20 matches
-
sexului a fost larg documentată: Gena "SRY" a apărut în urma duplicării genei "SOX3", genă situată pe cromozomul X aparținând familiei de proteine SOX. Pe scara evoluției organismelor, această duplicație s-a produs după separarea ramurilor corespunzătoare organismelor aparținând subclaselor Prototheria (monotreme) și Theria. Organismele monotreme nu au gena "SRY" și au un sistem de determinare al sexului de tip ZW implicând probabil gena "DMRT1", în timp ce organismele aparținând subclasei Theria (marsupiale și mamiferele placentare) utilizează sistemul XY de determinare a sexului. SRY
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
documentată: Gena "SRY" a apărut în urma duplicării genei "SOX3", genă situată pe cromozomul X aparținând familiei de proteine SOX. Pe scara evoluției organismelor, această duplicație s-a produs după separarea ramurilor corespunzătoare organismelor aparținând subclaselor Prototheria (monotreme) și Theria. Organismele monotreme nu au gena "SRY" și au un sistem de determinare al sexului de tip ZW implicând probabil gena "DMRT1", în timp ce organismele aparținând subclasei Theria (marsupiale și mamiferele placentare) utilizează sistemul XY de determinare a sexului. SRY este o genă a
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
modelate de condiții climatice unice și de geologia continentului. Australia a fost izolată de efectele schimbărilor climatice la nivel global. Fauna unică, care a apărut inițial în Gondwana, cum ar fi marsupialele, au supraviețuit și s-au adaptat în Australia. Monotremele au fost apărut în Australia la începutul erei Cretacice, cu 145-99 milioane de ani in urma, iar marsupialele și mamiferele placentare au apărut în Eocen, acum 56-34 milioane de ani. Deși marsupialele și mamiferele placentare au coexistat în Australia în
Fauna Australiei () [Corola-website/Science/316103_a_317432]
-
lor erau reduse (unele de câțiva cm), erbivore sau frugivore, fapt relevat din studiul molarilor fosili prevăzuți cu tubercule. Astfel, grupul primește numele de "Multituberculata". Aceste prime mamifere păstrau numeroase caractere reptiliene, care au dispărut treptat. Multituberculatele se aseamănă cu monotremele. Monotremele sunt cele mai vechi și mai primitive mamifere actuale. Monotremele fac legătura, din punct de vedere evolutiv, între reptile, păsări, și alte mamifere. Acest lucru e dovedit de următoarele caracteristici: În anul 1642, navigatorul olandez Abel Tasman a întreprins
Ornitorinc () [Corola-website/Science/302972_a_304301]
-
erau reduse (unele de câțiva cm), erbivore sau frugivore, fapt relevat din studiul molarilor fosili prevăzuți cu tubercule. Astfel, grupul primește numele de "Multituberculata". Aceste prime mamifere păstrau numeroase caractere reptiliene, care au dispărut treptat. Multituberculatele se aseamănă cu monotremele. Monotremele sunt cele mai vechi și mai primitive mamifere actuale. Monotremele fac legătura, din punct de vedere evolutiv, între reptile, păsări, și alte mamifere. Acest lucru e dovedit de următoarele caracteristici: În anul 1642, navigatorul olandez Abel Tasman a întreprins câteva
Ornitorinc () [Corola-website/Science/302972_a_304301]
-
relevat din studiul molarilor fosili prevăzuți cu tubercule. Astfel, grupul primește numele de "Multituberculata". Aceste prime mamifere păstrau numeroase caractere reptiliene, care au dispărut treptat. Multituberculatele se aseamănă cu monotremele. Monotremele sunt cele mai vechi și mai primitive mamifere actuale. Monotremele fac legătura, din punct de vedere evolutiv, între reptile, păsări, și alte mamifere. Acest lucru e dovedit de următoarele caracteristici: În anul 1642, navigatorul olandez Abel Tasman a întreprins câteva călatorii pe coasta sudică a Tasmaniei. El nu a făcut
Ornitorinc () [Corola-website/Science/302972_a_304301]
-
precum canguri, bandicoots și quolls. Prin contrast, marsupialele sunt în prezent total absente din Africa și formează o mică parte din fauna de mamifere din America de Sud, precum oposumul și monito del monte. Reprezentanții vii ale mamiferelor primitive ce depun ouă (monotreme) sunt echidna și ornitorincul. Ei sunt găsiți doar în Australasia, care include Tasmania, Noua Guinee și Insula Cangurului. Aceste monotreme sunt total absente în restul lumii. Pe de altă parte, în Australia lipsesc multe grupuri de mamifere placentare, care sunt
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
