46 matches
-
acolo, în colț, lângă roata uriașă de lemn, rotofei și făinos. Pe pragul ușii întredeschise, o recunoșteam și pe fata cu șorț alb pe fusta înflorată: era chiar ea, Sibyle. Avea părul ei blond, buclat și în ochii verzi ai morăriței recunoșteam chiar mărunta pată, stropul mic auriu, pe care-l zărisem în ochii verzi ai Sibylei, de cum se aplecase să mă sărute acolo pe pragul casei lor. Dar nu-i mărturiseam că o recunoscusem. Mă străduiam să văd, să înțeleg
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
la patefonul cu pâlnie His Master’s voice. Din pâlnia lată se auzea, cam răgușită, o voce de bărbat. Recunoșteam liedurile lui Schubert, din care cânta mama acompaniindu-se la pian, închinate dragostei nefericite a tânărului ucenic morar pentru frumoasa morăriță. "A ta este inima mea și în veci va fi a ta...", cânta el și, deși răgușit, striga "Die geliebte Müllerin ist mein!". Melodia, cuvintele știute păreau că povestesc ceea ce se petrecea în tabloul din fața mea. Mai ales atunci când cântărețul
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
ar fi trebuit să fie o plăcintă cu mere, dar nu e. E o chestie cu foi uscate și rigide, care nu se poate tăia fără să-i iasă umplutura. Care umplutură e, oricum, prea multă. O fi vina foilor Morărița? A cuptorului? Sau te pomenești c-o fi chiar a mea? Cum ar fi trebuit să procedez ca să nu obțin o combinație de placaj cu mere coapte?
Cum n-am făcut plăcintă cu mere by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21247_a_22572]
-
reale. Din ea au rămas doar ,,niște râpi și niște dâmburi pe o întinsă porțiune de pământ", pe coasta unei albii secate. Lângă ruinele lăcașului creștea un plop uscat în care vara apăreau maci roșii (semne lăsate vreunui iubit de morărița ,,furată mereu de neastâmpăr și de un fel de dragoste zburătoare"). Nimeni nu a uitat povestea morarului îndrăgostit, care nu a încetat niciodată să-și caute nevasta ,,luată de un vârtej de praf alb, într-o vară de secetă și
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
după obicei, toate documentele ce atestau funcționarea legală a făbricuței sale de făinuri, iar chitanțele fiscale le-a rânduit, după ani, în tr-un caiet separat, conform unor vechi cerințe împărătești. Și moara meșterului-faur măcina non-stop, și apă avea destulă, și morărița Manoloaia era tânără și frumoasă, și era oacheșă și zâmbăreață, sprâncenată și harnică, și făina de grâu-secară, de orz și păpușoi, frumos mirositoare, de la moara lui Manole, se bucura de mare căutare în întreaga zonă. Mama își amintea că zarva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
când moara trebuia oprită. Așa s-a întâmplat și odată cu plecarea făurarului Manole la războiul cel mare de unde s-a întors abia după patru ani, că împăratul l-a cătănit pentru bătaie cu toate limbile din jurul împărăției. Și se jeluia morărița văduvită împreună cu toate ropcencele: Ardă-l focu' pe-mpăratu!/ Că mi-o cătănit bărbatu'/ Și l-o dus în țări străine/ Nu știu, Doamne, de mai vine... Dar Dumnezeu l-a ajutat și omul chiar i s-a întors, ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
solemnă“ de V. Timaru. Recitalul de muzică de cameră programat marți, 1 martie, de la ora 19, în sala Orpheum (Piața Libertății) va fi susținut de Alexandra Guțu (violoncel), Hortensia Rodica Zeman (vioară), Sasha Bota (violă), Diana Rafaela Butaru (violoncel), Eugen Morărița (vioară) și Johnny Bota (bas electric). În program, Duet pentru violă și violoncel - „Bukoliki“ de W. Lutoslawski, „Kegelstatt Trio K.V. 498“ de W.A. Mozart, Trio „Le grand tango“ de A. Piazzola și „Cvintetul cu pian în Mi bemol major
Agenda2005-09-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283423_a_284752]
-
Tărbățiu (Bocșa), La Poșmândre (Caransebeș). Ispite pentru melomani l La Filarmonică și Operă Melomanii timișoreni sunt ispitiți de Filarmonica „Banatul“ la o întâlnire cu Trio Charisma, marți, 15 martie, de la ora 19, în sala renovată a Colegiului „I. Vidu“. Eugen Morărița (vioară), Dorin Cuibaru (clarinet, saxofon) și Andreea Griszmuk (pian) vor interpreta lucrări de M. Infante, Haciaturian, Stravinski, Stroe, Dinescu, Piazzola. Concertul simfonic de vineri, 18 martie, ora 19, va fi dirjat de maestrul Vlad Conta. În program, lucrări de Rossini
Agenda2005-11-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283473_a_284802]
-
