802 matches
-
mult a face, jurnalul unei mondenități filtrate pe care Ion Papuc îl ține, cu așezarea, foarte abruptă, a unor ierarhii. Fie că vorbește de ,meșterii" tradiției universale - și-l amintesc, nu chiar din întîmplare, pe Descartes - fie că trece de la Monseniorul Vladimir Ghika la Petre }uțea ori Ștefan Câlția, Ion Papuc nu pare a rîndui poziții de top. Ceea ce caută sînt niște învățăminte îngăduitoare unele cu altele, chiar venind de la oameni, în fond, oricît de diferiți. Adică lucruri de apreciat, peste
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
și-a propus să inventarieze obiecte, ci să degaje sensuri, profunzimi, esențe. Cu toate astea, nu s-a lăsat atras de acele "uși închise" care adăpostesc intimitatea oricui, pregătind-o să devină fecundă, ca în reconfortantele Entretiens spirituels rămase de la Monseniorul Vladimir Ghica. Nu același lucru se poate spune despre Ușa lui Paul Goma, un roman pe tema recluziunii, publicat la Suhrkamp sub titlul de Ușa noastră cea de toate zilele. Viziunea scriitorului, fost deținut politic, e sumbră și denotă mai
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
iar numele lor au rămas într-un nemeritat plan secund. Spirit justițiar, Iordan Chimet realizează și trei superbe portrete recuperatoare, pentru uzul tinerei generații, ale unor oameni de cultură pe nedrept căzuți în uitare: Alice Voinescu, Ștefan I. Nenițescu și Monseniorul Vladimir Ghyka. Ieșirea din Labirint... este o carte despre curaj și obsecviozitate, despre luciditate și iluzia în utopie, despre modele și false modele în cultură. O carte obligatorie pentru însănătoșirea morală a culturii române. Iordan Chimet, Ieșirea din Labirint (Intrarea
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
În realitate, însă, există mai multe forme de economie de piață și Biserica nu intenționează să canonizeze capitalismul” (p. 10-11). Efectele sociale ale postomodernismului provoacă neliniște la noi (mă refer la Biserica Ortodoxă), dar și în interiorul catolicismului, fapt recunoscut de Monseniorul Cosmo Francesco Ruppi, Arhiepiscop de Lecce: „Situația credinței în post-modernitate e tot mai dramatică în Italia, ca și în România, Franța, Austria și în oricare altă parte a lumii. Trebuie să fim conștienți că mulți oameni, chiar dacă sînt botezați, nu
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
nostalgie despre România, articolul omagial despre Brâncuși publicat la moartea sculptorului în 1957, altul despre Grigore Gafencu, căruia îi admiră spiritul, reproșându-i însă opoziția față de germani, după cum nu apreciază nici iluziile legate de Aliați ale Regelui Mihai sau ale Monseniorului Ghica. Corespondența cu un alt "colaboraționist", Jacques Chardonne, prieten apropiat, face frecvente trimiteri la lumea românească, de pildă la scriitori precum C.V. Gheorghiu, Martha Bibescu, Ionesco sau Vintilă Horia, sau la emigranții români din Elveția, despre care nu are cea
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
timp de război, că popii încurajează fărădelegile și propovăduiesc resemnarea celor exploatați, refuză să fie îngropată creștinește. Gauguin sfidează Biserica, încercând să se sinucidă din pricina bolii de nepronunțat, construindu-și Casa Plăcerilor și expunând fotografii pornografice în Insulele Marchize, astfel încât monseniorul Martin îi scrie episcopului la dispariția lui: „Unicul lucru demn de semnalat pe insulă în ultima vreme a fost moartea subită a unui individ numit Paul Gauguin, un artist reputat, dar dușman al lui Dumnezeu și a tot ce este
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
de credințele tinereții. În lipsa autoironiei tăioase a lui Radu Cosașu, Sorana Gurian se ascunde în spatele observației jurnalistice și al bancurilor cu Ana Pauker. Totuși, cine e Sorana Gurian, "ovreicuța de la Iași, cu picioarele rupte" ( E. Lovinescu), convertită la catolicism de monseniorul Ghica, ilegalistă devenită după 23 august directoare a Universului și suspectată apoi de spionaj în favoarea francezilor? Aproape necunoscută astăzi, Sorana Gurian era o prezență constantă în paginile revistelor de cultură de prin 1938-1939, frecventatoare a cenaclului Sburătorul, o prozatoare apreciată
