46 matches
-
amintiri punct aici în lumea materială se moare scurt mă apropii tremuri de plec să nu plângi lasă urma lunii cum desenând o poveste unde pe pereche de sâni și mai unde pe posterior ce fel de posterior ca al morăriței lui Zorba pe ochii căutători scăldați în ploaie de lacrimi sau zâmbind ca frumusețea mângâieri de gheață unde pe două trupuri în nud cum îmbrățișate la umbra unui trandafir scriu iubesc sunt iubit și nici nu o să fiu prea bătrân
LA UMBRA UNUI TRANDAFIR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 by http://confluente.ro/La_umbra_unui_trandafir_gheorghe_serbanescu_1376945226.html [Corola-blog/BlogPost/366600_a_367929]
-
Pușcașu-Mărturii din iadul închisorilor comuniste, Ed. Agaton, Făgăraș, 2010, p. 88-89) Comunismul dacă nu este absurd și stupid nu poate fi nici iudaic, nici bolșevic, nici abject și nici criminal. Bunăoară, Ion Piso, ilustrul tenor pregătea un faimos lied Frumoasa morăriță în toiul proletcultismului, când un tovarăș venit de sus îl cheamă la direcțiune: „Tovarășe Piso, nu ești mulțumit cu situația în care te afli? De ce ne faci greutăți tovarășe Piso?” îl admonestează politrucul. Cel admonestat rămâne perplex: „Dar despre ce
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
înțelegem cum un artist ca dumneata (?), recunoscut (??) și recompesat (???) de regimul nostru, în loc să-și vadă de treabă, face propagandă fascistă, legionară!” Acuzatul rămâne tot mai năuc, dar i se azvârle sub ochi teribila „dovadă”, în care recunoaște corectura ciclului Frumoasa morăriță, așa cum o trimise deunăzi la tipografie. Politrucul dă paginile și, ajungând la liedul In grun will ich mich kleiden („Aș vrea să mă înveșmântez în verde”), izbucnește cu indignare: „Ce înseamnă asta?! Îți dai seama, tovarășe Piso? Răsuflând pe jumătate
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
portiță de lemn veche; Roata mersu-ncetinește, și plăcut sună în ureche, Că s-aud boabele-n moară ronțăind la măcinat... - Neică, schimbă sacul! Treci la rând, am terminat. Mi-a strigat vecinul meu, care cu ochiu-mi făcea: - Ce frumoasă-i morărița! Cât uium îți dau pe ea? Atât roata-a vrut s-audă, s-a oprit și mi-a scrâșnit... Iar morarul plin de ciudă -, tare mult s-a necăjit. - Apă ai, unsoare-ți dau... de ce stai, roată nebună!? Oameni buni
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/In_cumpana_marin_voican_ghioroiu_1328504401.html [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
Biet morar, cum te-ai scrântit! Doamne, -l izbăvește! Cine-a mai văzut o roată să se-nvârtă cum poftește!?...” Și-a tot mers moraru-n lume să găsească un răspuns, Când de-odată mi-a-ntâlnit un chefliu ce-l luă în râs: - Morărița de-i frumoasă, uiumul nu prea-i ajunge?... Omule, nu te-ntrista. Ce-ai pierdut, și de ce-ai plânge? Vezi mata, meștere dragă, la curea dacă-a umblat... Ți-a sucit-o împelițata, sensul roții ți-a schimbat. Iar
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/In_cumpana_marin_voican_ghioroiu_1328504401.html [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
și se-ntreba: „Of! săraca, lipsa-a dus... și-a suferit vai de ea.” Păcală îi spune-n șoaptă: - Treci în pat, că am plecat! - Om bun, de nu te găseam, pe unde aș fi umblat?!... Dimineața, când se scoală, morărița-ncremenește: - Vai! Ce văd? Drace, piei! Sfinte bun, mă izbăvește! Unde mi-ai umblat hai-hui, poți să spui, om de nimic? - Mă femeie, tu ești trează, sau cumva te-ai aiurit?!... Lângă tine-am fost întruna... Draga mea, ce e
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/In_cumpana_marin_voican_ghioroiu_1328504401.html [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
