1,756 matches
-
lăsat mașină în parcarea de la pârtie. Am scos cam 11 ore și jumătate total. Drumul a fost spectaculos. Urcarea prin pădure spre Valea Gaură mi s-a părut și mie interminabila, dar la ieșirea în golul alpin mi-a revenit moralul. La coborâre, deși a fost ceva mai scurt, a fost tare abrupt. Dar a meritat.
Financial Times, fix acum un an by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82791_a_84116]
-
Dragoș Bucurenci [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=fXPIvTqkkSk] [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=khZtXiC1lVA] Tiesto îmi ridică moralul uneori. Sper să reușească și acum. Iar muzică clasică în sesiune. Stai liniștit, e de la țigări. Sau trafic. Dacă nu e nici asta, sigur e de la presiune. În ultimă instanță merge și un PMS . te simți ca un sclav? sau
Aşa mă simt azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82878_a_84203]
-
întîmplat. Numai ca să respect ritualul, deoarece cunoșteam prea bine răspunsul, am întrebat-o: - Și de ce? - Pentru că te-ai lăsat de învățătură. - Nu m-am lăsat, i-am spus. Mi-am schimbat doar profesia. Gîndul unei discuții serioase i-a ridicat moralul. - Tatăl tău zice că e același lucru, puse. Știind că nu era adevărat, i-am spus: - Și el a renunțat la învățătură ca să cînte la vioară. - N-a fost așa, replică ea plină de însuflețire. Cînta la vioară numai la
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
aceasta nu din mîndrie, ci din pudoare. Se simțea stăpîn cu desăvîrșire pe voința sa cînd își făcu iar apariția în public, la trei după-amiaza, odihnit și curat, cu niște pantaloni de in ecru și o cămașă înflorată și cu moralul întreținut de pastilele pentru durere. Totuși, gîndul morții îl rodea mult mai perfid decît bănuia el, fiindcă urcînd la tribună simți un dispreț ciudat pentru cei care și-au disputat norocul de a-i strînge mîna și nu s-a
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
despre mine, căci un solitar care gîndește se ocupă mult de el însuși, în chip necesar. Afară de aceasta, toate ideile străine care îmi trec prin cap plimbîndu-mă își vor găsi de asemenea locul lor". D-sa se simte un emaculat moral: "Față de forma anticilor, modernii ar fi, cum zic, efeminați. Poate că și sînt. De multă vreme, extragem literatură din feminitatea sufletului nostru, pe care cei vechi o ignorau". Sau cu o aplicație de ordinul poeticii: ""E lung drumul de la epopee
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
Dacă CVTudor ar fi fost liderul unui partid insignifiant în România, probabil că vizita sa "amicală" la Le Pen ar fi trecut neobservată. Dar șeful celui mai important, numeric, partid din opoziție din România s-a dus să-i ridice moralul lui Le Pen, ignorînd că "prietenul său" a răscolit Franța democratică ajungînd în cel de-al doilea scrutin al prezidențialelor. Cine se aseamănă se adună. Le Pen a pierdut în turul doi și precursorul, și sprijinitorul lui, CVT, încearcă să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
al doilea grup greutatea cade pe „orbirea omului față de greșeala sa sau pe tendința de-a o ascunde”. Inventarul acestor defecte gravitează în jurul neroziei conținînd pretenția de inteligență, din care derivă încăpățînarea, impertinența, înfumurarea, înțepenirea în convențional, întreaga sferă a moralului inautentic, mimat. Savuroasă e cu osebire prostia „inteligentă”: „Hartmann explicitează, dînd ca exemplu prostia și convenționalul. Comică nu este prostia primitivă, ci aceea rafinată, în care apare o doză de inteligență, unde, cu toată chibzuiala, scapă ceva principial și la
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
al inimii, ca pe o taină personală inviolabilă. Ei bine nu, uite că a izbucnit un scandal de nu se mai termină cu toate că se știe prea bine că situația este fără ieșire și asta cu vădita intenție de a demola moralul ministrului în cauză, o gingașă femeie. Analistul politic, poate chiar simplul pieton, a remarcat spontan că în posturile cele mai fierbinți ale guvernului sănătate, justiție, învățământ au fost numite fiice ale Evei, făpturi sensibile, prin sex nepotrivite a se opune
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
obiectelor inanimate ce ar putea protegui factorii vieții lăuntrice. Avem a face cu un soi de alegorii intime, scăldate într-o subiacentă autocompasiune (autobiograficul absoarbe nesățios materiile din preajmă, ca spre a-și însuși impasibilitatea, misterioasa lor rezistență la intemperiile moralului): "amintirile mele sînt mingi - / nu se sparg niciodată. numai că dacă-mi scapă,/ din mîini, se pot rostogoli foarte departe -/ și mi-e lene să mai alerg după ele, sau chiar/ să mă întind la marginea mea, să-mi las
