de apă, să crească, căci are tot ce-i trebuie, și anatomic, și de mâncare. Iar treaba ajunge la desăvârșire, tot ca o familie monoparentală, chiar dacă nu mai există și un „tată“ propriu-zis, fiind vorba de plante monoice, fără separarea sexelor pe indivizi deosebiți, la iarba Poa vivipara ori arborii din mangrove, la care puiuții cresc chiar „În cîrca“ mamei, așteptând fie vreo ploaie, precum acea iarbă, fie refluxul precum mangrova. Dacă lăsăm deoparte dioicele, vedem că planta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la iarba Poa vivipara ori arborii din mangrove, la care puiuții cresc chiar „În cîrca“ mamei, așteptând fie vreo ploaie, precum acea iarbă, fie refluxul precum mangrova. Dacă lăsăm deoparte dioicele, vedem că planta mai e și perversă. Căci plantele monoice, dar cu sexe separate În flori deosebite, precum porumbul, adică 7% din specii, Își bazează familia monoparentală pe un fel de incest atunci când polenul vine de la ea Însăși care, rămânând mai apoi doar mamă, va crește puiuții. Treabă care devine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să odrăslească la anul, trebuie ca vara să depoziteze rezerve, implicit planta să existe acolo, la locul ei de sub Soare, nu În pântecele cuiva. Nu numai urzica face asta. În fond, aceleași interese le au toate plantele, mai ales acelea monoice, care nu-și pot salva specia protejând doar femela, fiecare individ fiind deopotrivă „femeie“ și „bărbat“. Socul de pildă, plantă aleasă anume de mine pentru un experiment paralel, nu pentru că poporul Îi spune lemnul dracului, ci pentru că, spre deosebire de alții, Înfrunzește
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un limbaj epurat, esențial, de un dramatism în continuă creștere. Philippide devine poet excepțional cîștigînd un pariu dificil: acela de a scrie o operă poetică monocordă, intensă, fără divertisment; merge solitar pe un drum izolat, căutînd perfecțiunea într-o întreprindere monoică. Evident că o astfel de poezie era condamnată de la început să nu aibă decît un număr infim de cititori: elitismul instinctiv al autorului a avut ultimul cuvînt. Din moment ce doar puțini oameni îl puteau înțelege, Philippide n-a scris decît pentru
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
de la personajele principale și pînă la transformarea istoriei în literatură, narațiunea lui Filimon avea să prolifereze glorios de-a lungul deceniilor următoare, atingînd ultimii ani ai secolului XX. în galeria romanticilor români, primul nostru romancier semnificativ îl întrupează pe literatul monoic. N-a scris nimic demn de interes înaintea vîrstei de 43 de ani, a dat apoi la iveală o capodoperă și a tăcut. S-a sfîrșit la 45 de ani, după ce spusese ce avea de spus. Nu a bănuit nici o
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
doi o constituie faptul că amîndoi rămîn unici. Literatura portugheză n-a mai dat un prozator pe măsura lui Eça de Queirós, nici cea română un dramaturg pe măsura lui Caragiale. S-au instalat în literaturile lor naționale în regim monoic și în afara timpului. Chiar dacă în a doua jumătate a secolului al XlX-lea există romancieri portughezi care reiau temele queirosiene, care își populează romanele cu personaje inspirate de Os Maias (de exemplu Abel Botelho, Lourenço Pinto, Teixeira de Queirós), mediocritatea
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
Labirintul, iar mai târziu, Tezeu, ajutat de Ariadna (firul Ariadnei), reușește să-l ucidă? De fapt existau trei palate, conduse de cei trei frați. Minos cel mai mic, a moștenit palatul cel mai mare, comic, nu? Acolo a fondat civilizația monoică, despre care se spune că era mult mai avansată tehnologic decât celelalte populații cretane. Ținând cont de ceea ce am văzut, pot spune, cu mâna pe inimă, că oamenii epocii de bronz aveau un cult al apei curate și al respectului
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
orice formă, planeta și-ar mai fi plâns norii cu ploi acide, apele și oceanele cu insule de peturi și reziduuri menajere? Nu, am fi băut apa din râuri și ploi mai curate ca „Lacrima Christi”. Se pare că populația monoică a făcut parte din grupul cunoscut ca “Popoarele Marii”. Minonienii erau oameni misterioși, de statură mică (1,60 m), educați, războinici și negustori, artiști și marinari experimentați. Au fost primii din Europa care au folosit un limbaj scris, care a
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]