luai uiumul dublu, și-mi ziceai că-ți merge bine, Când mă odihneam și eu după cât trudeam muncind; Iar acum ai luat-o razna!... ai vrea cureaua să schimb? Am crezut că ai glumit, când de fapt m-am înșelat; Morărița mea iubită!... te-ai scrântit cu-adevărat. Și din noaptea cu pricina, morărița-i vai de ea... Mintea și-a pierdut sărmana, e lovită-i de dambla. Sta la scocul morii vechi, și la roată lung privea: - Roată, roată blestemată
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/In_cumpana_marin_voican_ghioroiu_1328504401.html [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
și eu după cât trudeam muncind; Iar acum ai luat-o razna!... ai vrea cureaua să schimb? Am crezut că ai glumit, când de fapt m-am înșelat; Morărița mea iubită!... te-ai scrântit cu-adevărat. Și din noaptea cu pricina, morărița-i vai de ea... Mintea și-a pierdut sărmana, e lovită-i de dambla. Sta la scocul morii vechi, și la roată lung privea: - Roată, roată blestemată! Ce-ai făcut din viața mea? Iar în apă când se uită, vede
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/In_cumpana_marin_voican_ghioroiu_1328504401.html [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
nebunit!” Și de-aceea, când auzi pe-un morar că-ți povestește; Nu-l lua-n glumă, se întâmplă, roata morii-l zăpăcește. "Fire-ai roată blestemată! Nu te mai oprești odată?" Blestema bietul morar... Pe Olteț, la Stăvilar. La morăriță gândea: - Pe unde mi-o umbla ea? Referință Bibliografică: ÎN CUMPĂNĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 401, Anul II, 05 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/In_cumpana_marin_voican_ghioroiu_1328504401.html [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
Foișorul de Foc, Mariana Nicolescu și Valea Dâmboviței, pentru năvălirile goților, hunilor, gepizilor, avarilor și slavilor, pentru Moș Ene și Moș Martin, pentru pelerinajele de S’ântă Mărie Mare, pentru Ciuleandra, Ciobănaș cu trei sute de oi, Sanie cu zurgălăi și Morărița, pentru Eforie și Năvodari, pentru letopisețe și cronici, pentru Târgu-Jiu, Târgu-Mureș și Târgu’ de fete de la Găina, pentru Cuza, Kogălniceanu, Lascăr Catargi, Petre Carp, Maniu și Mihalache, pentru educatoarele, învățătorii și profesorii mei de la Sebiș și de la București, pentru Petru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
viața celui mai mare sculptor al României. Compozitorul Marcel Mihalovici își amintește: ”Brâncuși își petrecea adesea serile la Teatrul Montparnasse sau la Bobino, unde se dădeau spectacole burlești cu piese ca ”Fecioarele în delir”, ”Edgar, servitoarea ta mă excită” sau ”Morărița lui Juliot”. Îi plăcea mai ales actorul Montehus care se pricepea să se lege de public și să-l ocărască. Îl aplauda încântat pe ” Omul cu barbă” care avea o voce de soprană. Împreună cu prietenii săi, pictorii Soutine și Granovski
Cum arăta o zi din viața lui Constantin Brâncuși - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102224_a_103516]
-
desfășura o adevărată sărbătoare. Flori naturale de toamnă împodobeau parcul, expoziții de artizanat și obiecte de artă arătau măiestria autorilor lor, alături fanfara interpreta muzică rusească. Spre bucuria și surprinderea noastră la un moment dat a fost cântată melodia românească „Morărița.” În Transnistria se vorbește limba rusă, dar ici-colo mai poți găsi și câte un vorbitor de limba română. O doamnă care își vindea produsele la o tarabă observând că sunem români a intrat în vorbă cu noi în limba română
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1495049509.html [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
