24 matches
-
Apuseni și Abrud; 2. Căpitănia minieră Oravița pentru Banat; 3. Căpitănia minieră Baia Mare. În baza legii amintite, Ministerul de Finanțe a devenit o a doua instanță, având rol de serviciu de îndrumare și de coordonare a investițiilor făcute de către Tezaurareatul Montanistic în minerit (kincstár). Succesorul Camerei Aulica pentru Monetării și Minerit - Ministerul Minelor - în anul 1854, în baza legii menționate, a așezat zăcămintele miniere sub principiul „res nullius”, care dădea statului dreptul să atribuie proprietatea minieră după sistemul regalian, celui ce
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
Savoia, Banatul care din 1522 fusese ocupat de turci, în urma căderii Timișoarei, trece sub stăpânire austriacă. Împăratul Carol al VI-lea și mai târziu fiica sa Maria Terezia au dat privilegii care atrag mineri din toate provinciile Austriei în ținutul montanistic al cărui centru era Oravița. În perioada 1737-1739, în urma războiului cu turcii, prin pacea de la Belgrad, din 1739, Austria pierde Banatul Sârbesc și Banatul Craiovei. De groaza turcilor mulți dintre coloniștii aduși au fugit și intreprinderile industriale au stagnat și
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
Savoya, Banatul care în 1522 fusese ocupat de turci în urma căderii Timișoarei, trece sub stăpânire austriacă. Împăratul Carol al VI-lea și mai târziu fiica sa Maria Therezia dau privilegii care atrag specialiștii mineri din toate provinciile Austriei în ținutul montanistic al cărui centru era Oravița. Primii coloniști au locuit în comuna vecină Ciclova, fiindcă aceasta, în urma recensământului din 1717, avea 166 de case, în timp ce Oravița avea doar 77 de case. Abia in 1720, curtea imperială din Viena aprobă spesele ca să
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
gării din Oravița, este aceea că are peronul la primul etaj. Primele baraje de greutate din Romania construite în perioada 1723-1733 pentru spălarea minereurilor pe pârârul Oravița, cunoscute sub numele de Lacul Mare și Lacul MIc. Cea mai veche farmacie montanistică, „La vulturul negru”, fondată în 1793 și atestată din 1796, conform o placă la intrarea, se află la str. 1 Decembrie 1918 nr. 17. Viața culturală a Oraviței s-a impus printr-un trecut bogat privind realizările din acest domeniu
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
S-a născut în 1817 în Zlatna, județul Alba, într-o familie de nobili, el a urmat cursurile Liceului Academic din Cluj, apoi a făcut practică juridică la Tabla Regală (Instanța Supremă) din Târgu-Mureș. Lucrează apoi, ca procuror la Tribunalul montanistic de pe Domeniul Cameral al Zlatnei. Participă la Revoluția de la 1848 din Transilvania, fiind ales de a doua Adunare de la Blaj (3-5 mai 1848) în delegația care urma să meargă la Cluj pentru a prezenta Dietei Transilvane revendicările românilor, majoritari în
Petru Dobra () [Corola-website/Science/303523_a_304852]
-
Mănăstirea Putna stăpânește 14 moșii din ținutul Sucevei, printre care și jumătate din Crasna. Un document datat în 15 mai 1784 la Viena, menționează că Taddeus Piethner von Lichtenfels, consilier aulic și comisar imperial, înaintează Cămării Aulice - Secția monetară și montanistică (Hofkammer in Munz und Bergwesen) raportul său detaliat privitor la călătoria întreprinsă în Bucovina în toamna anului 1783, cu scopul de a cerceta resursele de sare ale provinciei. S-a prospectat Slatina din Crasna, din punct de vedere hidrostatic, chimic
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
a îndeplini funcțiile publice încredințate, pe etape, direcții și departamente, corespunzătoare specializărilor, pregătirii, ambițiilor, dar și cunoștințelor sale multilaterale. Așadar, el n-a venit în Moldova doar pentru a-și pune în valoare bogata experiență acumulată în domeniul geologiei, al "montanisticii", cum era mai cunoscut termenul în epocă și cum i-a fost imprimată efigia în posteritate, ci în calitate de consilier guvernamental pe probleme tehnico-economice, chiar dacă această demnitate nu i-a fost oferită din start; a dobândind-o cu timpul, grație registrului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
recente în epoca sa privitoare la: tehnica organizării moșiilor și a construcțiilor agricole; construcția morilor, a pivnițelor sau a diferitelor articole și unelte de uz casnic; construcția velnițelor, a fabricilor de oțet, a cărămidăriilor, ipsosăriilor și vărăriilor; silvicultură, chimie, matematică; montanistică sau geologie și mineralogie (între acestea pot fi citate compendiile și manualele datorate lui Fr. Mohs, Natur-Geschichte des Mineralreiches, Wien, 1836; Karl Cäsar Leonhard, Lehrbuch des Geognosie und Geologie, Stuttgart, 1835 și Karl Hartmann, Die Wunder der Erdrinde, Stuttgart, 1841