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
Un an mai târziu, în 2008, în cadrul ceremoniei de sfințire a Bisericii greco-catolice ” Sfânta Maria Regina Păcii și a Unitătii”, IPS Nicolae a plecat din mijlocul credincioșilor și a urcat la altar, cerând permisiunea de a se împărtăși. Astfel, Excelența sa monseniorul Francisco-Javier Lozano, nunțiul apostolic în România, conform tradiției, i-a dat lui IPS Nicolae Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului, mitropolitul împărtășindu-se singur. Această situație a determinat protestul Patriarhiei Ruse, prin vocea mitropolitul
Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a murit [Corola-blog/BlogPost/94346_a_95638]
-
autorul, după atâția ani de când acesta s-a tot îndepărtat din sfera atenției lumii literare. Alexandru Lascarov-Moldoveanu, autor de romane, de proze scurte, de mărturii cu tentă autobiografică, traducător, printre altele, al dramei religioase Femeia adulteră, scrisă în franceză de Monseniorul Ghika. G. Călinescu îi observă fără cordialitate, în Istoria literaturii române, doar acuitatea viziunii creștine a lumii. Citez privirea mai largă a lui E. Lovinescu din capitolul Neosămănătorismul moldovean, cuprins în Evoluția prozei literare: „spirit vioi, ziaristic, format în redacție
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
sînt însemnările eseistului despre tînărul laic Vladimir Ghika și acțiunile sale diplomatice purtate la începutul secolului XX. În timpul șederii sale la Roma (între 1898 și 1904) unde fratele său fusese numit secretar de Legație la Reprezentanța diplomatică a României, viitorul Monsenior găsește în arhivele Vaticanului o serie de documente diplomatice care relevă surprinzătoare legături confidențiale existente între Sfîntul Scaun Apostolic și Domnitori ai țărilor Române, "în vremuri îndepărtate, pe cînd viața bisericilor pămîntene era încă dominată de slavizare și, ulterior, de
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
brevete În SUA. Deși o perioadă bună am lucrat pentru alții, am avut totuși timp să mă consacrez și unor activități paralele. La Los Angeles, am fost ales vicepreședinte al societății locale Doina devenind apoi promotor al inițiativei ARA a monseniorului Octavian Bârlea. Dându-și seamă de capitalul intelectual românesc acumulat În străinătate și de aservirea totală a Academiei Române comuniștilor (Elena Ceaușescu i-a devenit membră titulară din 1974, iar Alexandru Bârlădeanu a fost ales fără să aibă vreo lucrare scrisă
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Octavian Bârlea. Dându-și seamă de capitalul intelectual românesc acumulat În străinătate și de aservirea totală a Academiei Române comuniștilor (Elena Ceaușescu i-a devenit membră titulară din 1974, iar Alexandru Bârlădeanu a fost ales fără să aibă vreo lucrare scrisă), monseniorul și-a folosit experiența dobândită cu ocazia fondării ”Societății Academice Romane” la Roma În 1957, și În 1975 a fondat la Los Angeles Academia Româno-Americană. Cucerit de acest proiect, am contactat zeci de români valoroși printre care și pe G
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
inventator, multimilionar și filantrop care a co-editat mult utilizata lucrare ”Kirk-Othmer Encyclopedia of Chemical Technology.” Nici astăzi nu pot să uit priveliștea New York-ului din casa sa așezată vis-à-vis de port, În Brooklyn. În Los Angeles l-am cunoscut pe monseniorul O. Bârlea, fondatorul Academiei Româno-Americane, despre care am mai vorbit. La sfatul acestuia, am plecat la Yale ca să-l conving pe G.E Palade să devină președinte de onoare al academiei: am rămas prieteni, eu devenind mai târziu contribuitor pentru
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
înșelarea celui rău”. Gh. Calciu-Dumitreasa merită să fie trecut în rândul sfinților și pentru suferința din temnițele comuniste și ajutorul dat colegilor de celulă (și-a tăiat vena spre a dona sânge unui deținut aflat pe patul de moarte), asemenea monseniorului Vladimir Ghica, canonizat de Biserica Catolică. Ca și Ilie Cleopa sau Teoctist. Poporul român dreptcredincios merită să aibă astfel de sfinți! Odihnească-se în pace, părinte Gheorghe Calciu-Dumitreasa și, de acolo de sus, ocro tește-i pe români!