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
aș recomanda să-l citească pe iașiotul Luca Pițu. Domnia Sa a scris un întreg eseu despre NAS și despre miros. Expresiile pe care autorul nostru le culege din doxa populară și de la țăranul peiorativizat sînt numai bune pentru a îndrepta moralul Stimabilei (a-și lua nasul la purtare, a strîmba din nas, a-i da nas, a avea nas, a nu fi de nasul său etc.)". Pagina se-nroșește, aidoma unui obraz, de-o mînie justițiară: "Recapitulînd: cred că Cucoana (cacofonia
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
sărituri, Ioan Suciu este convins că a găsit soluțiile pentru revenirea sportivilor români pe podium la 1-2 aparate, așa cum a declarat pentru AGERPRES. AGERPRES: Mai sunt câteva zile până la startul Campionatelor Mondiale individuale de gimnastică de la Anvers, cum stați cu moralul, dumneavoastră, tehnicienii, cum stau băieții? Ioan Suciu: În momentul de față lucrurile au decurs conform planului. Procesul de pregătire a fost destul de serios, centrat pe aparatele unde sportivii care vor participa, fiecare în parte. Suntem în grafic, rămâne să vedem
INTERVIU Gimnastică artistică: Ioan Suciu – Cu un real optimism, eu cred că putem lua 1-2 medalii la Mondiale [Corola-blog/BlogPost/94286_a_95578]
-
Gheorghe Istrate (fermoarul) Doamne, încheie-mi mormântul si trage-i fermoarul trebuie s-atingem străfundul: moralul ceasul din măr abia se mai zbate pe când Universul se răstoarnă pe spate (25 octombrie 2008) In memoriam Lui Dumitru Pricop, poet (1943-2007) mirosea a adânc de pădure și a căprior de argint a ierburi fosforescente: Ghilgameș zguduit de viziuni
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
de care ne-am ocupat în prezentul comentariu, Copacul din cîmpie, e mai mult decît un excelent exercițiu al memoriei. E un exercițiu necesar nu numai în planul istoric, al reconstituirii fidele a unei perioade zbuciumate, ci și în cel moral, în gradul în care istoria se resoarbe într-o sumă de concepții și atitudini, într-o mentalitate, într-un fel de-a fi al persoanei auctoriale. Din acest punct de vedere uitarea nu semnifică doar o lacună informațională, ci și
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
cădere psihică începând să alerge în jurul clădirii până când un ceferist i-a strigat: -Domnuuuu'! Heei! Nu mai fugi, omule, că e cefereu'-n grevă și n-ai cum scăpa trenu'... În orișice caz, la întoarcerea din pelerinajul de la gară, cu moralul cam zdrențuit, l-a salvat de la o cădere totală și definitivă știrea că emisiunile sale preferate, Monica (Prima Tv), Ciao Darwin și Din dragoste (Antena 1) și Vacanța mare (Pro Tv) etc., se vor difuza și în următoarele 3-4 decenii
O găină rahitică și Miron Cozma by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11596_a_12921]
-
obiecțiile mele, pe care aș fi putut să le aduc americanilor... Dar, în acel caz, dată fiind starea de inferioritate în care sociologul se punea el însuși, părând a suferi foarte, de acest lucru, m-am văzut obligat să ridic moralul insului care și-așa își bătea singur cuie în talpă... Că ei, americanii, - se vaietă el - se găseau în situația Imperiului român... în plină decădere și care... Halal! mă gândeam, decădere! Or, cum ar fi zis Ițic, bunul meu coleg
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
lucrurile, spunând: - Unii se bat cu dinții 1) să pară guru ai națiunii... Aha! Deci, ăsta era chițibușul: bătaia cu dinții!... Bravo! Așadar, mai erau speranțe - nu aveam motive suficiente să fim disperați din moment ce însuși Domnul Președinte ne-a refăcut moralul care, e drept, arăta cam zdrențuit... Iar când Domnul Prim-ministru Tăriceanu a anunțat victorios la televiziune că s-a renunțat la abonamentul la gaz, ne-a inundat mintea și inima un val de fericire și parcă nici austrul nu
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
149-159; ISSN 1224-8754; pe internet la : http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/601.pdf; revistă indexată BDI, acreditată CNCSIS, categoria B +, codul CNCSIS nr. 531) Keywords: deification, ideal, Christian, becoming, one with God, ultimate goal, spiritual, perfection, sacramental and moral rebirth, experience. Părinții secolelor primare ale Bisericii nu au elaborat o învățătură propriu-zisă despre îndumnezeire. Era prea devreme pentru asemenea operă, dar au trasat câteva linii în această privință, de care patristica ulterioară va ține seama. Oricât de rudimentare ar
