5 matches
-
Versuri > Cuvinte > NINGE PESTE NOI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 400 din 04 februarie 2012 Toate Articolele Autorului 3/4 Februarie 2012 Ninge peste noi, ce-ți pasă! Nu ne mai vedem sub nor, Eu morar, tu morăreasă Măcinând același Dor Și îmi ești atât de dragă Troientă cum te știu! Cine poate să-nțeleagă Versul meu pe care-l scriu? Nu-i așa că de o vreme Noi am vrut să ning’acum? De nimic nu te mai
NINGE PESTE NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ninge_peste_noi_nicolae_nicoara_horia_1328342463.html [Corola-blog/BlogPost/346660_a_347989]
-
din opera lui Catul. Prin utilizarea unor structuri strofice întâlnite și la G. Coșbuc, el realizează o versiune izbutită a versurilor poetului latin. Din spaniolul P. A. de Alarcón, a transpus în românește nuvela El sombrero de tres picos, sub titlul Morăreasa și corregidorul. Tălmăcirea, realizată în 1896, a fost reluată, îmbunătățită substanțial și republicată postum (1908), atrăgând atenția prin cursivitatea stilului și firescul expresiilor. Traduceri: P. A. de Alarcón, Morăreasa și corregidorul, București, 1896; ed. 2 (Morărița), București, 1908. Repere bibliografice: Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285667_a_286996]
-
a transpus în românește nuvela El sombrero de tres picos, sub titlul Morăreasa și corregidorul. Tălmăcirea, realizată în 1896, a fost reluată, îmbunătățită substanțial și republicată postum (1908), atrăgând atenția prin cursivitatea stilului și firescul expresiilor. Traduceri: P. A. de Alarcón, Morăreasa și corregidorul, București, 1896; ed. 2 (Morărița), București, 1908. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, N. I. Basilescu, CL, 1905, 1; Alexandrina Mititelu, Traduceri românești din Leopardi, SI, 1936; M. Ciurdariu, Un junimist uitat: N. I. Basilescu, RITL, 1972, 4, 1973, 1; Dicț. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285667_a_286996]
-
instanță care a apucat vremuri mai bune și se arată, nu se știe de când, destul de dezorientată între bine și rău. Ceea ce o face blândă și zeflemitoare, grijindu-i fiecăruia un loc în limanul Liliecilor. Iar care moare prea repede, ca morăreasa trasă pe roata morii, nu se dezmeticește și mai vine „să cerceteze cazul". Dacă nu ar fi cuvintele, exorcizând cu vervă orice fel de patimă, peste vatra unui sat din sud ar bate un vânt posac, de neputință. Așa, fataliști
Feluri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6032_a_7357]
-
să se facă mari/ și să-și pună ștreangul/ De gât/ Ca să se strângă lumea, și ei să facă pe grozavii,/ Morți cu ochi beliți", versuri în care apare și tragicul, ca în poemul "Fusul". Moara amintește sătenilor de moartea morăresei, femeie tânără și frumoasă. Numele personajelor au sonorități stranii, și ele se potrivesc cu firea lor. În zilele de sărbătoare oamenii nu au poreclă și numele lor este șters, "nume de pomelnic". Oamenii se nasc, fac nunți, sufăr de arșiță
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]