16 matches
-
C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ DISCIPLINA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 1. LIMBA ROMÂNĂ a) Nivelul fonetic: norme ortografice și ortoepice, sunet, silaba, despărțirea cuvintelor în silabe, diftongi, triftongi, hiat, accent; ... b) Nivelul lexico-semantic: cuvânt, categorii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime), cuvinte monosemantice/polisemantice. unități frazeologice (expresii/ locuțiuni), sensul cuvintelor, vocabular (mijloace de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale, împrumuturile); ... c) Nivelul morfosintactic: părți de vorbire flexibile (substantiv, articol, adjectiv, pronume, numeral, verb), părți de vorbire neflexibile (adverb, conjuncție, prepoziție, interjecție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
normele actuale de ortografie și ortoepie în limba română; aspecte funcționale referitoare la: sunetele limbii române, la regulile pentru despărțirea cuvintelor în silabe; la diftongi, triftongi, hiat, accent. ... b) Nivelul lexico-semantic: cuvântul, structură; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime, cuvinte monosemantice/polisemantice; neologisme, regionalisme, arhaisme; unități frazeologice (expresii/locuțiuni); sensul cuvintelor în context/sens denotativ și sens conotativ; vocabularul limbii române: mijloace de îmbogățire a vocabularului: interne (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), externe (împrumuturile). ... c) Nivelul morfosintactic: părțile de vorbire flexibile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ DISCIPLINA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 1. LIMBA ROMÂNĂ a) Nivelul fonetic: norme ortografice și ortoepice, sunet, silaba, despărțirea cuvintelor în silabe, diftongi, triftongi, hiat, accent; ... b) Nivelul lexico-semantic: cuvânt, categorii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime), cuvinte monosemantice/polisemantice. unități frazeologice (expresii/ locuțiuni), sensul cuvintelor, vocabular (mijloace de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale, împrumuturile); ... c) Nivelul morfosintactic: părți de vorbire flexibile (substantiv, articol, adjectiv, pronume, numeral, verb), părți de vorbire neflexibile (adverb, conjuncție, prepoziție, interjecție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
normele actuale de ortografie și ortoepie în limba română; aspecte funcționale referitoare la: sunetele limbii române, la regulile pentru despărțirea cuvintelor în silabe; la diftongi, triftongi, hiat, accent. ... b) Nivelul lexico-semantic: cuvântul, structură; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime, cuvinte monosemantice/polisemantice; neologisme, regionalisme, arhaisme; unități frazeologice (expresii/locuțiuni); sensul cuvintelor în context/sens denotativ și sens conotativ; vocabularul limbii române: mijloace de îmbogățire a vocabularului: interne (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), externe (împrumuturile). ... c) Nivelul morfosintactic: părțile de vorbire flexibile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
în mod univoc o noțiune în interiorul unui domeniu. Se mai numește unitate terminologică"15. În consecință, pentru a se constitui în termen de lingvistică, cuvântul elipsă ar trebui să respecte cel puțin două principii: cel al univocității, adică să fie monosemantic, desemnând o singură noțiune, o unică realitate lingvistică, un fapt de limbă singular, și cel al consensului, adică să fie acceptat și utilizat cu această semnificație unică și neechivocă de către toți specialiștii sau măcar de o majoritate confortabilă a acestora
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
alcătuit din sunete articulate, limbaj, grai", sens rezultat prin metonimie din "organ musculos mobil care se află în gură"). În consecință, semnificanții sp. coche și germ. Weizen reprezintă fiecare, cu sensurile lor menționate mai sus, câte două cuvinte autonome și monosemantice, în timp ce lat. homo și lingua sunt polisemantici, fiind moșteniți ca atare în mai multe limbi romanice. Adepții analizei condensării ca mecanism de evoluție semantică explică adesea acest tip de "schimbare de sens" drept consecință a relației de contiguitate care există
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
praviteli (dregători) și pravitelstva (dregătorie), san (funcție, demnitate, rang), sanovniki (demnitari, funcționari). Persoanele din rândul cărora Neagoe Basarab recomanda să se recruteze dregătorii erau numite constant siromahi, termen utilizat de 5 ori în textul slavon (D. Butiurca, 2014). Sunt termeni monosemantici, trăsatură care le asigură caracterul specializat. Datorită caracterului plurivoc al Invățăturilor, pentru unitățile selectate nu exista o motivare extralingvistică - așa cum se întâmplă în terminologia economică actuală. Este unul dintre motivele pentru care terminologia ce desemna aparatul administrativ domnesc, utilizată în
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Chiș, Termen și cuvânt, 2001) și poate fi identificată la nivelul limbii și/ sau al sistemului. Referința actuală este situată la nivelul discursului "și constă în evocarea efectivă a unuia sau mai multor referenți" (idem). În cazul termenului care este monosemantic/ univoc diferențele dintre cele două tipuri de referință sunt insesizabile. În cazul cuvintelor polisemantice, orice referință actualizată în discurs recurge la selectarea unei singure caracteristici. Referentul nu se individualizează prin mai multe determinări. Este unic, un termen desemnând un referent