Foișorul de Foc, Mariana Nicolescu și Valea Dâmboviței, pentru năvălirile goților, hunilor, gepizilor, avarilor și slavilor, pentru Moș Ene și Moș Martin, pentru pelerinajele de S’ântă Mărie Mare, pentru Ciuleandra, Ciobănaș cu trei sute de oi, Sanie cu zurgălăi și Morărița, pentru Eforie și Năvodari, pentru letopisețe și cronici, pentru Târgu-Jiu, Târgu-Mureș și Târgu’ de fete de la Găina, pentru Cuza, Kogălniceanu, Lascăr Catargi, Petre Carp, Maniu și Mihalache, pentru educatoarele, învățătorii și profesorii mei de la Sebiș și de la București, pentru Petru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
amintiri punct aici în lumea materială se moare scurt mă apropii tremuri de plec să nu plângi lasă urma lunii cum desenând o poveste unde pe pereche de sâni și mai unde pe posterior ce fel de posterior ca al morăriței lui Zorba pe ochii căutători scăldați în ploaie de lacrimi sau zâmbind ca frumusețea mângâieri de gheață unde pe două trupuri în nud cum îmbrățișate la umbra unui trandafir scriu iubesc sunt iubit și nici nu o să fiu prea bătrân
LA UMBRA UNUI TRANDAFIR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366600_a_367929]
-
portiță de lemn veche; Roata mersu-ncetinește, și plăcut sună în ureche, Că s-aud boabele-n moară ronțăind la măcinat... - Neică, schimbă sacul! Treci la rând, am terminat. Mi-a strigat vecinul meu, care cu ochiu-mi făcea: - Ce frumoasă-i morărița! Cât uium îți dau pe ea? Atât roata-a vrut s-audă, s-a oprit și mi-a scrâșnit... Iar morarul plin de ciudă -, tare mult s-a necăjit. - Apă ai, unsoare-ți dau... de ce stai, roată nebună!? Oameni buni
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
Biet morar, cum te-ai scrântit! Doamne, -l izbăvește! Cine-a mai văzut o roată să se-nvârtă cum poftește!?...” Și-a tot mers moraru-n lume să găsească un răspuns, Când de-odată mi-a-ntâlnit un chefliu ce-l luă în râs: - Morărița de-i frumoasă, uiumul nu prea-i ajunge?... Omule, nu te-ntrista. Ce-ai pierdut, și de ce-ai plânge? Vezi mata, meștere dragă, la curea dacă-a umblat... Ți-a sucit-o împelițata, sensul roții ți-a schimbat. Iar
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
și se-ntreba: „Of! săraca, lipsa-a dus... și-a suferit vai de ea.” Păcală îi spune-n șoaptă: - Treci în pat, că am plecat! - Om bun, de nu te găseam, pe unde aș fi umblat?!... Dimineața, când se scoală, morărița-ncremenește: - Vai! Ce văd? Drace, piei! Sfinte bun, mă izbăvește! Unde mi-ai umblat hai-hui, poți să spui, om de nimic? - Mă femeie, tu ești trează, sau cumva te-ai aiurit?!... Lângă tine-am fost întruna... Draga mea, ce e
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
luai uiumul dublu, și-mi ziceai că-ți merge bine, Când mă odihneam și eu după cât trudeam muncind; Iar acum ai luat-o razna!... ai vrea cureaua să schimb? Am crezut că ai glumit, când de fapt m-am înșelat; Morărița mea iubită!... te-ai scrântit cu-adevărat. Și din noaptea cu pricina, morărița-i vai de ea... Mintea și-a pierdut sărmana, e lovită-i de dambla. Sta la scocul morii vechi, și la roată lung privea: - Roată, roată blestemată
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
și eu după cât trudeam muncind; Iar acum ai luat-o razna!... ai vrea cureaua să schimb? Am crezut că ai glumit, când de fapt m-am înșelat; Morărița mea iubită!... te-ai scrântit cu-adevărat. Și din noaptea cu pricina, morărița-i vai de ea... Mintea și-a pierdut sărmana, e lovită-i de dambla. Sta la scocul morii vechi, și la roată lung privea: - Roată, roată blestemată! Ce-ai făcut din viața mea? Iar în apă când se uită, vede
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
nebunit!” Și de-aceea, când auzi pe-un morar că-ți povestește; Nu-l lua-n glumă, se întâmplă, roata morii-l zăpăcește. "Fire-ai roată blestemată! Nu te mai oprești odată?" Blestema bietul morar... Pe Olteț, la Stăvilar. La morăriță gândea: - Pe unde mi-o umbla ea? Referință Bibliografică: ÎN CUMPĂNĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 401, Anul II, 05 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
Pușcașu-Mărturii din iadul închisorilor comuniste, Ed. Agaton, Făgăraș, 2010, p. 88-89) Comunismul dacă nu este absurd și stupid nu poate fi nici iudaic, nici bolșevic, nici abject și nici criminal. Bunăoară, Ion Piso, ilustrul tenor pregătea un faimos lied Frumoasa morăriță în toiul proletcultismului, când un tovarăș venit de sus îl cheamă la direcțiune: „Tovarășe Piso, nu ești mulțumit cu situația în care te afli? De ce ne faci greutăți tovarășe Piso?” îl admonestează politrucul. Cel admonestat rămâne perplex: „Dar despre ce
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