din fauna de mamifere din America de Sud, precum oposumul și monito del monte. Reprezentanții vii ale mamiferelor primitive ce depun ouă (monotreme) sunt echidna și ornitorincul. Ei sunt găsiți doar în Australasia, care include Tasmania, Noua Guinee și Insula Cangurului. Aceste monotreme sunt total absente în restul lumii. Pe de altă parte, în Australia lipsesc multe grupuri de mamifere placentare, care sunt comune pe alte continente (Carnivora, artiodactyls, chițcani, veverițe, lagomorfe), deși au lilieci indigeni și rozătoare, care au ajuns mai târziu
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
multe grupuri de mamifere placentare, care sunt comune pe alte continente (Carnivora, artiodactyls, chițcani, veverițe, lagomorfe), deși au lilieci indigeni și rozătoare, care au ajuns mai târziu. Mamiferele placentare au evoluat în Eurasia și au făcut să dispară marsupialele și monotremele oriunde s-ar răspândi. În Australasia nu au ajuns decât recent. Acesta este motivul simplu de ce Australia are cele mai multe dintre marsupiale din lume și toate monotremele. Acest subiect care l-a preocupat atât pe Charles Darwin, cât și pe Alfred
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
târziu. Mamiferele placentare au evoluat în Eurasia și au făcut să dispară marsupialele și monotremele oriunde s-ar răspândi. În Australasia nu au ajuns decât recent. Acesta este motivul simplu de ce Australia are cele mai multe dintre marsupiale din lume și toate monotremele. Acest subiect care l-a preocupat atât pe Charles Darwin, cât și pe Alfred Russel Wallace. Atunci când apar noi specii, de obicei prin divizarea speciilor mai mari, acest lucru are loc într-un singur loc din lume. Odată ce este stabilită
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
găsit în tractul digestiv al multor ierbivore dispărute, găzduiesc mutual bacterii ce ajută animalele să digere moleculele de celuloză ce se găsesc în plante. Este prezent pe scară largă la Euarchontoglires și, de asemenea, a evoluat independent la marsupialele diprotodonte, monotreme și este foarte divers în mărime și formă. Un posibil scenariu pentru progresia de la un cecum complet funcțional la apendicele actual uman a fost înaintat de Charles Darwin. El a sugerat că apendicele a fost folosit pentru digerarea frunzelor ca
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
la iepure, oposumul zburător și șobolanul argintiu de dune) sau un apendice în absența unui cecum pronunțat (ca la wombat). În plus, structuri lungi, înguste, asemănătoare apendicelui, se găsesc la mamifere cărora le lipsește fie un cecum aparent (ca la monotreme), fie o joncțiune distinctă între cecum și formațiunea asemănătoare apendicelui (ca la koala). Un apendice cecal a evoluat independent cel puțin de două ori și aparent reprezintă încă un alt exemplu al convergenței morfologice între marsupialele australiene și mamiferele placentare
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
folosește urechile pentru a răci sângele, elefanții își fac vânt cu ajutorul urechilor pe când animalele care trăiesc la Poli înmagazinează grăsimea, au extremitățile mai mici și blana mai deasă. Majoritatea mamiferelor nasc pui vii, complet dezvoltați. Există însă și excepții, precum monotremele (care se reproduc prin ouă) și marsupialele (care nasc pui vii, dar slab dezvoltați). Pentru că mamiferele nu se pot înmulți decât pe cale sexuată, competiția este feroce. Multe mamifere recurg la pețirea partenerului, înainte de împerechere. Această „pețire” poate include lupte între
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
suplimentari (ca în cazul sindromului Klinefelter 47,XXY) perturbă procesul de sexualizare masculină iar absența unui cromozom X la sexul feminin (ca în cazul sindromului Turner, 45,X) perturbă, la rândul său, procesul de sexualizare feminină. Ornitorincul (ce aparține ordinului Monotreme) are un sistem asemănător tipului XY însă cu cinci perechi de gonozomi (masculii au o constituție cromozomică de tipul XY iar femelele au zece cromozomi X), gonozomii nefiind, totuși, omologi gonozomilor mamiferelor. Segregarea gonozomilor în meioză se realizează prin formarea
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
pe punga marsupială și să înnăbușe puii din ea. Centura pelviană are oasele sudate formând un bazin. Pentru marsupialele cățărătoare este caracteristică articularea mobilă între peroneu și tibie - singurul caz în rândul mamiferelor. Encefalul marsupialelor este primitiv și, ca la monotreme, nu are un corp calos între emisferele cerebrale caracteristic placentarelor. Emisferele cerebrale sunt relativ mici. Cele două emisfere cerebrale sunt unite printr-o comisură anterioară, care este foarte dezvoltată. Encefalul are neopaliul slab dezvoltat și neted, fără șanțuri. Inteligența marsupialelor
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