a participa la această omagiere, col.(r) Dan Poinar, președintele Asociației Naționale "Cultul Eroilor", Filiala Bihor, care a venit cu propunerea ca una dintre sălile Bibliotecii Județene să poarte numele regretatului om de cultură, Tiberiu Moraru, președintele și fondatorul Asociației Morărița, care a adus și împărțit celor prezenți numerele trei și patru ale revistei „Familia română", publicație care a fost „copilul de suflet"al lui Constantin Mălinaș. Vizibil emoționată, Iudita Călușer, de la Muzeul Țării Crișurilor, a evocat figura regretatului om de
CONSTANTIN MĂLINAŞ, OMAGIAT LA UN AN DE LA PLECAREA SA ÎN VEŞNICIE de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Constantin_malinas_omagiat_la_un_an_de_la_plecarea_sa_in_vesnicie.html [Corola-blog/BlogPost/342441_a_343770]
-
ar fi trebuit să fie o plăcintă cu mere, dar nu e. E o chestie cu foi uscate și rigide, care nu se poate tăia fără să-i iasă umplutura. Care umplutură e, oricum, prea multă. O fi vina foilor Morărița? A cuptorului? Sau te pomenești c-o fi chiar a mea? Cum ar fi trebuit să procedez ca să nu obțin o combinație de placaj cu mere coapte?
Cum n-am făcut plăcintă cu mere by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21247_a_22572]
-
de 6 februarie 1972 în localitatea Târgu-Mureș, județul Mureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 83024 Rosenheim, Austr. 49, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Ceuașu de Câmpie nr. 228, jud. Mureș.(1231/2004) 62. DOSTALEK LARISA, fiica lui Morărița Gheorghe și Felicia, născută la data de 17 mai 1968 în localitatea Ploiești, județul Prahova, România, cu domiciliul actual în Germania, 93059 Regensburg, Johannisstr. 8, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Ploiești, str. Brumărelelor nr. 5, bl. 122, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169180_a_170509]
-
jucător al clubului, inclus în topul celor mai buni 33 fotbaliști ai Campionatului URSS. El a evoluat și în selecționata olimpică a Uniunii Sovietice. În componența echipei Moldova, de asemenea s-au remarcat Nicolae Esin, Vladimir Vostroilov, Evgheni Larin, Anatol Morărița, Valeri Volostnîh, Valeri Colbasiuc și Anatol Mironov. În 1964 echipa a ocupat ultimul loc în clasament și a părăsit primul eșalon al fotbalului sovietic. În grupa a 2-a a ligii secunde echipa a jucat 5 sezoane. Suporterii erau nemulțumiți
FC Zimbru Chișinău () [Corola-website/Science/316505_a_317834]
-
Isac și Iacov iar un înger aduce sufletele drepților. Iadul este prezentat în partea stângă sub forma unei fântâni de smoală unde sunt aduse de un diavol suflete păcătoșilor, reprezentate goale (goliciunea de fapte bune).Un alt demon aduce sufletul morăriței probabil un simbol al lăcomiei. Naosul are deasupra un tavan plat foarte jos (2 metri înălțime) și este despărțit de naos printr-un perete cu trei străpungeri. Pe tavan sunt pictate în medalion “Iisus Hristos Emanuel”, “Maica Domnului” și “Sf.
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
Clitopilus prunulus, denumit în popor nicorete sau morăriță (datorită mirosului), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Entolomataceae" și de genul " Clitopilus" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord
Morăriță () [Corola-website/Science/336700_a_338029]
-
de muscarină), "Entoloma sinuatum" sin. "Rhodophyllus sinuatus" (Ciuperca pieptănușului), "Inocybe erubescens" sin. "Inocybe patroullardii" (Burete cărămiziu) respectiv "Inocybe geophylla" (foarte otrăvitor, lamele albicioase, mai târziu ocru-maronie, nu decurente la picior, miros tipic foarte dezgustător; conține o doză mare de muscarină). Morărița poartă ca denumire populară între altele același sinonim ca buretele lui Sfântu’ Gheorghe (nicorete), fiind în aparență, calitate, miros și gust foarte asemănător cu el. De acea ciuperca poate fi preparată ca mai sus menționatul burete de mai.
