5 matches
-
Astfel, enunțul Profesoara ține astăzi o lecție de sinteză este monologic deoarece rezultă dintr-o modalitate asertivă a spunerii care pune în relație verbul a ține cu actanții lui. V. dialogic, monologal. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MONOSEMANTISM v. MONOSEMIE. MONOSEMIE. Realizat după modelul lui polisemie, termenul monosemie, nu întrunește în textele de semiotică frecvența antonimului. Prin monosemie se denumește trăsătura unui cuvînt de a avea o singură semnificație (sau un singur sens), situație în care se folosește
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
MONOSEMIE. Realizat după modelul lui polisemie, termenul monosemie, nu întrunește în textele de semiotică frecvența antonimului. Prin monosemie se denumește trăsătura unui cuvînt de a avea o singură semnificație (sau un singur sens), situație în care se folosește și termenul monosemantism. Pe de altă parte, în semantica structurală a fost propus termenul monosememie pentru a denumi caracteristica lexemelor care au un singur semem și a discursurilor în care predomină astfel de lexeme, fără a face, prin urmare, distincția între limbă și
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spontaneitate, ușor de înțeles, reflectând realitatea printr-un sugestiv descriptivism și filon narativ. Este ușor de perceput de ce modelele lor principale vor fi Giovanni Pascoli și crepuscularii, dar cu deosebire Umberto Saba. Revenind la specificul poeziei lui Penna, se observă monosemantismul și montematismul. Tema recurentă, obsesivă în poetica lui Penna este aleanul homoerotic, Poezia trăită ca echivalent al dorinței și principiului plăcerii nu exclude întâlnirea cu principiul realității, poetul având tăria să le armonizeze în chipul cel mai fericit. Transgresiune permisă
Sandro Penna, poetul aleanului homoerotic () [Corola-journal/Journalistic/5422_a_6747]
-
iar ceea ce se afirmă trebuie să reprezinte cea mai corectă aplicare a gîndirii raționale la realitățile lingvistice. Nu este normal, de aceea, să se reproșeze limbilor ceea ce nu sînt în măsură să dea: precizie matematică, lipsă totală de ambiguitate (prin monosemantism) sau universalitate. În același timp, nu este normal să i se atribuie unei limbi ceea ce nu are: virtuți exclusive în redarea unor sentimente, noțiuni sau categorii, superioritate în detalierea realităților sau în omogenizarea etnică, funcție culturală privilegiată etc. În primul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
termenilor politici/ terminologiei politice presupune pierderea, în grade diferite, a univocității semantice, în favoarea unei polisemii dezvoltate prin trecerea termenului politic în alte domenii de comunicare sau în limbajul comun. La polul opus, terminologizarea definește restrângerea polisemiei unui cuvânt, în perspectiva monosemantismului, prin utilizarea sa într-un domeniu de cunoaștere și de comunicare particular. Cuvintele care circumscriu lexicul politic reprezintă, în mare parte, elemente ale vocabularului comun, a căror polisemie include unul sau mai multe sensuri legate de referențialul politic, de obicei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]