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Ghost” (In. 3, 5), through the mystery of Baptism, and which progresses towards eschatology. The essence of this teaching about becoming one with God is - according to the Holy Scriptures, the Holy Fathers and important orthodox theologians - spiritual, sacramental and moral rebirth, into the Christians’ adoption, holiness and religious-moral-social perfection. Having made peace with God by Christ’s redemption work, the Christian man leaves his state of slave to sin and death and of separation with God, and he finds again
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
lua măsuri radicale pentru soarta „Crónicii”. Cred că în fond se simțeau vinovați de harababura vieții mele, dar erau prea delicați ca să nu-mi întîmpine hotărîrea cu un suspin de ușurare. Tocmai pe dos decît era de așteptat, sănătatea și moralul meu s-au îndreptat. Citeam mai puțin fiindcă nu prea aveam timp, dar am ridicat calitatea notelor de la Girafa și m-am străduit să scriu mai departe la Apă de ploaie în noua mea cameră, la o mașină preistorică împrumutată
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
cu timpul tot mai ușor de scris, romanul în curs a început să-mi impună propriile-i criterii împotriva alor mele, și am avut naivitatea să interpretez aceasta ca un semn de bun augur. O duceam atît de bine cu moralul, că am improvizat de urgență povestirea mea numărul zece - Cineva împrăștie trandafirii aceștia -, deoarece comentatorul politic căruia îi rezervasem trei pagini la “Crónica” pentru un articol de ultimă oră făcuse infarct. Numai cînd mi-am corectat șpalturile povestirii am descoperit
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
mașini - acestea curgeau gârlă, de cum suna alarma în Capitală - hoituri de câini, găini moarte, ciori uscate din iarnă. Corpul profesoral, și el în dispersare, decisese ca noi, elevii bucureșteni refugiați în comună să organizăm o serbare în care să ridicăm moralul localnicilor și să-i cultivăm, iar în rest, să adunăm gunoaiele ce străjuiau de-a lungul șoselei, pe vreo doi-trei kilometri. Era război, punctul central al serbării a fost o piesă într-un act, o feerie unde, cu genunchiere de
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
și literară, a lui M. Eliade), ori ca experiență etică a depășirii singurătății în solidaritate, în cazul lui Leon Bulgăreanu. Boala, ca inițiere în moarte și în viața figurată ca o criză perpetuă, este și la A. D. Munteanu un revelator moral, ca la Hortensia Papadat-Bengescu, dar și existențial, văzută ca eliberare și renaștere. Mai steril și, probabil, într-un anumit fel, mai intimidabil, critic și ideologic, decât Ivasiuc, se pare că A. D. Munteanu a renunțat la acest tip de roman irealist
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
Scandal în lumea artistică, Serafin vehement atacat în presă (și asta a contribuit la demisia lui), bietul Petrică, prăpădit, cu gânduri de sinucidere, caută consolare la mine. Cum sunt un om foarte „rău” (de la „Opera Română cetire”) i’am ridicat moralul și cum îl angajasem deja înaintea acestui incident pentru a „Noua” la Palermo, aveam interesul să fie cu capul sus, și astfel într’adevăr a cântat deosebit de bine. Reîntorcându-mă la Milano am putut constata că acest băiat are o
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
mult sau mai puțin relevanți)... Au fost, de bună seamă, și Povești triste (p. 52-56) pe care, cunoscîndu-le, acum, tîrziu, putem înțelege însemnătatea patriotică a activității în cadrul CAROMAN (este drept, autorul, chiar după încercări tragice, avea puterea să-și refacă moralul, cu un „rhum martinichez" à la française (p. 55). ar niciodată, în nici un fel, dl Neagu Djuvara nu și-a abandonat identitatea de Român. Chiar atunci cînd un Francez, care-i apreciase „înfățișarea, accentul și cultura", îl considera „ca noi
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
războiului și se pierduseră aproape un milion de vieți omenești. Speranța că acest război al tranșeelor se va termina repede și vor putea face Crăciunul împreună cu familia, a fost înlocuită treptat cu deznădejdea. Traiul deosebit de aspru al soldaților le scăzuse moralul. Tranșeele pline de noroi, de excremente și de trupurile camarazilor morți, șobolanii care colcăiau răspândind boli infestând mâncarea, febra tifoida, holera și dizenteria făceau ravagii, iar vremea rece, ploioasa, frigul și umezeală care îi pătrundeau până în măduva oaselor erau tot atât de
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]