6 matches
-
rezervă, iar altele stabilesc legături fiziologice cu ciupercile și cu bacteriile din sol. Pe suprafața unei rădăcini tinere se pot distinge mai multe zone: În funcție de geneza și dispoziția radicelelor, se disting la rădăcină două tipuri fundamentale de ramificație: "dicotomică" și "monopodială" care se deosebesc fundamental între ele prin faptul că ramificația monopodială prezintă o succesiune de rădăcini de aceeași valoare morfologică, pe când în cazul ramificației dicotomice, fiecare radicelă reprezintă numai o parte din rădăcina principală. Ramificația dicotomică este caracteristică rădăcinilor de
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
din sol. Pe suprafața unei rădăcini tinere se pot distinge mai multe zone: În funcție de geneza și dispoziția radicelelor, se disting la rădăcină două tipuri fundamentale de ramificație: "dicotomică" și "monopodială" care se deosebesc fundamental între ele prin faptul că ramificația monopodială prezintă o succesiune de rădăcini de aceeași valoare morfologică, pe când în cazul ramificației dicotomice, fiecare radicelă reprezintă numai o parte din rădăcina principală. Ramificația dicotomică este caracteristică rădăcinilor de plante din familia "Lycopodiaceae", "Selaginellaceae" și "Isoetaceae". Vârful vegetativ al rădăcinii
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
Ramificația dicotomică este caracteristică rădăcinilor de plante din familia "Lycopodiaceae", "Selaginellaceae" și "Isoetaceae". Vârful vegetativ al rădăcinii acestora se bifurcă în două ramuri identice, (fiecare cu piloriza sa), care se bifurcă la rândul lor în alte două ramuri, etc. Ramificația monopodială se întâlnește la majoritatea plantelor și se caracterizează prin faptul că axa rădăcinii principale continuă să se alungească, iar pe această axă apar, (perpendicular sau oblic), ramificații de ordinul I, apoi pe aceste de ordinul II, etc, ramificații numite "radicele
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
suberificate Agentul patogen Streptomyces scabies (Thaxter) Waksman et Henrici, fam. Streptomycetaceae. Din tuberculii atacați au fost izolate mai multe specii ale genului Streptomyces: S. scabies, S. griseus, S. aureofaciens și S. flaveolus. Streptomyces scabies este o actinomicetă aerobă, bogat ramificată monopodial, neseptată, incoloră de 0,7 µm în diametru. Microorganismul are mai multe rase fiziologice. Epidemiologie. Streptomyces scabies persistă în tuberculii atacați până la 8 luni iar în sol poate rezista de la un an la altul în resturile vegetale. Bacteria fiind aerobă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite în celule haustori sferici sau piriformi din camera substomatică. După o perioadă de hrănire, ciuperca emite în afară, prin osteolul stomatelor, prelungiri ale sifonoplastului, ramificate monopodial sporangiofori ce poartă sporagi mici. Sporangioforii sunt ramificați în treimea superioară, prezentând 5-6 ramuri perpendiculare unele pe celelalte, ultimele terminații purtând denumirea de sterigme de care se prind sporangii. Sporangioforii au dimensiuni între 300-1200 µm, iar sporangii 14 30 x
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în culturile semincere. În România, în studiile lui I. Buia au fost descrise 18 specii ale acestui gen. Caracteristicile plantelor sunt: tulpină filiformă, cilindrică, galbenroșcată sau brună, volubilă, groasă de 0,3-5 mm, alcătuită din internodii și noduri, cu ramificație monopodială. Pe tulpini se găsesc rudimente de frunze sub forma unor solzi mici. La locul de contact cu planta parazitată, din tulpină apar haustori ce perforează țesuturile gazdei, absorbind seva elaborată. În inflorescențele globuloase apar flori pe tipul 5, cu sepale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]