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
fascinație de problemele cosmosului, de fenomenele psihice și parapsihice, de noi frontiere ale conștiinței...“, spunea Jacques Vallée, unul dintre cei mai reputați și mai imparțiali cercetători ai fenomenului O.Z.N. Nici biserica nu este indiferentă la ceea ce se întâmplă în jur. Monseniorul catolic Corrado Balducci afirma într-un interviu că extratereștrii „trebuie să fie ceva între noi și îngeri” și că, „dacă sunt alte ființe, atunci sunt mai evoluate decât noi“. „Evident - scrie Danion Vasile în cartea sa «Despre încarnare și invazia
Agenda2004-6-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282027_a_283356]
-
în România, al Guvernului și Președinției României, precum și oficialitățile locale. Înainte de deschiderea oficială a conferinței aniversare, în 6 septembrie, ora 9, personalitățile prezente vor participa la Catedrala romano-catolică din Timișoara la o Sf. Liturghie Pontificală, celebrată de reprezentantul Sfântului Scaun, Monseniorul J. -C. Périsset, împreună cu P.S. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timișoara. Debutul manifestărilor aniversare vor avea loc luni, de la ora 10,30, la Casa „Adam Müller Guttenbrunnn“, după care vor urma alocuțiunile rostite de personalitățile invitate, apoi o conferință
Agenda2004-36-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282842_a_284171]
-
de Chomedey de secretarul regelui Ludovic XIV, numit anterior ca Maisonneuve, noului teritoriu descoperit, începând de la administrator în teritoriu, negociază un schimb de terenuri. vărsarea fluviului St. Laurent în Atlantic, i s-a dat numele Insula lui Iisus este cedată Monseniorului Francois Laval de Noua Franță. În anul 1630, Biserica Romano-Catolică de Montmorency, care, la schimb, îi dă Insula Orleans, și-a trimis în zonă primii reprezentanți. Șase ani mai târziu, amplasată în mijlocul Marelui Fluviu, lângă fortul călugării iezuiți(Frații lui
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
unor suprafețe comisie de anchetă guvernamentală a hotărât unificarea celor de pământ, vechii localnici au fost scutiți de taxe, căpătând 14 municipalități de dimensiuni reduse într-un singur mare multe drepturi și facilități. Evenimentele ulterioare oraș, denumit Laval, după numele monseniorului amintit demonstrează că procesul de imigrație s-a accentuat. Astfel, anterior. Astfel, cele 14 așezări mărunte devin cartierele unui în 1739 erau 700 de locuitori, iar 50 de ani mai târziu, insula întins oraș cu multă verdeață și case frumoase
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
o nuvelă "împotriva lui Tito". Leonte Răutu îmi comandase personal și o piesă de teatru, pe aceeași temă și eram gata să răspund oricărei "comenzi sociale", indiferent că ar fi trebuit să demasc uneltirile Vaticanului (" Nu'n slujbe divine petrec monseniorii", scrisese un delicat poet de real talent), nu m-aș fi dat în lături să "oglindesc" hidoasa față a chiaburilor piromani ("Chiaburul Darie dete foc la arie") ori să înfățișez luminoasa figură a activistului de partid ("Stele strălucesc peste medean
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
primul moment, știind cât de dificilă este intrarea în interiorul celor nu mai mult de 0,44 km pătrați, esti uimit. Apoi... Printr-un noroc nemeritat am ajuns și eu,de câteva ori, la Vatican, fie la Secretariatul de stat, la Monseniorul Pamfil Carnazio( greco-catolic plecat din Blaj) cu o recomandare, prin anii ’70-’80, fie mai recent, prin 2000, la splendida capelă vaticană Redemptoris Mater, unde Marco Ivan Rupnik (sloven de rigine) și echipa s-au întrecut pe ei înșiși, mai