Morăriță () [Corola-website/Science/336700_a_338029]
-
și își hrănește destinul. Născut într-o familie de țărani, unde au venit pe lume 9 copii, a cunoscut greutățile vieții încă din fragedă pruncie, crescând în dragoste pentru muncă. Păscând vitele și bivolii preotului din sat ori trudind la morărița Verdeș, adormea în iesle visând la o bucată de pâine albă. "Măicuța mea a fost o femeie frumoasă cu un glas care ar stârni admirația multora. Cântecele ei o însoțeau la lucrul câmpului, în casă și ogradă sau în vie
Nicolae Sabău (muzician) () [Corola-website/Science/307622_a_308951]
-
de tres picos, sub titlul Morăreasa și corregidorul. Tălmăcirea, realizată în 1896, a fost reluată, îmbunătățită substanțial și republicată postum (1908), atrăgând atenția prin cursivitatea stilului și firescul expresiilor. Traduceri: P. A. de Alarcón, Morăreasa și corregidorul, București, 1896; ed. 2 (Morărița), București, 1908. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, N. I. Basilescu, CL, 1905, 1; Alexandrina Mititelu, Traduceri românești din Leopardi, SI, 1936; M. Ciurdariu, Un junimist uitat: N. I. Basilescu, RITL, 1972, 4, 1973, 1; Dicț. lit. 1900, 82. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285667_a_286996]
-
aș fi avut atâta talent încât să fiu o pictoriță adevărată. De aceea m-am concentrat spre matematică și fizică, obiecte care, de asemenea îmi plăceau și care erau foarte ușoare pentru mine. Poate și de aceea noua mea prietenă, „Morărița”, cum îi spuneam toți, care nu prea agrea matematica, s-a apropiat mai mult de mine. De fapt ea a început să vină și la mine acasă, după ce interdicția impusă de lipsa tatălui meu a fost ridicată. De multe ori
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
să nu merg cu tata, cu sacii, la măcinat. Era o plăcere pentru mine. Mă plimbam prin toată moara, descoseam morarii cu întrebări și nu o dată ajungeam acasă albă, din cap până-n picioare. Mama spunea în glumă, că, mă face morăriță, dar mă și lăuda pentru că-l ajutam pe tata la saci. Știam bine cum se prind la ulucurile prin care venea făina, știam să leg sacii strâns, să nu curgă nimic pe jos și multe din tainele măcinatului. Odată, morarii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
trăit cu boierul, stăpânul moșiei de 1400 de fălci? Bănuiește, se încredințează și ucide pe boier? Nu știu. Dar boierul a fost găsit ucis..." Pe fundal analog alt proiect narativ; apa Siretului umflat de ploi aduce o moară "ș-o morăriță frumoasă, tânără și văduvă, cu tatăl ei", morarul; dragoste între morăriță și pândarul Halmului; imixtiunea boierului. Început în 1915, romanul Venea o moară pe Siret va fi reluat și încheiat după opt ani. Dintre multele subiecte creionate într-un carnet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încredințează și ucide pe boier? Nu știu. Dar boierul a fost găsit ucis..." Pe fundal analog alt proiect narativ; apa Siretului umflat de ploi aduce o moară "ș-o morăriță frumoasă, tânără și văduvă, cu tatăl ei", morarul; dragoste între morăriță și pândarul Halmului; imixtiunea boierului. Început în 1915, romanul Venea o moară pe Siret va fi reluat și încheiat după opt ani. Dintre multele subiecte creionate într-un carnet ori altul, unul (datat 17 mai 1927) se preta la investigații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]