înțelegem cum un artist ca dumneata (?), recunoscut (??) și recompesat (???) de regimul nostru, în loc să-și vadă de treabă, face propagandă fascistă, legionară!” Acuzatul rămâne tot mai năuc, dar i se azvârle sub ochi teribila „dovadă”, în care recunoaște corectura ciclului Frumoasa morăriță, așa cum o trimise deunăzi la tipografie. Politrucul dă paginile și, ajungând la liedul In grun will ich mich kleiden („Aș vrea să mă înveșmântez în verde”), izbucnește cu indignare: „Ce înseamnă asta?! Îți dai seama, tovarășe Piso? Răsuflând pe jumătate
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
desfășura o adevărată sărbătoare. Flori naturale de toamnă împodobeau parcul, expoziții de artizanat și obiecte de artă arătau măiestria autorilor lor, alături fanfara interpreta muzică rusească. Spre bucuria și surprinderea noastră la un moment dat a fost cântată melodia românească „Morărița.” În Transnistria se vorbește limba rusă, dar ici-colo mai poți găsi și câte un vorbitor de limba română. O doamnă care își vindea produsele la o tarabă observând că sunem români a intrat în vorbă cu noi în limba română
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
a participa la această omagiere, col.(r) Dan Poinar, președintele Asociației Naționale "Cultul Eroilor", Filiala Bihor, care a venit cu propunerea ca una dintre sălile Bibliotecii Județene să poarte numele regretatului om de cultură, Tiberiu Moraru, președintele și fondatorul Asociației Morărița, care a adus și împărțit celor prezenți numerele trei și patru ale revistei „Familia română", publicație care a fost „copilul de suflet"al lui Constantin Mălinaș. Vizibil emoționată, Iudita Călușer, de la Muzeul Țării Crișurilor, a evocat figura regretatului om de
CONSTANTIN MĂLINAŞ, OMAGIAT LA UN AN DE LA PLECAREA SA ÎN VEŞNICIE de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342441_a_343770]
-
de tres picos, sub titlul Morăreasa și corregidorul. Tălmăcirea, realizată în 1896, a fost reluată, îmbunătățită substanțial și republicată postum (1908), atrăgând atenția prin cursivitatea stilului și firescul expresiilor. Traduceri: P. A. de Alarcón, Morăreasa și corregidorul, București, 1896; ed. 2 (Morărița), București, 1908. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, N. I. Basilescu, CL, 1905, 1; Alexandrina Mititelu, Traduceri românești din Leopardi, SI, 1936; M. Ciurdariu, Un junimist uitat: N. I. Basilescu, RITL, 1972, 4, 1973, 1; Dicț. lit. 1900, 82. D.M.
BASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285667_a_286996]
-
auditive, făcând semn orchestrei să-l acompanieze, aplecându-se către urechea Șefului de Șantier cu vocea joasă,aproape În surdină manevrând cu dibăcie arcușul viorii. „Cioc, cioc la poarta noastră! „Cine bate la fereastră... „E cocoșul de Gheorghiță! „Vine de la morăriță... Entuziasmat șeful bătu din palme, comandând pentru orchestră câteva sticle din vinul cel mai bun.Apoi se scotoci enervant de mult prin buzunare căutând portofelul care nu era de găsit, privind cu coada ochilui la Tony Pavone care Îl scoase
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
liceul nostru s-a derulat Concursul Național „Evaluare în educație”, administrator de test fiind profesor Alina Scutaru. Printre elevii care au obținut locul I județean amintim: Mărincuță Mihai, Burlacu Ionuț, Cristea Raul, Mihăiță Cristian, Boz Andrei, Unguru Claudiu, Beldiman Andrei, Morărița Marius. Participarea elevilor noștri la aceste concursuri sau examene naționale implică un efort deosebit și alocarea unui interval considerabil de timp, ceea ce certifică pasiunea pentru obiect, pasiune concretizată ulterior în profesie. Este justificată mândria profesorilor din catedră pentru rezultatele obținute
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
picioare, Da mi-i drag omul micuț Că se poartă schitecuț. 282 Di, di, di, dracu-a peri De gândurile lumi. 283 Diu, diu, diu, de-a codrului Și doina de-a păduri. 284 Trecui prin răchiță La fete de morăriță. 285 Asta-i fată lăudată, Cu casa nemăturată, 251 {EminescuOpVI 252} Gozul de L-ar mătura Cu lopeți L-ar arunca... Când de măturat s-apucă Gozul după cas-aruncă, Iară mătura su pat Să gândești că-i măturat.. 286 Astă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Când a văzut atâtea cară, Cu povoară A pus coada pe spinare Ș-a plecat la lunca mare- Lunca mare Frunză n'are, Lunca mică Frunza-i pică, Tot în patru se despică. Ia mai trageți flăcăi, Hăi, hăi! Dar morărița meșterița O luat o mână de tărâțe, Și tot pru! pru! pru!, moara mea, Pîn-a pus mâna pe ea. Ș-o luat-o de obstast Ș-a dat-o la morăraș. Dar morariu meșter bun (... barba lui în c... ) I-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]