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Moldova 5, în cuprinsul căruia își prezenta, mai întâi, necesarele și pomenitele deja repere biografice, susținute, în propria-i expresie, de "vrednice de credință documenturi". Animat de dorința și speranța, mărturisite, că "poate prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și lăsa patria", subliniind că, "pe lângă direcția fabricilor, au căutat și iconomia rurală", pentru a cărei compatibilitate invoca propriile-i abilități practice. În continuare, manifestând deplină
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
înlocuit și în Comisia Centrală de agronomie cu Ion Ionescu de la Brad. Dar, personalitatea atât de complexă a primului director al Școlii de artă și meserii din Iași nu s-a afirmat și definit doar prin preocupările precumpănitoare în domeniile montanisticii sau edilitar-gospodărești, asupra cărora vom reveni. Chiar dacă acestea din urmă i-au reținut atenția cu mici întreruperi, o perioadă mai îndelungată, concomitent, el a fost atras ori s-a lansat singur în felurite alte proiecte industriale, nu lipsite de importanță
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai curată", aflată la o adâncime de peste 100 de stânjeni, fiind expus risipei și stratul de sare de la suprafață, situat în spațiile dintre gropi i se adăuga, în opinia lui, "lipsa cunoștințelor mecanice" și necunoașterea "mijloacelor de ajutor a științei montanistice" în privința extracției sării; dispozitivele ce asigurau transportul în și din ocnă al lucrătorilor, ca și al sării la suprafață, acele crivacuri, erau confecționate de "lemnari ordinari", împotriva celor mai elementare norme ale mecanicii, fiind astfel dimensionate încât, cu toate eforturile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
deja prospecțiuni mai aproape de capitală, în ținuturile Vaslui și Iași, descoperind "la mai multe locuri, precum: Ciortești, lângă Deleni, Movila lui Purcel și Slobozia lui Milo, lângă Poiana Cârnului, <pietre> mult mai vârtoase decât acele de la Tarcău". Invocând apoi "temeiuri montanistice vajnice", altfel spus, propria-i intuiție profesională, își exprima convingerea că "mai multe straturi și stânci trebuie să se afle în apropierea capitalei, mai ales spre nord-est"10. În consecință, propunea Departamentului să-i faciliteze continuarea "nestingherită" a prospecțiunilor, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
puteau fi văzute vârfuri de stânci de calitate asemănătoare celor de la Movila lui Purcel, cu dimensiuni cuprinse între 50-60 de palme pe lungime și circa 4-8 palme grosime, a căror duritate le putea spori și diversifica utilizarea. În afara altor temeiuri "montanistice", aspectul exterior al Movilei sau forma ei ascuțit-piramidală, îl îndreptățeau să creadă că material de aceeași structură și dimensiune se afla din belșug, dar acoperit cu pământ, invocând drept argument științific că "numai dealuri al căror trup se compune din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și vârtoșime mai însămnată decât acele de la Tarcău, care se pot întrebuința atât pentru paveluirea capitaliei, cât și pentru o șosea trainică de la Târgu Frumos spre Iași"12. Cam în aceeași vreme, mai precis la 23 iulie 1856, specialistul în montanistică și hidrologie Mihalic de Hodocin figurează în documente ca îndeplinind funcția de expert al guvernului pentru selectarea mostrelor de minerale existente pe teritoriul Moldovei, care urmau a fi pregătite spre a fi expuse la expozițiile internaționale de la Paris și Londra
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
băieși experți, ar fi îndestule pentru facerea unei însemnătoare întinderi de șosè foarte trainică, pe lângă care s-ar câștiga și multe pietre potrivite pentru paveluire". Totodată, observând că majoritatea acelor bolovani prezentau colțuri, nefiind rotunjiți și invocând și alte "temeiuri montanistice", aprecia că aceștia nu puteau fi aduși de puterea apelor sau de puhoaie, din depărtări și că dealul Opinci (lângă satul Goruni) ar fi fost un bogat rezervor "de stânci de acel dolomit". Replica autorităților competente, formulată prin rezoluția șefului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