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
IRGM, precum și la inițiativa unor membri UZPR din presa militară a fost organizată o deplasare a unei delegații la Chișinău (cu prilejul Zilei Orașului Chișinău). Au avut loc întâlniri cu mitropolitul Bisericii Ortodoxe Române, IPS Petru, episcopul catolic de Chișinău, monseniorul Anton Coșa, președintele ICR Chișinău, academician Valeriu Matei, directorul general al Bibliotecii Naționale „Onisifor Ghibu”, prof.univ.dr. Vitalie Răileanu. Punctul culminant al prezenței la Chișinău l-a constituit primirea delegației UZPR de către ministrul Apărării, Vitalie Marinuță și reprezentanții redacției „Oastea Moldovei
RAPORT DE ACTIVITATE AL UZPR PE ANUL 2013- extras – [Corola-blog/BlogPost/92563_a_93855]
-
tuturor. E într-adevăr un miracol cum în preajma lui te simți dintr-odată mai bine". Circumstanță cu atît mai importantă cu cît cărturarul prodigios, omul de condei fin disociativ n-a fost din capul locului un homo religiosus, ci, aidoma monseniorului Vladimir Ghika, un monden, un ins ce se dorlota în postura de "gentleman". Slujin-du-se de fotografii, scrisori, pasaje cu iz retrospectiv din scrierile mentorului, Ioan Pintea și-l imaginează drept "un tînăr mîndru, orgolios, cosmopolit deseori, ironic, plin de idei
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
dojană-ofrandă. Caracteristică unui Cioran pe din două, cum schița lui Dan Cioca îl arată. Tot despre ștaif, într-o Românie contemporană, la distanță de cîțiva ani, acelei Franțe a războiului, sînt amintirile lui Ion Vianu. Fragmente prin care trece, distins, Monseniorul Ghyka, în care-l urmărim pe T. (Tudor Vianu) ca profesor, acasă, sau în reședința de vară de la Za-mora, lîngă Caraiman, al unui singur student, retrăind mersul unei lumi intelectuale exuberante care, cu anii, se tot retrage, se tot împuținează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7075_a_8400]
-
beatificare. Ea a recunoscut ''miraculoasa'' vindecare a călugăriței franceze Marie Simon-Pierre de Parkinson, boală de care suferea chiar Ioan Paul al II-lea, decedat la 2 aprilie 2005, la vârsta de 84 de ani. Vineri, Prefectul Congregației pentru Cauza Sfinților, Monseniorul Angelo Amato, primit în audiență, a făcut cunoscută această decizie a Papei, care a semnat imediat decretul ce recunoaște miracolul și stabilește data ceremoniei la Vatican, a doua duminică după Paști. Procedura referitoare la Ioan Paul al II-lea, care
Ioan Paul al II-lea va fi beatificat pe 1 mai 2011 () [Corola-journal/Journalistic/70781_a_72106]
-
încărcat de poeticitate și altceva încărcat de retoricitate. Nu metaforele prezente într-un text fac din el poezie, căci sensul poetic se poate construi și în afara unei figuri de stil." Din același număr Andrei Brezianu se distinge prin eseul despre monseniorul Vladimir Ghika, iar Elvira Sorohan prin cronica scrisă pe marginea volumului bilingv al lui Francesco Petrarca, Antiquis illustrioribus/ Către mai vestiții înaintași. Vasile Spiridon comentează Jurnalul infidel al lui Bujor Nedelcovici, iar Ion Papuc pictura lui Vladimir Zamfirescu. Părintele Ioan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6962_a_8287]