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
tradițională ce definește ipoteza comportamentului reprezentativ, inițiată de clasicii gândirii economice (A. Smith, Marshall), după care omul ia decizii în funcție de un singur criteriu - maximizarea propriei utilități. În pofida unui subtil marcaj stilistic, homo oeconomicus este una dintre variantele ideale, având trăsăturile "monosemantic" și "independență contextuală", asemenea celorlalte concepte izomorfe ale câmpului conceptual: armator, asigurat, asigurator, asistent, asociat, cămătar, client, debitor, expert, notar. 2. Constructele metaforice preluate din sport fundamentează scenariul competiției: arbitru, joc - jocul economic, jocul actorilor economici, jocul cererii și al
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a verbului), iar R. Lafont în topogeneză (prin înscrierea într-un spațiu obiectiv). În lucrările consacrate actualizării s-au stabilit mai multe aspecte ale manifestării ei: nominală, verbală, frastică și textuală. În semantică, actualizarea este operația prin care un cuvînt monosemantic sau polisemantic primește un sens precis datorită contextului, acesta înțeles sub trei aspecte: 1) dimensiunea spațio-temporală sau situațională, 2) cotextul și 3) contextul extralingvistic sau presupoziția pragmatică. Din perspectiva a n a l i z e i d i s
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursive presupun în mod inevitabil variații de sens. Există, de aceea, numeroase argumente pentru a considera monosemia ca avînd o manifestare restrînsă la metalimbajele artificiale și la tendințele din limbajele de specialitate, care urmăresc instituirea unor terminologii alcătuite din elemente monosemantice. V. cîmp semantic, polisemie, reglare a sensului, terminologie. GREIMAS - COURTES 1993; CONSTANTINESCU-DOBRIDOR 1998; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN MORFEM. Semnificația generală a cuvîntului morfem este de "unitate lingvistică minimă dotată cu sens", reprezentînd astfel cea mai mică unitate semnificativă obținută
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care au invadat limba noastră mai ales în ultimele decenii este într-o continuă creștere. Motivația acestor împrumuturi constă în necesitatea de a desemna anumite necesități extralingvistice noi. Aceste realități au nevoie de termeni neechivoci (termenii tehnici fiind de obicei monosemantici, asadar foarte preciși). Sextil Pușcariu, Limba română actuala I, vorbeste de două tipuri de împrumuturi, necesare și de lux. Împrumuturile necesare sunt acele cuvinte, unități sintactice sau frazeologice care nu au un corespondent în limba română sau care prezintă unele
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
din utilizări contextuale mai mult sau mai puțin speciale, marcate, ale cuvintelor, produse pe baza unor analogii. 57 Ne deosebim prin această afirmație de poziția exprimată de Dima (2002: 63). Autoarea afirmă: "în limba română, verbele sentiendi sunt, cu preponderență, monosemantice, cu păstrarea sensului lor de bază în majoritatea contextelor, ele fiind astfel relativ libere de context". Contrar afirmației autoarei, vom susține și vom încerca să arătăm în prezenta lucrare că sensurile verbelor sunt puternic determinate de contextul sintactic și, în vederea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
observația din Bidu-Vrănceanu (1988: 40): Unele sensuri sunt înregistrate prin cifre deosebite, altele sunt delimitate în cadrul unui sens ca specializări sau extinderi ale lui (delimitare marcată grafic diferit: Când apar asemenea deplasări (prin extindere sau specializare) chiar la cuvinte aparent monosemantice în dicționare (...) avem a face, de asemenea, cu polisemie". 72 Vezi Manea (2001: 173-176) pentru redefinirea conceptului metaforă în lingvistica cognitivă. Spre deosebire de lingvistica tradițională, lingvistica cognitivă nu mai definește metafora ca pe un mecanism stilistic. În lingvistica cognitivă accepția metaforei
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
nu aveau corespondente directe în spaniolă au fost abandonate, în favoarea cuvintelor existente atât în catalană, cât și în spaniolă. Un alt caz, din domeniul slav de această dată, este interesant pentru că, la originea fenomenului, avem a face cu un cuvânt monosemantic din limba primară, căruia îi corespund, în limba secundară, două cuvinte (în cazurile precedente, unui cuvânt cu două sensuri în limba primară îi corespundeau două cuvinte). Slavii așezați în nordul Rusiei aveau un singur termen pentru „armăsar“; din cauză că finlandezii aveau
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
conținut (concretizat într-unul sau mai multe sensuri) și o formă (sonoră/ scrisă) izolată, de obicei, prin pauze/ blanc de restul componentelor unui mesaj; la nivel funcțional, cuvântul îndeplinește un anumit rol în context. Conținutul este concretizat, în cazul cuvântului monosemantic, într-un singur sens (aspirină "nume dat acidului acetilsalicilic", teoremă "afirmație al cărei adevăr se demonstrează prin afirmație", narator "povestitor"34 etc.), iar în cazul celui polisemantic în mai multe sensuri care se diferențiază în context, de exemplu, a trece
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]