10 matches
-
cum o spuneam, nu numai că a redevenit În ochii intelighenției românești, brusc trezită din letargia ceaușistă, un simplu și dăunător „fost activist comunist”, dar, spre nenorocul lui și al unui deceniu de „normalizare” politică și administrativă, „țapul ispășitor” și „monopolizator” al tuturor relelor, greutăților și eșecurilor enormului aparat statal, Încă hipercentralizat, În care reveneau, În cârduri ca să zic așa, foștii demnitari și funcționari superiori, fugari „o clipă” după șocul teribil care a Însemnat sfârșitul anului ’89 pentru Europa de Est și 22
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Frontul Popular al Letoniei (LTF). Partidul Comunist (LKP) care mai înainte era unica putere, a pierdut puterea. O mișcare socială Frontul Popular al Letoniei s-a vădit a fi o forță dominantă și, mai târziu, a devenit o nouă forță monopolizatoare a guvernării. 4. Dimensiunea etnică a clivajului centru/periferie O altă manifestare a clivajului dintre centru și periferie este dimensiunea etnică. Letonia a fost întotdeauna o societate multiculturală, chiar dacă astăzi se poate spune că societatea este polarizată etnic și că
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
de forț. Împotriva acestei libere manifestri a forței, societatea aduce și impune o atitudine de diminuare, de atenuare și chiar de blam și refuz. Fr a putea s suspende în totalitate domnia raporturilor de forț, societatea instaleaz doar un armistițiu monopolizator și înregistreaz un progres faț de natur, în sensul c ciocnirile nu sunt permise tuturor, ci canalizate în direcția unei singure puteri. Ralea socotește c instrumentul de consacrare și reglementare a raporturilor de forț este politica, dreptul nefiind altceva, la
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
medicului. Bolnavul Își dă seama că doctorul e silit să‑și distribuie atenția și atunci simte nevoia să le‑o ia Înainte celorlalți rivali Întru boală și moarte. În mod firesc, medicul trebuie să se protejeze Împotriva unor asemenea impulsuri monopolizatoare - sau poate că ar trebui să le numesc instincte - caracteristice oamenilor concentrați orbește pe vindecare, mânați de adânca și specifica lăcomie a bolnavului care a hotărât să nu moară. Doctorul Bakst avea o constituție solidă, cu o curioasă tendință a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
toată viața în pat. Moleșirea instrumentului intelectual, lenea de-a gândi proprie tuturor biurocrațiilor și, ca rezultat final, incapacitatea de-a munci în mod productiv, iată rolul atotputerniciei statului precum o visează d-nii roșii. Și nu e de ajuns puterea monopolizatoare care o are deja statul până azi; d. Brătianu mai tinde a absorbi și a majoriza pe de-a pururea și puținele elemente independente din colegiul I, cari, de rău de bine, ne-au dat pân - acuma pe oamenii serioși
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în devenire, în recombinare și în conexiune cu alte corpuri, organe, subiectivități, proteze, interfețe și gene. Prin urmare, intensitățile, vibrațiile și fluxurile ontologiei virtuale refuză nu numai principiile metafizice umaniste, ci și conformarea la aliniamente sociale și politice ale puterii monopolizatoare. Ființele virtuale, hibridizări între mașinile Turing și „mașinile dezirante”, între protezele cibernetice și „corpurile fără organe”, dar și între „mașinile viziunii” și virușii electronici, intermediază între finitudinea sau fixitatea unui algoritm computațional și deschiderea specifică unor conectări infinite și instabile
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a acestora sub imperiul codului cibernetic binar, al controlului și al circuitelor social-politice. Tabloul acestor practici este complex și contradictoriu, cuprinzând procese ale forțelor social-politice implicate în viața de zi cu zi și în cultură, de la impoziții instituționale și dominări monopolizatoare la negocieri și inițiative marginale și interactive. tc "" Capitolul 4tc " Capitolul 4" Cyberfeminismul și corpul împuternicittc "Cyberfeminismul și corpul împuternicit" Termeni-cheie: cyberfeminism, gender, postfeminin, activism, cyborg, diferență, împuternicire, marginalitate, postcolonialism Teoreticiene-cheie: Donna Haraway, Elaine Graham, Sadie Plant, Judith Squires, Rosi
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
spațiul virtual. Corpoidentitățile virtuale la care ne-am referit (cyborgice, avatarice și transgeniceă se suprapun modelului „împuternicirii” ființei umane. Am ales pentru ilustrarea acestui ultim caz modelul discursiv al cyberfeminismului, ca formă de opoziție la conceptul și practica de putere monopolizatoare și totalizantă. Am încercat însă să evităm capcana pe care o conține fenomenul „împuternicirii”, și anume, posibilitatea ca, în momentul preluării puterii din mâinile forțelor absolutizante, să fie vorba de o putere la fel de esențializantă. Am propus, în schimb, evidențierea modelelor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
imaginea este departe de a fi o Înregistrare pur mecanică alumii exterioare și că rolul său cultural este mai subtil și implică multe riscuri. Unul dintre acestea este dispariția a Însăși lumii exterioare din câmpul referențial al imaginii, devenită agent monopolizator și autonom al comunicării unor referințe iluzorii, non-reale, fabricate. Având aceste concluzii la Îndemană și fiind Încredințați de aplicabilitatea lor În câmpul comunicării arhitecturii prin imagine, vom aborda mai departe, din perspectiva acestora, mizele alternative ale arhitecturii și ale fotografierii
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
importante și utile pârghii. În ciuda faptului că uneori a cedat în planul realităților seculare, Sfântul Scaun a apărat în mod constant poziția universalității sale ca instituție în concurență cu statul, într-o societate tot mai dominată de prezența Statului ca monopolizator al oricărei activități sociale. Din această perspectivă, poziția Vaticanului a apărut tot mai retrogradă, de apărare a privilegiilor și imunităților sale, de rezistență la procesul de modernizare a Statului; acesta din urmă, detașându-se tot mai mult de suveranitatea divină
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]