și prin activitatea vulcanică mai intensă, având drept cel mai înalt punct său Puncak Jaya, care ajunge la o altitudine de 4884 m (16023 ft). Cu toate acestea, cele două teritorii prezintă o faună similară, cu marsupiale, inclusiv wallabies, possums, monotreme care depun oua, anteater cu spini sau echidna . În afara liliecilor și a două duzini de tipuri indigene de rozătoare, [9] nu exista soiuri indigene de mamifere placentare. Porci împreună cu mai multe specii de șobolani și strămoșul câinelui cântăreț de Noua
Noua Guinee () [Corola-website/Science/310185_a_311514]
-
a avut acces decât la specimene conservate. embriologul scoțian , renumit în societățile științifice pentru faptul că a aflat cum se înmulțesc ornitorincii, a descris dezvoltarea uterină a Koalei în 1884, și a folosit noile informații pentru a plasa koala și monotremele într-un cadru temporal evoluționar. Henric, Ducele de Gloucester, a vizitat Sanctuarul Koala Park din Sydney în 1934 și a fost „interesat intens de urși [koala]”. O fotografie cu el, împreună cu , fondatorul parcului, și o koala, a apărut în ziarul
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
în mediul lor acvatic, unde sunt fertilizate de spermă peștilor. În timpul fertilizării interne, fertilizarea are loc în interiorul organelor sexuale feminine. Aceasta are loc după inseminarea unei femele de către un mascul prin copulație. La vertebratele inferioare (amfibieni, reptile, păsări și mamiferele monotreme), copulația este atinsă prin întâlnirea fizică a cloacei masculului și a femelei. La marsupiale și mamiferele placentare copulația are loc la nivelul vaginului. Componentele spermei sunt două: spermă și "plasma seminala". Plasma seminala, în schimb, este produsă din compuși secretați
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]
-
stufoasă preferă frunzișul copacilor, planând de la un arbore la altul folosinduse de pliurile de piele dintre membrele anterioare și cele posterioare ca la niște aripi Dintre marsupiali se mai Întâlnesc lupul marsupial, cârtița marsupială, ursul marsupial, tigrul marsupial ș.a.59. Monotremele sunt cele mai exotice tipuri de mamifere, ele depun ouă, dar Își alăptează puii. Ornitorincul (Ornithorhynchus anatinus), animal ce pare „un bizar experiment biologic”60, de mici dimensiuni (60 cm lungime), blană cu luciul maro argintat și coadă ca de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
12.04.01 * Alte specii de iepuri.................................................................... 11.12.04.02 * Iepuri sălbatici........................................................................... 11.12.04.03 * Ochotonide ............................................................................... 11.12.04.04 Folidote............................................................................................. 11.13 Edentate........................................................................................... 11.14 Chiroptere......................................................................................... 11.15 Insectivore.......................................................................................... 11.16 Dermoptere......................................................................................... 11.17 Marsupiale.................................................................................... 11.18 Monotreme.................................................................................... 11.19 ALTE PĂSĂRI(7) (cod NC: 0106) * Anseriforme................................................................................ 12.16 * Apodiforme................................................................................... 12.06 * Apterigiforme.............................................................................. 12.23 * Caprimulgiforme.......................................................................... 12.07 * Cazuariforme............................................................................... 12.24 * Charadriiforme........................................................................... 12.13 * Ciconiiforme................................................................................ 12.17 * Coliiforme................................................................................... 12.05 * Columbiforme.............................................................................. 12.11 * Coraciadiforme........................................................................... 12.03 * Cuculiforme................................................................................ 12
jrc2090as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87242_a_88029]