industrial, iulie-septembrie, Iași, la Institutul Albinei, 1841, pp. 17-35 Geognosticile cercetări care am făcut după însărcinarea cinstitei Epitropii a Învățăturilor Publice încă în vara trecută, 1839, la părțile muntenoase de la nord-vestul țărei Moldovei, iar mai ales însămnătoarele descoperiri în privirea montanistică m-au îndemnat a descrie în scurt folosurile cele mari pe care lucrarea minelor aduc unei țări în felurite priviri. Deci, dacă aceste puține rânduri vor isprăvi ca minele să fie cunoscute ca un mare izvor a<l> înavuțirei naționale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dacă ele (precum în staturile Austriei) sînt din partea guvernului învoite nu numai tuturor lăcuitorilor, ci încă dacă au și îndemn după toată putința. Pentru a agiunge la un asemene scop, s-ar pute lua următoarele măsuri: 1. A întocmi legiuirea montanistică (dritul minelor) prin care să fie hotărât chipul hărăzirei privileghiei pentru minerii, din partea statului; driturile statului în privire zăciuelii sau dărilor de producturi; căutarea tuturor pricinilor ce s-ar isca între lucrătorii minelor; orânduiala în căutarea tuturor trebilor atingătoare de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
familii este acum regulă obicinuită că ele numai o dată pe zi să-și stâmpere foamea și aceea încă numai pe giumătate. Așadar, un monument neperitor ar întemeia patriotul acela care ar funda o fabrică de fier (ca acea singură întreprindere montanistică și temeiul lucrării la alte metale) în acele locuri, spre folosul împoporației întregii țări și chiar al său propriu; care fabrică, la început, precum acele mai multe acum mărețe din Europa, s-ar putea înființa după un model mic, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care au reformat-o după sistema cea mai nouă. Asupra tuturor acestor arătări, iscălitul poate înfățoșa vrednice de credință documenturi. În urmarea întâmplătoarelor păgubiri ce au cercat iscălitul și în nădejdea ca să poată prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și lăsa patria; fiindcă iscălitul, pe lângă direcția fabricilor, au căutat și iconomia rurală, ținând în posesie o moșie sistematic orânduită a lui conte Paul Șirmai (Szirmay
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
înapoiate, a luptei împotriva superstițiilor, ca și a subordonării bisericii față de stat210. Faima sa a sporit după ce, la un an de la înființare, în martie 1782, în fruntea sa a fost ales, ca maestru în scaun, consilierul Cămării Aulice Monetare și Montanistice, Ignatz Edler von Born (1742-1791). Născut în Transilvania, Born a fost nu numai un reputat mineralog, specialist în domeniul mineritului, devenit celebru prin inventarea metodei cu același nume de extragere a argintului, pentru care a primit recunoaștere științifică a diferitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cancelarie, păstrând totuși limba germană pentru corespondența cu autoritățile centrale. Competența Cancelariei Aulice Ungare (Ungarische Hofkanzlei) a fost extinsă asupra agendelor ungare privitoare la probleme ecleziastice, școlare, de cenzură și de fundații. Totodată, au fost despărțite problemele camerale, comerciale și montanistice ungare și transilvănene de cele austriece, primele fiind puse toate sub ascultarea Cămării Aulice Ungare (Ungarische Hofkammer)4. Pentru a înfrânge opoziția stărilor din Ungaria, care, la Dieta de la Ofen, din toamna anului 1790, agitau ideea încheierii unui nou contract
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
BĂNĂȚEAN Costumul popular românesc reprezintă veșnicia și individualitatea unei etnii. În România există 112 costume tradiționale din care în Banat sunt în număr de 12, în Caraș în număr de5, iar în Clisură 1 ,care este o interferență între zona montanistică și Clisură. Costumul popular românesc este format din: - - care este făcut din pânză Țesută. La mâneci are prinsă cibca făcută cu cârligul din macrameu-alb. Pe piept și la mâneci sunt cusute flori cu acul, de diferite culori - - este făcută din
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
din axele spirituale ale neamului românesc la care trebuie să ne raportăm permanent.Școlile primare rurale reprezintă începutul, baza piramidei pe care s-a ridicat școala actuală românească. În data de 22 ianuarie 1729 încep cursurile la prima școală profesională montanistică la Oravița. Trebuie menționat că această școală a fost prima de acest gen, nu numai pe teritoriul României de azi, ci și în sud-estul Europei. În anul 1741 ia ființă școala montanistică din Moldova Nouă. În continuare vă vom aduce
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ianuarie 1729 încep cursurile la prima școală profesională montanistică la Oravița. Trebuie menționat că această școală a fost prima de acest gen, nu numai pe teritoriul României de azi, ci și în sud-estul Europei. În anul 1741 ia ființă școala montanistică din Moldova Nouă. În continuare vă vom aduce la cunoștință, numele unor cadre didactice începând din anul 1980. Școala generală numărul 3 din Moldova Veche :Iancu Maria- învățătoare; - Vrabete Maria învățătoare; -Craiovan- profesoară de fizică și chimie; -Caragia- profesor de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]